Page 53 - 1899-03
P. 53
Nr. 58.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
preţul e forte moderat. Valorea aeestui op — „Ve spun îndată părinte. diţă cu uşurinţă şi fără ee se cugete Statuele vorbitore.
e în deobşte cunoscută şi traducătorul lui Mai înainte eu nu me gândiam nici la aceea, ce face, apoi merse în
a făcut un bun serviciu literaturei nostre, odată la seracî, ci numai la mine, calea sa. (Din vechiul Egipt.)
când l’a redat şi în limba română. Cetitorii
vor găsi în el o lectură distractivă şi mo- numai la bunurile şi plăcerile mele. LJn ânger, care se sfla dindă- Egiptenii mioi şi mari nu făceau ni
ralisătore, pentru bibliotecile poporale şi pen D Ta scii, părinte, că suntem bogaţi, retul lădiţii şi vecjuse cele întâm mic fără a consulta pe cjei- Fie vorba de
tru familii el constitue o lectură escelentă trăim în împrejurări materiale bune, plate, cjise: „ăsta este un ban uşor călătoria unui simplu particular, fie vorba
şi fârte potrivită de-a înlocui romanele şi ne da mâna a face unele cheltuell, de cositor; el strălucesce, der în de trimiterea unei flote în Oceanul Indian,
seci şi de sensaţiă
pe cari alţii nu le pot face; pu cumpăna lui Dumnecjeu nu cântă- şi burghezul şi suveranul se duceau la
Ţiganii, schiţă istorică lucrai ă pentru tem cheltui câte ceva şi pentru plă templu şi cereau avisul divinităţii. Cere
-petrecere după mai mulţi autori, de cunos resce mult**.
cutul nostru scriitor Iocm Pop Beteganul. cerile şi bucuriile nbstre. Astfel şi Veni copilul al doilea; acesta monialul era deosebit după caşuri: parti
Preţul 55 cr. (cu posta 58 cr). facem. Decă mergeam pe strada la privi banul din t6te părţile, privi şi cularul îşi esplica afacerea uuui preot, care
„Ţeva nâstră . Descrierea părţilor primblare, şi vedeam prin galanta în jurul său, ca se vadă nu se uită îl punea îu raport cu cjeul; faraonul, deu
u
Ardealului delaMurăs spre miadă-rjişi valea rele prăvăliilor lucruri frumose, care cineva la el, şi când vecju, că doi el însuşi şi fiu de Geu, se adresa direct
'Mureşului, de Silvestru Moldovan, — e o îmi plăceau, îmi venia pofta, ca se tatălui, ori fratelui său în dumnezeire.
scriere unică în felul său, atât de călduros le am, şi cjicend în mine: „costă nu ochi sunt aţintiţi asupra lui, aruncă
.apreţiată de întrega diaristică română. Cu repede banul în lădiţă. Procedurile prin care Amon, ori Phath,
u
deosebire din bibliotecile poporale ea n’ar mai atât, — nu-i mult , Intram în Angerul cjiae „Asta este un ori Psiris arătau credincioşilor părerea sâu
:
trebui se lipsescă. Preţul 1 fl. (cu posta prăvălie şi le cumpăram. Aşa am ban de aramă şi ţi-se par9, că etră- sfatul lor, erau fârte variate: trimiteau vi
1 fl. 10 cr). făcut timp mai îndelungat; şi sciţi suri profetice, vorbeau cu o voce misbe-
Zarandul -şi Munţii apuseni ai părinte, unde ajunsesem? ’MI um- lucesce ca aurul: dăr banul a fost riosă, se descopereau prin diferite sgomote,
Tramsilvaniei, descriere de Silvestru Mol plusem odăile şi dulapurile cu lu dat din deşertăciune şi în cumpăna prin mişcări, prin semne, şi servitorii lor,
dovan. Cu 9 ilustraţiuni şi o schiţă. E o cruri şi nimicuri pentru mine fără lui Dumnecjeu n’are nici un preţ**. preoţii, obţineau dela ei prin practice de
carte tot atât de preţiosă şi rară în felul Veni copilul al treilea, aruncă
seu, ca şi cea dintâiu. Recomandăm şi acâstă de nici un folos şi cari îmi făceau un efect sigur, manifestaţienea voinţei lor.
