Page 54 - 1899-03

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 58.—18992

Egipt; dâr acesta nu se crecju destul de CâleELdarul septemânei. Bursa de mărfuri din Budapesta. B u r s a d e B u c u r e s c I .
tare pentru a lua răspunderea asupra-i şi MARTIE. are 31 cjile. GERMENAR.
din 22 Martie n. 1899. din 22 Martie n. 1899.
atunci recurs la însuşi Khonsu. Ramses
se duse în templu şi interpelă statua: pilele Călend. Iul. r. Călend. Gregor. * ^ . $ Scad. Cu
o a
Preţul per
„Domne sfinte, âtă-mă âr înaintea ta, vor- £ o 100 ohilogr. "V a 1 o i î. ^ <© cup. ban!
gata.
-a
$ â
ba-’i de fiica prinţului Bakhtanului“. Apoi Duui 14 2. O. Ben. şi Alex. 26 Florii, Eman. 8 6 m 1 n ţ e 3 Z
Luni 1B Sf. mrt. Agapiu 27 Hubert 8 S. dela | pănă âenta amortisabilă . . . . 102. V,
aduse o icână, care gonea duhurile rele, şi 5 % » ) )
Marţi 16 Sf. m. Savin Papa 28 Nalcus n n (Impr. 1892 . . . 5% lan.—Iul. 10!.'/.
punându-o în faţa celei-lalte: „D6mne Grâu Bănăţenesc 80 10 45 10.F.0 „ „ din 1893 6°/n 101.'/.
Mer 17 Alexa 29 Eutachius Grâu dela Tisa 80 10.55 10 05 » V
sfinte, rjise, dâcă binevoesci a-ţi întorce Joi. 18 S, Ciril Aep, Ier. 30 Guido Grâu de Pesta 80 10.50 10.60 „ „ 1894 int. 6 mii. t 5% Apr.-Oct. —.—
7o lan.-lnlie 92.'/,
„ „ (Impr. de 32. / mii. 4
faţa spre acâstă statuă de forma ta, care Viner 19 M. Hris. şi Darie 31 Amos Pr. Grâu de Alba -rogaia 80 10.60 10.60 „ „ (Impr. de 50 mii. 2 n » 92 /
3
Grâu de Bâcska 80 _ __ t _ 4
t
gonesce duhurile rele vom, duce-o la Bakh- 3âm |20 Ssfţi ucişi în muu. 1 April Eugo Grâu ung. de nord 80 — _ __ — „ „ (Imp. de 274 m. 1890 4% n n 02*/*
f
t
92*/«-
w
tan . Şi îndată Khonsu mişcă tare capul, Grâu românesc 80 —.— „ „ (Imp. de45m. 1891 4°/o 0 n n 92 »/ 4
_ „ (Im. de 120 iul. 1894
4°/
n
„ „ (Im. de 90 mii. 1896
de două-orl. Atunci Ramses reluă: „Dă-mi Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. A A Proţul per Oblig, de Stat (Conv. rurale). 4% )t f) 93-*/4
o o
virtutea ta ca să o trimet la Bakhtan 8eminţe veohl 2 W 100 ohlls?:. Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 67n Mai- Hot. --
10
ovî nouă
Din 24 Martie 1899. 3 g n ii
pentru a mântui“. Şi din nou, idolul mişcă o o, dela până Oblig, comunei Bucurescl 1883 5°/° lan.—Iul.
„ „ ,. din 1884
57o Mai-Nov.
tare capul de două-ori. Odată acest con­ Măsura Valuta „ „ 1, din 1888 6°/n iun.-Dec, —
sâu C a l i t a t e a . austr. 8âcarâ 70-72 7.85 7 95 —
u
simţământ dobândit, s’a procedat la trans­ Orz nutreţ „ „ dm 1890 6 /o Mai-Nov,
greutatea fi. | o r . 60-62 6.20 6.55 Scrisuri fonciare rurale . . . 6 7o lan.-lnlie iov/,
ferarea virtuţei, ce avea să presinte statuei Orz de vinars 62.64 6 60 7.40 92.
