Page 57 - 1899-03

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flâcare iji,
Miiiistraţiiiiiea şi TiDografla. Atoiiamenie ientrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şâse luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru Bomânia şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoT, pe sâse
INSERATE 86 primesc la AD- luni 20 fr., pe trei Innl 10 fr.
H1NISTRAŢIUHE tn Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la t<5te ofi-
In Viena: M. Dukes Naohf. oiele poştale din întru şi din
■ax. Augenfeld \Emorloh Leaner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosso. Abonamentul pentru Braţe?
A. Oppollka Nachf. Anton Qppellk.
In Budapesta: A. V. Qoldber- AămmistnUiunea, Piaţa unit
per, Eksteln Bornat. In Ham­ Tfirgul Inului Nr. 30, stagii
bar g: Harolyl t Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şist
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni S fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
rii garmond pe o colână 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu­ XT T7 Xj X X I X . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 59. Braşov, Lnm-Marţl 16 (28) Hârtie. 1899.

Uneltirile contra limbei liturgice. De-odată cu asta comitetul co­ neamânat, cu atât mai vîrtos, cu resolva ca o cestiune de ^rept privat, âr
munică foilor unguresci şi o carac­ cât la din contră, după cum vedem, cealaltă parte a sumei de 150,000 lei acum
Este bine cunoscut cetitorilor teristică şi perfidă declaraţiune, în partea adversară va susţine, că tătă nu mai vine în ţâră la noi. Banffy însă nu
noştri, că de vr’un an încoce s’a care fiice, că „Românii greco-catolici, afacerea nici că-i intereseză pe Ro­ s’a mulţumit ou aranjarea numai pentru
iniţiat o mişcare din partea ma­ deşi în general, au stat în reserva mâni. acum a acestei afaceri. Prea bine a sciut,
ghiara, care are de scop introduce­ faţă cu mişcarea pentru maghiarisa­ oă în scurt timp guvernul în România va
rea limbei maghiare ca limbă litur­ rea liturgiei, cu escepţiunea câtor­ „Politica de naţionalitate a întră în mânile unui asemenea partid, ai
gică, pentru aşa <^işii „Maghiari va fii are, n’au luat posiţiă în contra cărui bărbaţi de stat cu greu vor fi atât
greco-catolici“. Acesta cestiune a tre­ miş cărei, care mişcare de-altmin- lui Banffy". de leali în acâstă cestiune, cum a fost
cut deja prin mai multe fase şi a trelea pe Români nici nu-i intere­ ii. Sturdza. Prin disposiţii speciale a voit deci
11
dat de-ocamdată de piedecî la scau­ seză . (sic!) La încheiarea capitolului întitulat să taie drumul, ca vre-odată să potă veni
nul papal din Roma, care a respins Am fiis, că acăstă declaraţiune „Banffy răstârnă pe Kalnoky“, se mai a- din România subvenţii secrete pentru bise­
cererea de schimbare a limbei li­ e perfidă, şi vom motiva-o chiar duce aminte un moment al cestiunei na­ ricile şi şcolele române.
turgice. Maghiarisătorii, cari au în­ prin constatarea, ce se face într’ensa, ţionale române, care se referă la politica „A început negocieri cu ministerul

treprins acţiunea nu se astîmperă că publicistica română a condamnat esteriâră, susţinendu-se, că dâcă acum acest instrucţiei pentru înfiinţarea unui ast-f'el de
inse. Ei ş’au ales un comitet care şi a luat posiţiă hotarîtă în contra moment sâu acâstă parte a numitei cestiunl serviciu de control, care pentru viitor va
lucreză din răsputeri pentru a îndu­ aşa fiisei mişcări pentru maghiarisa­ e pusă pe cale bună şi e în ajun de-a fi face imposibil ca şeblele române din patnâ
pleca Curia romană se cedeze cere- rea liturgiei. Nu numai odată am resolvată, „este de-asemenea unul din cele să potă primi măcar un ban subvenţie dela
rei lor. avut ocasiune să cităm îndeosebi ar- mai frumose succese, ce le a dobândit po­ guvernul român.