carte pentru bibliotecile poporale, cum şi numai greutăţi şi neplăceri la aran banul în lauiţă în silă şi fără voie; Statuele deiior aveau mai ales darul de a
pentru Românii oari vor şă-şl cunoscă ţâra jarea şi ţinerea lor îu ordine. Intr’o •ei mai bucuros l’ar fi ţinut pentru transmite lesne răspunsurile ce li-se cereau,
şi neural Ier. Preţul 1 fl. (cu poşta 1 fl. 5 cr). sine; când aruncă banul, oftă din
cji, când me năcăjam cu aceste ni der nu tote statuele, ci idole de o fabri-
Vieţu după morte, seu nemurirea micuri cumpărate cu bani scumpi, adencul i n i m i i : „vai sărmanul de caţiune specială, anume pregătite pentru
sufletuiui, dedusă din misteriul fiinţei o- etă că vine în curte o femeia să mine, tot trebue ae-1 dau**. acest scop. Ele erau cele mai de multe-orî
menescî şi deşertăciunea celor trecetore,
de 1. P. Ediţmnca a doua, apărută în Gherla racă, ce semăna mai mult a umbră, Angerul cjise: „Asta este un ban de lemn, picturat şi aurit, şi compuse din
■în 1897, corectată şi amplificată, scrisa cu decât a un om, şi îmi cem s’o mi- de f e r ; el este greu şi cântăresce bucăţi potrivite şi mobile. Braţele se ri
ortografia cu semne. E o carta forte mân- luesc cu ceva. Privind la letneia ceva îu cumpănă, der cuprinsul lui dicau îu sus ori în jos, se îndoiau, astfel
găitdre pentru initnele creştine şi scrisă acesta, m’am gândit, că a şi face cu nu i de nici un preţ**. ca mâna se se potă pune pe un obiect,
la înţelesul fie-căruia. Preţul 50 cr. (Cu mult mai bine, decă a-şl alina dure
posta 55 cr). Veni şi copilul al patrulea şi ori a-1 apuca, ori a-i da drumu. Capul 03-
rile şi necazurile săracilor cu banii, îşi puse banul în lădiţă; făcend cila de gât, şi se da pe spat9, seu cădea
ce-i arunc pe nimicurile, ce-mi fac acesta cjiae: „Bieţi săraci, mult mi-e pe pept. Nu se vede nicăirl vr’o dovadă,
NECROLOG-. Văleriu Dorea, învăţător
numai supărări şi mie şi soţului milă de ei“. că piciorele mişcau. Când te adresai acestor
în Lepindea (comit. Ternavei mici), după meu. — „Ăsta este un ban de argint; idoli, ei recurgeau la două mijlâce opuse:
scurte suferinţe a răposat în 8 Martie n.
„ A ş a m’am gândit şi aşa am el are preţ înaintea lui Dumuedeu, cuvântul şi gestul. Pronunţa sentinţe, miş
în etate de 22 ani. Răposatul a fost de
şi făcut. De câte-ori mergeam pe trage mult în cumpăna luD, d,ise cau capul, ori braţele.
nascere din comuna Agârbiciu (com. Ter
stradă şi vedeam în galantare lucruri âugerul. Faptul nu era credut de miraculos,
navei mari) şi a servit numai un au şi ju frumbse, care îmi plăceau, nu mai dâr nimeni nu-1 nesocotea. Consultaţiunea
mătate ca învăţător în Lepindea, îu care întram în prăvălie, ca se-le cumpăr, Veni şi al cincilea copil şi pu Zeilor intra în funcţiunile Zhnice al Ş *
0
0
timp, după cum ni-se scrie, s’a purtat brav nând banul în lădiţă cjise: „O! scum
ci mergend acasă puneam preţul lor pul şi iubitul meu mântuitor, tu eşti filor statului. Etă un esemplu:
.şi şi-a câştigat iubirea generală a poporului.
în cutia acăsta, pe care o aveţi în Regina Hatobopsitu voia să trimită o
A fost înmormântat cu trei preoţi, discur al meu şi eu încă vrâu se fiu al teu
mână. Astfel am adunat 700 da lei, dimpreună eu tote ale mele, vreu espediţiune maritimă în ţările depărtate ce
sul funebru i’a rostit preotul Ioan Necşa, pe cari ve rog, se-i împărţiţi săra produc profumurile Călătoria era grea şi
Ar la mormânt a vorbit preotul Aureliu ca tot ce am şi ce sunt eu, să fiă
cilor, cum credeţi D-vostre, că este al teu**. perioulosă. Ea se duse în templul dela
.Pop. Dumnezeu să-l odihnescă în pace!