Orz de bere 64.66 7.60 8.40 )) )) H 5) 4'Vn » 11
de a birui pe mortul, care chinuia pe Ovăs B9.41 5.80 6.15 „ „ urbane Bucurescî 6 /n n n 98 7,
tf
L H . L . Grâul cel mai frumos 7 50 n Iaşi 6°/n ii n Ve
princesă. Ceremonia era destul de simplă. Cucuruz bănăţ. 75 .-- ,--- Oblig. Soc. de basalt artificial - .--
n Grâu mijlociu . . 7 30 Oucurus altb. soiu 73 .-- .--- «°/o ii 11
Persona sâu obiectul căreia voiau să i Grâu mai slab 7 — Cucuruz -- ,--- V.N.
> > # Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v ---,
transmită acâstă virtute, era aşecfată di­ Grâu mestecat , . 4 60 Hirişră n — Banca Naţion. uit. div. 86.— 500 într. v. 2860
naintea obiectului sâu personei, care tre­ Săcară frumâsă . . 5 ■'--- Cursul Banca agricolă................................ 600 160 v. 363 —
buia să-i transmită virtutea în genunchi Săcară mijlooiă . . 4 70 Produoteiiv. Soiul dela până Dacia-România uit. div. 35 lei 200 într. v. 525.—
554 -
200
Naţionala de asig. uit. div. 43 iei
11 71
sâu în piciore, ori jos, după împrejurări, jf Orz frumos . . 3 30 3oc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 . _ _ 1
)> Orz mijlociu . . . 3 — Sein. de trif. Luţernă ungur, 48- 68— Soc. Rom. de Constr. ult.div.151. 250 6
şi cu spatele întorse spre densa. După --
Ovăs frumos . . . 2 — transilvană Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100
câte-va formalităţi, statua sâu persona ri­ Ovăs mijlociu . . 1 80 bănăţână -Patria'* Soc. de asig. uit d. 4 lei 100 n ii — - ,
M Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 -
dica mâna şi de mai multe-ori o trecea Cucuruz . . . . 3 40 Oleu do rap. roşia 39 I 42 - „ ,, „ „ 2 em. u. d. 0 100 ' )i —.—■'
rafinat dnplu
pe câfa celeilalte; virtutea eşea din cea Mălaiii......................... 4 70 Oleu de in Soc. de fur. militare u. d. 60 lei • »0» t. ;J --. —‘
Mazăre......................... 5 80 uns. de porc dela Pesta 64 50 55 - ,,Bistriţa“ soc. p. f. hârtii 30 /' > 11
dintâiQ şi trecea la cea de a doua, şi acâsta 0
Linte . . . . . 11 — n dela ţâră Societ. p. const. de Tramways 1 1)
o păstra până ce, împreunând mânile per­ Slănini avântată 48.50 4 b— 20 trancl aur iî:
■ D Fasole........................... 4 20
sonei ce trebuia lecuită, era ca şi golită. Sămânţă de in 7 20 afumată 61 _ 52.--
V Său S C O M P T D E Î :
Negreşit, că nu statuele înseşi vorbeau Sămânţă de cânepă 4 30 Prune din Bosnia în buţl 9 25 950
B-25 8.60
sâu mişcau, trebuia să fiă cineva, care să Cartofi . . . — 90 Lictar n din Serbia în saci 13 50 14.60 Banca naţ. a Rom 6"/ Paris . . . . 3“/o
slavon nou
Măzăriche . . — — 0
vorbâscă şi să misce pentru ele. Si în ade­ n bănăţenesc 12 13.- Avansuri pe efecte 6% Peterseurg . . 6°/n
1 k.lă Carne ds vită . , . — 46 Nuci din Ungaria Casa de Depuneri 6°/ Berlin . . . . 4 7 ,
văr, operaţiunile acestea erau esecutate în Carne de poro . . . — 52 Londra . . . . 0 Belgia . . . .
