Page 51 - 1899-03

Nr. 58.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Maiu ducatul de Parma se declară, pe mulţi, a comis fărădelegi nenumărate, profesor la conservatorul din BucurescI
prin representanţii sei, pentru unirea SOIRILE DLL EL âr când i-s’a umplut paharul, într’o nopte Petreseu, Oostescu, Liciu artist societar al
cu Piemontul. Patru cjile după el, — 13 (25) Martie. & luat’o la sănătosa şi s’a dus, fără să i-se Teatrului Naţional din BucurescI.
aceeaşi hotărâre o luă Modena. Re­ fi dat de urmă pănă acjl. Acâstâ păţaniă
gele Victor Emanuel, îndată ce o Academia Română. Sesiunea gene­ amară credem, că-i va face pe Români I)ai> generos. D-1 Vladimir Ghica,
provinciă proclama unirea, trimitea rală a Academiei Române se va deschide să-şl strîngă bine rândurile şi la viitorea proprietarul moşiei CiocănescI, din plasa
în fruntea ei, în numele seu, un co­ în BucurescI la 16 (28) Martie n. Sunt alegere de notar să căute a desfăşura cea Snagov, judeţul Ilfov (România), a dăruit
misar. cinci locuri vacante de membrii: două în mai energică şi hotărîtă luptă pentru reeş- un teren de 50 arii pentru şcâla din cătu­
secţiunea literară (prin mortea lui G-. Chiţu rea unui candidat harnic şi de omeniă, nul de reşedinţă al acelei comune. Minis-
Intr’aceea înaintarea trupelor
şi Alex. Roman); două în secţiunea isto­ tsrul esprimă mulţumirile sale generosului
aliate francese-italiene mergea în- rică (prin răposarea lui Al. Odobescu şi A. oare să fiă de legea şi sângele lor.
tr’una, 6r cele austriace se retrăgeau Papadopol-Calimach; şi unul în secţiunea Corul dela biserica S-tei Adormiri donator.
într’una. Pe la mijlocul lunii, Bo- Din comuna Maciova, ni-se împăr­
sciinţelor (locul lui Ioan Ghica). Vor tre­ din loc. Aflăm, că la iniţiativa dâmnei
logna era şi ea deşertată de streini, bui dăr să se alâgă în acâsta sesiune mem­ Maria Baiulescu, s’a constituit pe sema tăşesc frumâse laude despre învăţătorul
şi îndată întră şi ea în hora de unire brii noi. nouei biserici române gr. or. din cetatea George Lipovan, care-şl vede de şcâlă şi
a patriei mari italiene. Un comisar Braşovului, care se va sfinţi încurend, un face frumâse progrese cu copiii. Dânsul a
luă şi frenele acesteia în mână în Pentru masa studenţilor români cor mixt, compus din domne, domnişore şi înfiinţat şi un cor bărbătesc în patru voci,
numele lui Victor Emanuel. din Braşov au mai întrat fl. 20 dela di­ domni din societatea română braşovenă. prin ceea-ce a făcut, ca poporul să cerce­
Resboiul se apropia acum de recţiunea cassei de împrumut şi păstrare Probele, sub conducerea d-lui profesor de teze mai bine biserica. La stăruinţa dân­
u
punctul seu culminant. Armata aus­ n M7eZitZ din Poiana“ (comit. Sibiiului); musică T. Popoviol, sunt cu mare zel cer­ sului, poporul a început să aboneze şi să
triacă se retrăsese pănă peste rîul dela d-1 Ioan Popescu, funcţionar comer­ cetate de cătră membrii acestui cor (21 cetâscă diare naţionale române, tâte au
Mineio, când comandanţii sei su­ cial în Brăila 5 lei (= fl. 2.37). — Direc­ dame şi 22 bărbaţi), care promite a dp re- început să mârgă mai bine. Dea Dumne­
premi aflară, că s’au retras prea de­ ţiunea şcolelor medii gr. or. române îşi sultate strălucite. Cântările liturgice sunt zeu, ca să avem cât mai mulţi învăţători
parte, căci c|iceau, înălţimile şi po- expi’imă şi pe aeâstă cale cele mai căldu- alese din composiţiile m»i multor autori ro­ zeloşi de aceştia.