Spre a fi înţelesă de toţi acăsta ticuli scrişî de foia bisericăscă din litica de naţionalitate a lui Banflfy . „Prea firesc e, că înfiinţarea acestui
u
mişcare aflăm de bine a reaminti Blaşiu, în cari s’a protestat cu in­ Declaraţia, ce a făcut’o Kalnoky — serviciu de control va aduce cu sine şi un
cetitorilor noştri, că sub „Maghiari dignare în contra acestui soiu de dice broşura — în tomna anului 1894, control mai riguros şi mai eficace asupra
greco-catolicî“, cari în adevăr nu uneltiri de maghiarisare, ce s’au pus drept răspuns la interpelarea lui Bezzeviczi, scolelor române. Aceste negocieri nu sunt
esistă nicăirî, sunt înţeleşi acei din­ la cale în tote părţile în „causa“ Zicând, că după comunicarea categorică a încă terminate şi tocmai de aceea este forte
tre Românii şi Rutenii din Ungaria, maghiarisărei liturgiei. De altă parte guvernului român, se dau din budgetul de dorit, ca bărbaţii de Stat maghiari, cari
ba şi o semă dintre Românii din nu seim, ca vre-o voce din clerul ministeriulffi român de instruoţiune publică primesc succesiunea lui Banffy, să aibă
Transilvania, cari trăind împrăsciaţî român greco-cat. să se fi ridicat circa 150,000 franci anual pentru ajutora­ atâta putere, hotărîre şi însuşire de con­
printre massele compacte maghiare vre-odată afirmând, că cestiunea nu rea unor scoli şi biserici române din Un­ cepţie, a înfiinţa acest serviciu de control
şi-au pierdut usul limbei lor materne intereseză pe Români, din contră garia, — nu i-a scăpat din vedere lui în direcţia şi cu atribuţiile, pe cari Banffy
:
în decursul văcurilor, cler şi-au con­ din tote părţile s’au ridicat voci, Banffy, precum nici aceea, că aoest ajutor în principiu ’i le-a acordat.
servat religiunea şi în cea mai mare arătând periculul, ce ameninţă ca­ e în contradicere directă cu legile statului *
parte şi-au păstrat obiceiurile şi por­ racterul naţional al bisericei şi din ungar. In oapitulul următor, broşura se ocupă
tul, precum şi oonsciinţa originei lor. partea acăsta. „Neputend tolera nepăsarea inesplica- de disposiţiunile politice şi administrative
Se nasce acum întrebarea, —
Acţiunea întreprinsă tinde acum bilă a guvernelor prexnergătore, ca din an ale lui Banffy.
de a câştiga pentru aceşti Români ce se impune chiar în urma afirmă­ în an cu o sumă atât de considerabilă bi­ Resolvarea cestiunei naţionalităţilor,
şi Ruteni dreptul de a se folosi în rilor cutezate şi reutăciose, despre sericele şi scolele române diu Ungaria, în cjme, Banffy n’a aşteptat’o nici dela o sim­
bisericele lor de limba maghiară ca cari vorbim, — dâcă este de-ajuns, număr relativ destul de mare, să fie aduse plă acţiune legislativă, cum ar fi desfiin­
limbă liturgică. E invederat, că ca uneltirile de maghiarisare a li­ în raporturi dependente de guvernul român, ţarea legei de naţionalităţi etc., nici dela
odată pornită acesta maghiarisare turgiei să se discute şi să se com­ Banffy a făcut paşi la BucurescI pentru nisce disposiţii administrative sâu poliţie­
parţială, ea nu s’ar opri aici, ci ar bată numai în fiiaristica nostră, ori încetarea aoestei subvenţiunl. nesc!. A mai sciut, că nici cu centralisarea
tinde să cucerâscă încetul cu înce­ este de lipsă, ca autorităţile nostre „Guvernul român, cedând intervenţiei administrativă nu se p6te ajunge departe.
tul cât mai mult teren în bisericile superiore bisericescî să ia posiţiă energice, deschise, dâr pe deplin leale, a A fost în clar, că greutăţile şi pericnlele
despre care e vorba. energică în contra acestor uneltiri, şi încetat trimiterea acestei sume; numai acestei cestiunl numai printr’o procedere
prevenind astfel peliculele viitore?
Agitaţiunea se îndrăptă deocam­ în privinţa sumei de 38.500 lei trimisă şco- combinativă politică, basată pe principii
dată asupra amintitelor ţinuturi es- Nu trebue să uităm, că tăte lelor române greco-orientale din Braşov a sistematice şi consecuente, se, pot calma,
puse greco-catolice, der ea nu se va aceste machinaţiuni de maghiarisare afirmat, că aceea nu este o subvenţiă, ci sâu şterge din şirul neajunsurilor şi bâle-
opri numai aici, ci va rtsbi şi în acele se fac în mod sistematic pe un ca­ o despăgubire de natură de drept privat lor acute politice.