») Gogoşi ungurescl 37, 4 %
temple, de preoţi. Ei nu făceau acâsta pe M Carne de berbece . . — — Miere n serbescl V iena • ... 5°/o Elveţia . . . . 4°/o
ascuns; tâtă lumea scia, că o fac Fiă-care 100 kil. Său de vită prospăt 20 — brută
galbină strecurată
soia, că ei vorbeau, ei trăgeau sforile pentru f» Său de vită topit 32 — Ceară do Rosonau Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Spirt brut
a pune în mişcare capul c[ lui m0 ~ Droidiisţe d« spirt Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
eu
mentul oportun. Ast-fel fiind se impune Curseai Sa bursa din \Siecaa.
întrebarea, cum nu numai poporul, dâr şi IXXXXXXXXXXXXXXXI IXXXXXXXXXXXXXXXI
Din 24 Martie 1899.
scribii, nobilii şi regii puteau avea încre­
Renta ung. de aur 4%............................119.80
dere în asemenea visuri.
Renta de eorâne ung. 4%- • • • 97.50
Tote mărturiele ne conving, că prac­ Impr. oăil. fer. ung. în aur 4 / °/ • 121.—
1
0
2
tica acâsta a urmat pănă la agonia pă- Cm pr. căii. fer. ung. in argint 4 / °/ . 101.20
1
0
2
gânismului, că toţi cei care ţ u o t u un rol, Oblig. oăil. fer. ung. de ost. I. emis. 120.40 Semânţe de economie j |
Bonuri rurak ngare 4°/ . . . . 96.25
e-au pătrunşi de respect pentru funcţiunea 0
Bonuri rurale croate-slavone . . . 97.—
ce îndeplineau. Ei fusese crescuţi în idea, Impr. ung. cu premii.............................. 163.— ------ ---------------------------- ----- — ————— — » /fe
că sufletele divine animau statuele şi a nu Losurl pentru reg. Tisei şi Seghedin . 140.50
se apropia de acele statui vii decât cu Renta de argint austr.......................... 101.05 rifoiu,
emoţiune şi târnă respectuâsă. De câte-orl Renta de hârtie austr.......................... 100.70
Renta de aur austr.............................. 120.10 T
un credincios reclama oficiul lor, se pre­ §1 Lucerna,
Losurl din 1860...................................... 139.50
gătea prin rugăciuni şi rituri. Erau în
Acţii de-ale Băncei austro-m gară . 919.—
aceeaşi stare de suflet, în care se află Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 396.— gZn
preotul acll, când păşesce lângă altar. Pro­ Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 367.75 Nap! de nutreţ,
fetul egiptean când sta lângă statue gata NapoleondorI........................................... 9.55'/ 2
Vărul imperiale germane . . . . 69.-
a vorbi pentru ea, era sigur, că zelul avea
London vista........................................... 120.50
să se cobore în el, să-l inspire, să-l facă
Paris vista............................................. 47.77 */ 2 !Iarbă franceză şi engleză!
a cuvânta; el îi dicta răspunul, el îi mişca Rente de corone austr. 4°/ . . . 100.75
0
mâna, care ţinea sfora. Pote să se fi făcut Note italiene............................................. 44.35
şi fraude; dâr şi atunci putea să crâdă w&Mmm în calităţi alese, au sosit prdspete şi
omul că 4eul, atot-sciutor, regulase lucru­ Caar>şifiB pneţeă Braşov» m
rile ast fel, ca greşala servitorului să fa- Din 25 Martie 1899. se vend cu preţuri moderate la
voriseze scopurile sale.
Bancnota rom. Cump. 9.47 Vând. 9.49 „CONCORDIA", societate comerc. pe acţii în SilDliu
Ast-fel divinitatea cârmuia nu numai Argint român. Cump. 9.43 Vând. 9.46
viaţa privată a egiptenilor, dâr şi poli­ Napoleond’orl. Cump. 9.52 Vând. 9.55 si la F I L I A I i E L E e i
Galbeni Cump, 5,60 Vând. 5.65
tica lor. în Alba-Iulia si Făgăraş. W-
Ruble Rusesc! Cump. 127.— Vând. 128.-
Const, » “ j
Mărci germane Cump. 68.50 Vând.