mai bine“. Angerul (fise: „Asta este un ban Harnak şi întreba pe Amonra. „După-ce
Preotul mulţămi încă odată mi suveranul, Zi o iuscripţiune, îşi făcu ruga,
00
lostivei domne pentru ajutorul adus da aur. El are cel mai mare preţ se auZi un ordin, un avis al Zeului însuşi,
înaintea lui Dumnecjeu**.
săracilor, şi cj.iae: „Dea Dumnecjeu, ca să se exploreze căile ce duc la Puanit
Costă numai atât, — nu-i mult. ca frumosul D-Tale esemplu să tie Sute de ani s’au trudit âtnenii, şi să umble drumui’ile ce duc la posturile
Intr'o oji se duce o dOmnă la un un îndemn nobil pentru mulţi dintre ca se prefacă plumbul şi celelalte Profumului! Apoi în Ziua de întârcere, să
preot şi i preda acestuia o cutie, cu noi, ca se ne mai gândim şi la să metale în argint şi în aur, der truda se aducă produsele acelui pământ divin
şi ostcnela lor zadarnică a fost. Şi
■cuvintele: „Părinte, aici am adus raci şi la scopuri de binefacere**. Zeului.“ Ast-fel încurajată, regina trimise
-vre-o dci bani pentru săraci. D-Ta, etă, totuşi se afla un chip şi mod espediţia, şi când acesta se întorse cu pro
■ C 'ă preot, cunosc! mai bine necazu Adeverata iubire câfră de-apropele de a preface metalele în aur —este fumurile dorite, Z 1 îl mulţumi printr’un
6U
rile şi lipsele omenilor; D-Ta umbli Iubirea este de multe feluri, şi fe iubirea sinceră şi adeverata. Iubirea este discurs ce se p6te citi pe zidurile tem
mare măiestru, care preface banii,
prin casele lor şi astfel ai prilej mai lurite sunt şi jertfele, ce isvoresc din plului.
bun decât alţii se scii, unde este iubire. Asta ni-o spune în mod lim ce n’au nici un preţ, în aur curat, Alte ori statua se mărginea a mişca
11
lipsă de ajutor . pede şi viu următărea istorioră : ba îi preface în mărgăritare şi petri din cap, fără a vorbi. Intr’o iuscripţiune
Pieotul mulţămi frumos mi’bsei Odată veniră cinci copii la o scumpe. Iubirea sinceră şi adevărată din templul Konsu dela Tbeba se spune,
domne pentru darul adus săracilor; lădiţă, în care pun ămenii bani pen aduce jertfe adevărate. Se ne ajute că o princesă siriană, cumnata lui Ramses
luând însă cutia în mână, îi bătu tru săraci; şi fiesce-care din ei aruncă Dumnecjeu, ea şi noi se fim pătrunşi II, se îmbolnăvi şi fu mult timp stăpânită
la ochi cuvintele, ce erau scrise pe îu ea câte-un ban. Banii sunt ase de o astfel do iubire şi se aducem de un demoD, ori de suflatul unui morb.
1,1
-cutie: Costă numai atât — nu-i mult . menea şi de-o potrivă, der cu tăte jertfe din iubire. Magii asiatici neisbutind a o mântui, tatăl
— „Ce însemnăză cuvintele a- acestea ei pot ave preţ diferit. Co se adresă ginernlui său şi îi ceru să-i tri
■cestea“, întrebă preotul. pilul cel dintâiu aruncă banul îu lă mită pe exorcistul cel mai dibacih din
contelui despre Michel, întrebă pe lui erau binecuvântate, căci era omul evla er la plute este lipsă de omeni pricepuţi, după cum c-rea lungimea bârnelor, el o
moşnegul, ciue-i acela şi u n d e ş e d e ? vios. Intr’o seră veni la porta lui un om, der astă-dată trâcâ ducă-se“. sloboZi ca săgâta, îndată ce se văZu pe
.„El este domnul, stăpânul acestei ca şi care nu mai văZuse el în viâţa lui. Aşa a şi fost; pluta, cu care trebuia ea; şi de cumva nemevea de un pod de
■păduri, şi, precum te ved, eşti încă îmbrăcămintea lui era ca a junilor din să mârgă el, avea opt table, constătătore nisip, ori decă da te miri de ce pedecă,
tîner şi pote eşti strein p’aicî; după Pădurea nâgră, dâr era mai inalt decât din cele mai mari bârne de edificare. Der el repede se arunca în apă şi o mâna la
cutn te arată portul, vei fi chiar de toţi cu un cap bun, şi nimeni n’ar fi ere- ce să vedeţi? Sera înainte de plecare mai large], apoi o ducea de gândeai, că arborii
.pe cea-laltă parte a muntelui, ori şi Zut, că ar putâ să esiste unde-va un aşa aduce Michel cel lung încă opt bârne în şi satele de pe ţermî sbâră pe lângă el.
