Page 58 - 1899-03
P. 58
Pagina 2. (xAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 59.—1899.
găti terenul ou mijlâce culturale şi politice Valea Someşului, de present „Societatea O suprindere a vrut să însceneze şi Din Austria.
u
pentru o irredentă eehică. acţionară de lemnărit din Bistriţa-Năsăud primarul diu Năsăud representanţei comu
(0 adunare a Germanilor austriac!. — Rupere de
„Şi aici trebuia să p6rte un adevărat (Biach et comp.), apoi firma „Fraţii Neu- nale, convocate pentru 19 1. c. In convo
oătră Roma)
răsboiii de guerilla cu organisaţia secretă b6rger“. IntreprincjStorii aceştia înse au de cator nu era pomenire de marea causă, se
Germanii naţionali austriac! au ţinut
a naţionalităţilor şi cu planurile energice clarat, că nedispunând de capitale sufi Zicea însă pe urmă: „şi alte propuneri in
alaltăerl, Sâmbătă, o mare adunare po
11
şi invenţiose ale agenţilor ei, întotdâuna ciente, ar pută să ia acţii fundamentale dependente etc.
porală în „Sophien-Saal“ din Vinea la oare
agili. Nu odată s’a întâmplat, că a putut numai când li-s’ar acorda terenuri mai In şedinţă, după absolvirea progra
să zădărnicâscă acţiuni bine pregătite ale mari de păduri eu preţuri moderate. Sub mului, âcă primarul scote o hârtie sub numărul participanţilor a fost mai mare
naţionalităţilor prin aceea, că a publicat aceste împrejurări societarii rogă pe minis scrisă da el şi de notar privitore la îm de 4000. A presidat deputatul Wolf.
simplamente prealabil în diare planurile de tru, ca: prumut ; dâr intervenind Reverendissimul Ga prim orator a luat cuvântul
acţiune, pe cari conducătorii le-au consi 1) Fondul pădurilor manipulate cumu Domn Vicar, propunerea a fost respinsă cu preotul luteran Iuliu Antonius, care a ţinut
derat ca absolut secrete. Din causa lipsei lativ al comunelor din districtul Năsăudului indignare. Vre-o 40 de NâsăudenI moşieşi un discuz’s comemorativ despre Bismarck.
Tema discursului a fost Zi ©a lui Bis
cer
de spaţiu, broşura amintesce numai un cas, se cumpere acţii fundamentale în preţ no aşteptau afară; ei aveau omul lor în co
picând: ex uno disce omnes. Etă-1: minal de 400.000 fl. mitet, — un semn, şi trădătorii ar fi sburat marck : „noi Germanii numai de Dumnecţeu
1
„In Februarie 1897 comitetul secret al 2. Diferinţa de 126.000 fl. să o an pe ferestrii afară. ne temem' . La finea discursului Antonius a
Zis, că întocmai ca primăvara, aşa şi acum
naţionalităţilor s’a întrunit într’o cli la ticipa tot fondul pădurilor comunale, sub t
otelul „Archidncele Iosif“, pentru ca să condiţiunea, ca calea ferată să fie obligată un nou spirit mişcă inimile Germanilor,
spirit, care le spune, că ei vor să fiă creş
stabilâscă planul unei mari mişcări anti- a incassa acâstă sumă dimpreună cu 5°/ Szell si autonomia bisericei ser-
0
maghiare, ca un fel de contra-demonstraţiă din un fel de taxă suplemrntară de câte bescî. piarul „Narodnost“ din Panciova, tini evangelicl.