Lire turcesc! Cump. 10.70 Vând. Psy
Scris. fono. Albina 5% 101.— V^nd. 102.-
nu băgară în sâmă vorbele lui. Ei se lă­ povestea, nu s’a mai putut găsi nicăirl, în nopţile furtunose câte-un brad din Pă­ PUBLICAŢIUNE.
sară pe vndele Renului în jos, Michel con­ der mort nu este el: de o sută de aul se durea nâgră, tot-dâuna sare din închieturile
duse pluta pănă la Rotterdam. Acolo îi năzăresce prin pădure, şi se dice, că el corăbiei câte-o bârnă de cele date de el; Din partea subscrisului căpiţa-
îmbiară cu preţul împătrit, cu deosebire multora li-a fost spre ajutor, dâră — cu atunci apoi apa năpădesce înăuntru şi co­ nat se dispun în cestia mânărei vi­
bârnele cele colosale ale lui Michel fură preţul sufletului lor, şi mai departe nu pot rabia se îuâcă cu tot ce este pe ea. telor în cetate, următorele disposi»-
plătite cu bani grei. Când vădurâ plutaşii spune. Dâr atâta-i adevărat, că el şi acum Acâsta-i povestea despre Michel ho­ ţiunî provisorice:
noştri grămada cea mare de bani, nu mai pe astfel de nopţi furtunose e în brădetul landesul, şi-i drept, că tot răul, ce-i în Pă­ 1) Mânarea vitelor se permite'
sciau ce să facă de bucuriă. Michel făcu unde nu-i ertat nimeni să pădurărâscă, pe durea nâgră, dela el vine; o, el pote şi nnmai prin strada negra, strada cas­
din bani patru părţi, una pe sâma domnu­ tot locul caută bracjii cei mai frumoşi şi înavuţi pe câte unul, dise betrânul încet, telului şi strada orfanilor.
lui lor, âr trei le împărţiră între ei. Apoi tata l’a vădut rupând unul de patru urme dâr nu mi-ar trebui ceva dela el pentru
se puseră la ospăţ cu marinarii şi cu alţi de gros, ca şi când ar fi fost o vergea de cât bine-i în lume ; n’aş vrâ să fiu în pie­ 2) Vite mai mari au de a-se
omeni stricaţi, beură şi jucară banii, âr pe pipă. Ou aceştia dâruesce el pe aceia, ce lea Ini Ezechil cel gros, nici în a lungău- mâna legându se două câte două.
omul cel de omeniă, care-i desmântase, îl vor a se despărţi de cei drepţi şi ’i se dau lui cutezător; se dice, că şi regele locului Dâcă se mână numai o bucată, a-
vândîr Michel holandesul unui cumpărător lui; în miedul nopţii duc apoi plutele în ’i s’a dat lui!« tunel vita acesta este de a-se con­
de suflete, şi de atunci nu s’a mai audit apă şi el plutesce cu ei cătră Holanda. Furtuna se liniştise în timpul, duce numai de frînghie.
de el. De atunci paradisul tinerilor din Der de-aşi fi eu domn şi rege în Holanda 3) Vitele mânate sunt de a-se<
Pădurea nâgră era Holanda, şi Michel ho­ i-aşl lega bulz şi i-aşl sdrobi, că tote co­ cât spuse bătiânui povestea; tetele însoţi de un anumit număr de pă­
aprinseră îngrijate lampa şi se de­
landesul era regele lor; domnii negustori răbiile, cari au din bârnele Michel holan­ părtară ; bărbaţii însă aşternură un zitori.
de lemne nu audiră multă vreme despre desul şi numai o bârnă, trebue să se înece. Călcarea acestor disposiţiuni a&
târgul lor, şi din Holanda veni pe neob­ De aci vine, că se întâmplă atâtea nau- sac plin de fruncje pe laviţa de lângă pedepsesee cu o pedepsă pănă la.
servate încoce banul, blăstămul, moravurile fragii; altfel cum s’ar putâ nimici pe apă foc pentru Petre Munc şi-i poftiră 20 fl. sâu cu arest corespunzător.
ndpte bună.
rele, beutura şi jocul. o corabiă aşa tare şi mare, ca o biserică? B r a ş o v , 9 Martie 1899.
(Va urma)
Michel holandesul, după cum spune Der de câte-orl cobâră Michel holandesul 3—3 Căpităna'ul orăşenesc.