siţiile dela Solferino le sunt forte roes mulţămite pentru darurile marinimose. mâni.
bine cunoscute şi acolo ar pute ţine Societatea pentru fond de teatru Din Apşa (Ie mijloc, în Maramureş,
pept cu multă speranţă. In noptea român îşi va ţină anul acesta adunarea Un fost asesor de scaun ofanal ni se scrie: In 15 Martie n. şcola română
de 23 Iunie armata austriacă trecu generală la Abrud în 4 (16) şi 5 (17) Iulie. arestat. Săptămâna acâsta a fost arestat fos­ gr. cat. de aici a fost visitatâ de d-1 pre­
dâră înapoi rîuleţul şi ocupă posi- tul asesor de scaun orfanal din Iâszberâny, tor al cercului Sighet, Gavril Milialyi, ne­
ţiile la Solferino. Împăratul Francisc Distincţiunî. Poeţii George Coşlmc Desideriu Horvath, din causă, că se făcuse pot de frate al Escelenţei Sale Metropoli-
losif alergase insu-şipe câmpul de luptă şi Alexandru Vlăkuţă au fost decoraţi de Zece arătări deodată în contra lui, că a tului, care arătâ deosebit interes faţă de
şi luase comanda suprema, — spăriat Regele Oarol, primul ou ordinul Sleua Ro­ defraudat cauţiuni. Horvath se retrăsese instrucţiune şi pe trei dintre şcolarii cei
de perderile de păn’aci şi de conti­ mâniei în gradul de cavaler, al doilea cu din oficiu înainte cu 7 ani, căci, se dicea, mai diligenţi şi cu bună purtare îi premiâ
nuele retrageri. ordinul Corona României tot în gradul de moştenise sume mari de bani. S’a statornicit cu câte-un taler. Primâscă generosul domn
cavaler. D-lui I. L. Caragiale ’i s’a conferit în Budapeşta şi a început să trăescă viaţă cea mai câldurosâ mulţumită. — P. Bell
In 24 Iunie la orele 6 diminâţa, ordinul Corâna României în gradul de oficer.
se începu noua încăerare pe o liniă risipitore. Se îmbrăca forte elegant, purta înv. gr. cat.
une-orl vesminte de catifea soumpă şi ci­
de foc forte întinsă şi forte puter­ Misiune militară germană. Mercuri
lindru de mătase albă. In cele din urmă Schimbare de firmă. D-1 Audreia
nică în ambele părţi. Nu mai puţin săra a sosit în BucurescI misiunea militară
însă banii i-s’au sfîrşit şi atunci s’a făcut Bidu, comerciant în loc, face cunoscut, că
ca 350,000 de omeni erau în foc! germană compusă din d-1 colonel Heinze de
esecutor. Munca şi funcţia acâsta însă nu-i prin bună înţelegere s’a desfiinţat firma N.
Şi aceste 350,000 se luptară aprope Krenslcy, adjutantul împăratului Germaniei n
plăcea, a părăsit’o, şi a întrat ca agent la Ghighiniţă & A. BidiC, din care d-1 N.
fără răsuflare, dela 6 dimineţa pănă şi din d 1 locotenent Al. D. Sturdza, fiiul
nisce societăţi de asigurare. In calitatea Ghighiniţâ a repăşit. Activul şi pasivul
la 5 după amecjî. Pănă la amec}î ministrului-preşedinte român şi oficer în
acâsta a săvârşit el hoţiile. Acum l’au ares­ vechei firme trece în contul nouei firme
Austriacii se ţinură admirabil; pe armata germană. Acâsta misiune vine dela
tat şi l’au pus la răcore. Sumele defrau „Andreii! Bidu , înregistrată la tribunalul
u
la ora 1 d. a. înst Francesii, în Constantinopol, unde a fost trimisă spre a
date de el trec peste 8000 fl. — Nu-i din loc, care va continua negoţul ne­
urma mai multor asalturi teribile, duce Sultanului, din partea împăratului
u
vorbă, minunat se ilustrâză „patrioţii . schimbat.