ţinuturi locuite de greco-orientali, lapod mare, croit cu privire la idea­ pentru acele averi şi venituri bănescl, pe „Banffy a învăţat în curs de aprope
mai ales din Săcuime, unde aseme­ lul Maghiariei naţionale viitore; nu cari susţiîtorea acestor şcoli, biserica Sf. trei decenii de esperienţe şi meditaţii ne­
nea sunt comune românescl, ai că­ trebue să uităm, că de mult se vor- Nioolae, le-a avut în Statul român, der în întrerupte, că cestiunea naţionalităţilor e o
ror locuitori şi-au pierdut usul limbei besce de planul de-a se înfiinţa o cursul vremurilor le-a perdut. Dâr şi tri- cestiune nu numai politică şi administra­
materne, cu tote că ţin la religia şi episcopiă maghiară greco-catolică şi, 1 miterea acestei sume guvernul român a în- tivă, dâr tot-odatâ şi o cestiune culturală
la neamului lor. în legătură cu acesta, şi de-o epis­ cetat’o cu o perfectă lealitate, depunend’o şi economică. A fost lămurit despre aceea,
Agitaţiunea pentru maghiarisarea copiă maghiară greco-orientală. De la o bancă din BucurescI, până când pre­ că săvîrşesce un lucru numai pe jumătate
liturgiei îşi are, după cum se vede, vor succede uneltirile comitetului, tinsa basă de drept privat a subvenţiei se acela, care face încercări să resolve acâstă
şi părţile ei misteribse, cari nu le care se numesce regnicolar, va fi va lumina. cestiune sub vre-unul din raporturile spe­
convine maghiarisatorilor să se dea spartă ghiaţa pentru asemeni planuri. „Banffy însă nu s’a mulţumit cu acestă ciale mai sus amintite ale politicei şi ale
publicităţii. Acăsta o aflăm din foile Orî în ce formă s’ar fi ivit pănă explicaţia a subvenţiei şcâlelor din Braşov, guvernărei. Din causa acâşta el a pus la
unguresci, cari spun, că comitetul acum aceste uneltiri, ele sunt şi ră­ ci punendu-se pe cea mai rigurâsă basă de ordinea de di a guvernărei aoţiunea de re-
„regnicolar“, care conduce mişcarea mân îndreptate, în ţînta lor finală, drept, a cerut dovedi depline, decă acestă solvare a ei în tote direcţiunile.
pentru Introducerea limbei maghiare în potriva liturgiei nostre române subvenţie în realitate are un caracter de „Din punct de vedere politic a aflat
în bisericile greco-catolice, încă mai răsăritene în genere. Acesta s’o aibă despăgubire ne ’ndoios, basată pe drept de lipsă înainte de t6te să paraliseze pe
de mult a rugat pe sub mână pe re- înaintea ochilor căpeteniile biserice- privat. Ba, ca guvernul ungar să nu fie agitatori, ca astfel să scape poporul şi in­
dacţiunile foilor unguresci, ca să nu lor nostre; să-o avem înaintea ochilor eventual silit la resolvirea afacerei a se teligenţa română de sub terorismul lor. In
publice în acestă cestiune nimic, cu toţii şi încunjurând de astă- sprijini în mod parţial pe dovefiile, pe cari mod riguros a esecutat faţă cu partida naţio­
afară de comunicatele, ce le vor dată greşelile, ce s’au făcut în tre­ i-le va da guvernul român, a isbutit, în nală română acea disposiţiâ categorică a le­
primi direct din partea amintitului cut prin aceea, că nu s’a luat posi­ vara anului trecut, ca ministerul instruc­ gei, după care în Ungaria tocmai din consi­
comitet, căci altfel numai strică ţiă de cu vreme faţă cu planurile ţiei să trimită o comisiune de anchetă la derare la cetăţenia de stat şi la unitatea na-
„causei“. Rugarea „pe sub mână“ de distrugere, să ne ţinem faţă cu Braşov. ţiunei politice nu se pot constitui partide po­
a comitetului însă n’a fost luată în cestiunea acesta, pusă la ordinea „Astfel afacerea, după ce din cestiune litice pe basă de naţionalitate cu escluderca
considerare din partea unor redac- fiilei de maghiarismul violent, de politică a devenit cestiune de drept, nu e cetăţenilor de altă limbă, fără ca să vateme
ţiuni ale foilor unguresci, cari au înţelepta maximă străbună: prind- încă terminată, der judecând după cele de constituţia. A spulberat deci nu numai co­
continuat de-a scrie şi a face anu­ piis obstal pănă acum, va fi uşor, ca ea să fie resol­ mitetul naţional român, dâr şi acea alianţă
mite împărtăşiri. De aceea comite­ F6ia bisericăscă din Blaşiu ne vată în modul cel mai corespunzător inte­ a naţionalităţilor din patriă, dela care
tul s’a văc}ut silit, ca acum să roge spunea, că forurile mai înalte bise­ reselor Statului ungar, dâcă succesorul lui omenii politici ai naţionalităţilor au sperat
pe cale publică pe redacţiunile acelor ricescî vor întreprinde paşii de lipsă Banffy nu va părăsi pentru vre-o consi­ în genere reînviarea mişcărilor naţionaliste.
foi, ca să-şi ţină gura şi să nu mai pentru a feri biserica română unită deraţie politică basa de drept acceptată de A atacat dela început şi propaganda, ca-
publice, decât comunicatele, ce le de-o nouă calamitate. Aceşti paşi, densul. re-şî pusese de scop realisarea unităţii
vor primi dela el. decă nu s’au făcut, trebue să se facă „Subvenţia şcâlelor din Braşov se va ceho-slovace, avend scopul secret de-a pre-