mai departe, deci pote nu-i fi aucjit uriaş. Acesta se îmbiâ în lucru la domnul apă, atât de grose şi de lungi, cum nu Aşa ajunseră în jumătate vremea la
despre Michel liolandesul nimic, ori speculant de lemne, care văZându-1, că-i mai văZuse nimenea, şi fiă-care bârnă o Koln, îu Ren, undo de altă-dată îşi vin
fibrte puţin. De aceea o ee ve po tare şi în stare să pârte greutăţi mari, îl ducea el pe umăr aşa de uşor, ca şi când deau tâtă marfa. Dâr aci Zise Michel: „Voi
vestesc ce sciu, adecă ce am aucjit tocmi numai decât în lucru. Michel era ar fi d s un par. De unde a tăiat el bâr văd, că sunteţi negustori cum se cade şi
1
.şi eu despre el. Etă povestea: numele acestui uriaş, şi era un lucrător, nele acestea, nu soia nimenea. Domnului vă priceperi câştigul! Dâr credeţi ore, că
Cam înainte cu vr’o sută de ani, cel cum nu văZuse nimenea altul asemenea lui. îi rîse inima, când văZu acesta, căci el domnii din Koln au lipsă de tot materialul
puţin eu aşa am auZit, nu era în lung şi La curmarea de trunchi făcea cât trei, şi calcula, cât pot să coste bârnele acestea, acesta, ce se aduce din Pădurea nâgră?
iln latul pământului popor mai cinstit, ca când la un capăt de bârnă prindeau şese, der Michel Z' „A.şa, acestea sunt de Nn, ei îl cumpără dela voi cu preţul de
30:
cel din Pădurea nâgră. Acum, de când el prindea singur la celalalt capăt. După mine, pe asciile acelea nici nu a-şl pute jumătate şi îl vend mai scump în Holanda.
sunt aşa de mulţi bani în ţâră, sunt omenii ce tăia el lemne o jumătate de an, păşi pluti de ruşine!** Domnul său voi a-1 cinsti Să vindem aci bârnele cele mai mici, âr
;răi, păcătoşi. Junii jocă şi bencbetuesc odată înaintea domnului său şi-i Zise: „Des cu o părecbiâ de ciobote plutăşescî, der el cu cele mai mari să mergem la Holanda;
Dumineca, şi înjură, cât ţi-i grâză de ei; tulă vreme am tot tăiat la bârne, acum le arunca la o parte şi-şî aduse o părechiă, ce căpătăm peste preţul obicinuit, e câşti
G
s
Atunci era însă altcum. Eu Z‘ Ş* am Z' > a-şl vrâ să văd, unde se duo bârnele mele, cum nu mai puteau fi altele; ne spunea gul nostru curat**.
.că Michel holandesul e de vină la acâstă şi cum ar fi, de m’aţl lua şi pe mine pe moşul, că ei a de cinci urme de lungi şi Aşa grăi Michel cel straşnic şi cei
stricăciune. plută ?** grele de o sută de fonţl. lalţi erau mulţâmiţl, unii din rîvna de a
Trăia adecă cam acu-s o sută de ani Stăpânul îi răspunse: „Nu-ţl stau în Pluta se puse în mişcare şi, decă pu vedâ Holanda, âr alţii pentru câştigul în
■un domn avut, care specula cu lemne şi cale, Michel, decă tocmai voescl să eşl şi sese Michel pe toţi în mirare la tăiatul bani. Unul singur era sincer şi-i desmânta
avea mulţi argaţi; el ducea negoţul pănă tu o lâcă îu lume; altcum la tăiatul de de bârne, acum înmărmuriră plutaşii, căci, de-a duce îu pericol averea stăpânului lor,
•departe pe Ren îu jos, şi întreprinderile lemne am lipsă de omeni tari, cum eşti tu, în loc să lase pluta încet pe rîu la vale, sâu a-1 înşela cu preţul mai mare, dâr oi
iEfectul vindecător, ce-1 A OlTR î Ol ec* catar ma e
6
t disposiţiă de a-se îugrăşa, este incomparabil. La cumpărare să se câ
4
produce recunoscuta cillicli cl 1 clllDloX XOov JL •, anumita apă amară „Eranoisc loseP , ca să nu se schimbe cu alta mai puţin folositor