reuşiră se-i sgudue şi se-i scâţă din Germaniei, unul din tunurile model nou cu
posiţiile de pe înălţimile locului, şi tir repede, cari vor fi introduse peste scurt Oficerii (lela marele stat-major al Glonţe în tutun. Direcţiunea fabri-
de aci încolo, precum mergea spre timp în armata germană. Colonelul Heinze armatei române au hotărît — scrie „Tim- cei de tutun din Fiume a pornit Cercetare
apus sorele, aşa şi norocul şi gloria fiind comandantul I-ului regiment de arti­ pul“ — să dea un mare banchet în onorea într’o afacere misteriosă. Tutunul din ma­
armatei austriace. Deşi focul tu în­ leria de gardă, a căruia proprietar este Re­ generalului Barozi, şeful marelui stat-major, gaziile fabricei este aşeclat în lădl mari şi
cetat cu totul abia pe la ârele 9 gele Carol, s’a oprit la BucurescI spre a care atingând limita în vârstă, 65 ani, pen­ într’una din aceste lădl s’a afiat Zilele aces­
sera, deja pe la 5 d. a. lupta era se prosenta Regelui. Colonelul german a tru generalii de divisie, va trebui să-şl re­ tea 24 glonţe de pistol. Cum au ajuns aceste
hotărîta. Puterea armată austriacă fost primit în audienţă la palat. guleze drepturile la pensie, având 47 ani glânţe în ladă, nu se scie; acum se face
era sfărîmată. Peste 24,000 de sol­ de servicii! în armată. cercetare, căci glonţele se presupune a fi
Post (Ie notar. Pentru ocuparea
daţi zăceau morţi pe câmpurile si­ Serată dramatică, literară şi mu- umplute cu dinamită.
nistrului. împăratul Napoleon însu-şî postului de notar al cercului Rebrişorei s’a sicală. Marţi 16 (28) Martie 1899 se va
se cutremură, şi înfiorat cţise celor publicat concurs cu terminul de 20 Apri­ Italienii la polul nordic. Din Roma
lie n. c. Rebrişora este o comună mare, ca da în palatul Ateneului din BucurescI o
din jurul său: Am perdut cţece mii de
v vre-o 3000 locuitori toţi Români, afară de mare serată dramatică, literară şi mnsicală se scrie, că regele Umberto a dat 800,000
omeni P ... Austriacii, în mijloc cu lire, âr prinţul de Neapole 50,000 lire pen­
oâţî-va Jidani. Postul notar, cu numele sub patronagiul comitetului de dâmne şi
împăratul, începură âră spinosul şi Lenard Balint, care se dedea pe sine, ca domnişore organisat pe lângă comitetul tru acoperirea cheltuelilor expediţiei la po­
amarul drum al retragerii celor în­ Ungur, a fost un adevărat flagel pentru central al Ligei, în scop naţional. Ou con lul nordic, ce vrâ s’o facă prinţul de Abru-
vinşi. zzo, şi cari cheltuelî fac suma de 4 milione
Spic. nenorociţii locuitori. După cum ni-se scrie, cursul bine-voitor al domnelor Aristiţa Ro-
se lăuda în public, că el este „Dumnedeul manescu, Elena G. Liciu, Adela Eiseher şi lire. Părechia moştenitore italiană şi prin­
ţul de Aosta vor însoţi pe prinţul de Abru-
u
Rebrişorei . A şi jăfuit poporul cum numai Giurgea, şi al domnilor Teodor Burada,
a putut, a risipit averile publice, a înşelat profesor la conservatorul din Iaşi, Notara, zzo pănă în Norvegia.

vrâu măcar odată se fiu şi eu aşa Der putea el se se silâscă ori de bucuriă şi de dorul se-şî încerce frumoşi copaci. Acesta din causă,-
de avut ca grosul Ezechil, ori aşa şi cât, că mai departe nu-i venia norocul. I se părea lui de mult, că i că de multe-orî se întâmpla, de âme­
de îndrăsneţ ca Cutezătorul cel lung, versul în minte. Se cugeta adesea născut Dumineca, că scie o bucată nilor, cari lucrau acolo, li-se rupea
orî aşa vestit, şi se pot şi eu arunca âre se întrebe pe cutare ori cutare din descântec şi că Omuţul de sticlă toporiscea dela secure şi-şî tăiau
musicantilor taleri, în loc de crei- om betrân cum se Zică mai departe, lui trebue se i-se arate; acum scia câte-un picior, ori că arborii cădeau
ţarî, ca Regelejocului! De unde naiba der tot-deuna îl cuprindea o ruşine, descântecul pe deplin şi era nespus fără veste, de omorau pe cei ce
p6te flăcăul acela avă aţâţa banî?!“ de a-şî descoperi cugetele sale; afară de voios. Când după acestea merse erau p’acolo, seu îi schilăviau. Nici
Tâte căile, pe cari pâte omul de aceea se gândea, că nu-i prea într’o Zi cu cărbunii la oraş şi-i nu puteau folosi, decât de foc şi
tace bani, îi sburară prin cap, der cunoscut descântecul, cu care poţi vendu, nu mai aprinse altă grămadă cei mai frumoşi arbori din acel re-
nu-i venia la socotelă nici una. In chema pe Omul de sticlă, căci nu de lemne, ci îmbrăcă hainele tătâ­ vir, căci plutaşii n’ar fi primit
fine-i veni în minte povestea remasă se prea aflau mulţi âmenî avuţi în ne seu cele de serbătâre şi ciorapii pentru cât bine-i în lume vre-un
din moşî-strămoşî, despre Michel ho- pădure. Şi se mai gândia, că de ce cei roşii, îşî luă în mână bâta lui lemn de acolo se-1 pună în plută
landesul şi despre Ornuţul de sticlă, âre nu şi-a cercat norocul tatăl său, cea de spin negru lungă de cinci între alte lemne, căci se lăţise po­
ua
cari pot înbogâţi pe om dintr’odată. ori alţi âmenî seracî? Odată făcu urme şi-şi luă Z‘ bună dela ma­ vestea, că se înâcă om şi plută, de
Pănă trăia încă tată-s’o, veniau la pe mamă-sa de-i vorbi despre Omu­ mă-sa: „Trebue se merg la primă- primesce vr’un atare lemn între ce­
el mulţi omeni seracî în poveşti şi lui de sticlă, der acâsta-i spuse atâta, riă în oraş, căci acuşa e asentarea, lelalte. De aci veni, că în brădetul
vorbiau despre mulţi âmenî bogaţi cât soia şi el, şi nimic mai mult. şi eu trebue se arăt, că d ta eşti acela arborii erau atât de deşi şi
ua
şi despre aceea, cum ei s’au îmbo­ Nici ea nu scia decât primele văduvă şi eu sunt singurul d-tale înalţi, cât Zi fa ameZl era între
găţit. In tâte aceste poveşti juca versuri ale descântecului şi în fine fiiu“. Mama lăudă hotărîrea lui, er ei întunerec ca nâptea. Şi lui Petre
mare rol Omuţul de sticlă; deca îi spuse, că spiritul acela se arată el plecă în sus spre brădet. Munc îi era forte grâză; căci el nu
şi-ar mai pute el aduce aminte ver- numai âmenilor, cari sunt născuţi Brădetul era pe culmea cea mai auZia nici un glas, nici un pas, de­
surelul, ce trebuia recitat la bradul Dumineca între 11 şi 12 ore. El ar înaltă a Pădurei negre şi jur împre­ cât pe al seu, nici semn de secure,
din mijlocul pădurei, când voia se fi chiar potrivit pentru acea trebă, jur cale de 2 cesurî nu era p’atuncî chiar şi paserile par’ca erau îngro­
se arate Omuţul de sticlă! Mersul dâcă ar sci numai descântecul, căci nici un sat, ba chiar nici o colibă, zite de o aşa nopte de brădet.
se începea cu cuvintele: el era născut într’o Duminecă, când căci âmenii superstiţioşi credeau, că Cărbunarul Petre Munc ajunse
era sârele tocmai la ameZl. acolo nu-i siguranţă. In partea aceea punctul cel mai înalt al brădetului
„Bogatule din brădetul verde,
Eşti bâtrân de sute de ani, Oând auZl acestea, cărbunarul nici nu prea pădurăriau omenii bu­ şi sta înaintea unui brad de o gro­
Al tău e locul, unde stau braZii“ . .. Petre Munc era se-şl iasă din piele curos, cu tâte că acolo erau cei mai sime colosală, pentru care un domn