După Antonius a vorbit Făclier, redac
la serbările milenare din anul precedent. 6 fl. de vagonul încărcat, şi acâsta taxă a organul partidei moderate sârbescl, privesce
torul unei foi naţionale germane, care în
La amiacll membrii comitetului naţionali o administra direcţiunei silvanale până la cu ochi la culme optimişti intenţiuniîe mi-
vii colori a arătat asupra periculului, ce
tăţilor au subscris procesul verbal şi în totala depurare a sumei de 125.000 fl. nistrului-preşedinte Szell relativ la autono
diminâţa cailei următore întreg procesul Faţă cu acest proiect al societarilor, mia bisericei serbescî. Ou mare bueuriă ameniuţă Viena şi Austria prin cuceririle
Cehilor. La finea vorbirei a cetit un proiect
verbal a apărut în cele mai principale foi direcţiunea silvanală din Bistriţă şi-a dat constată acâsta foiă, că prin intervenirea
de resoluţiune, pe care adunarea l’a şi pri
ootidiane din Budapesta. Planul pregătit părererea următâre: lui Szell s’a fixat diua alegerei de episcop
cu mare grijă şi precauţiune a fost desco 1. Societatea căii ferate să se îngri în Neoplanta pe 6 Aprilie n. c. şi astfel mit. In proieotul acesta se ZL© între
perit. Acâstă descoperire a cădut asupra is jască a acoperi însa-şl suma de 26.000 fl., înlocuirea episcopului prin administrator, altele :
coditorilor planului ca un trăsnet şi din ori să reducă preliminarul de spese cu suma care stă în contra-Zicere cu dreptul bise „Declarăm, că datoria fiă-cărui ce-
acţiunea plănuită nu s’a ales nimic . acâsta. ricesc sârbesc şi care pănă acum s’a sus tăţân german este, de-a lua parte din tote
u
Vom continua. 2. Fondul pădurilor comunale, con ţinut numai prin ingerinţa autorităţilor po puterile lui în apărarea proprietăţii ger
mane contra tendinţelor slave. Respingem
siderând, că calea construită va spori în litice, va înceta. „Narodnost" conchide de în modul cel mai hotărît cutezanţa, cu care
Din Mseud. mod însemnat veniturile pădurilor, să iâe aici, că sub Szell cestiunea autonomiei bi abusâză Slavii imigraţlfin Yiena şi în Aus
acţii fundamentale în valore nominală de sericei sârbesc! va reintra în calea ei nor
Sf. 40 de MartitX. tria de jos de dreptul străinului, şi lucrâză
300.000 fl. mală, căci Szell, Zic©j e aplecat a-o res
Domnule .Redactor! Aţi semnalat şi pecta. Aceste păreri atât de optimiste au în contra limbei germane şi în contra ca
3. Comunele să anticipe şi diferinţa racterului german al provinciei. Protestăm
D-vostră pericolul, ce ameninţă comunele surprins chiar şi pe unele foi clericale un
de 200.000 fl. sub condiţiunile espuse în în contra ocupărei de teren a funcţionari
grăniţere din districtul Năsăudului, din guresc!, cari, se vede, nu s’aştâptă la ast
proiectul precedent sub 2, avend a se da lor slavi şi salutăm planul de a-se înfiinţa
causă, că li-se cere a garanta cu munţii şi fel de întorcere în favorul principiului
comunelor şi pentru suma acâsta acţii fun „Donau Wacht“, provocând pe fiă-care ce-
pădurile şi păşunile lor un împrumut de o autonomist dela era Szell.
damentale. tăţân german a conlucra prin faptă la
jumătate milion, spre a veni într’ajutor la
Astfel comunele grăniţere ar avâ să „Donau Wacht“ şi a lua prin acâsta po-
construirea unei căi ferate în Valea Some
contribue la clădirea căii ferate cu 500.000 fl. siţie pe faţă şi pe tote terenele,în viaţa so
şului nostru. Cătuşî none în „era nouă“.
sumă, care, în lipsa banilor, urmâză a se cială şi economică, în contra tendinţelor
Cine ounosce posiţia geografică a ce
11
acoperi prin un împrumut contras prin „Noua eră a noului regim de cehice“.
lor 44 de comune grăniţerescl, cu o popo-
11
amortisare pe timp de 24 de ani, şi fiind „drept şi dreptate , inaugurat cum
raţiune românâscă de 60.000 suflete, posi- Acest proiect de resoluţiune fu pri
că acest împrumut pe timpul indicat ar fi se cjice de guvernul Szell, se introduce
ţiă muntosă şi mare parte sterilă, bună mai mit cu mare însufleţire, după-care consi
a se escompta cu 7°/ , contribuirea la clă minunat. Foia catolică „AUcotmdny“ lierul comunal Dr. Fdrstcr pronunţa o vor
mult pentru a cresce vite, decât a produce 0
direa căii ferate ar spori preliminarul de scrie sub titlul: „Câtuşi noue“ urmă- bire aspră în contra antisemiţilor şi a lui
cereale, unde vitele, din causa iernilor lungi,
spese al pădurilor comunale cu 35.000 fl. torele în numărul seu dela 26 Martie:
stau 6 luni pe esle şi după o (ji de ară Lueger. S’a ridicat apoi să vorbâscă un
pe an. Din suma acâsta întreprinzătorii „Primim din mai multe părţi infor- muncitor german din Boemia, care declara,
tură recolta abia face un cărucean de cu
| lemnăritului din valea Someşului „sperâză“ maţiunl sigure şi acreditate, că ajutorele de că şi muncitorii germani se alătură la miş
curuzi năcăjiţi; cine scie tote acestea, acela
a acoperi 12.000 florini din taxele suple- carea acâsta. La urmă luâ cuvântul Wolf,
va admite, că grea jertfă se cere bieţilor stat, ce se dau preoţimei lipsite greco-cato
mputare pentru 2000 de vagone â 6 fl., lice şi greco-orientale, nu se pun la disposi- ţinând o lungă vorbire, în care a declarat,
grăniţerl cu acest împrumut perit de mare,
âr alte 2000 florini tot din astfel de taxe
prin care tot capul de om, tînâr ori bă ţia respectivilor decât numai ddcă chitan că Germanii nu vor mai suferi înaintarea
pentru transporturi de altă marfă, în total ţele sunt contrasemnate de fisolgăbirăi. N’am Slavilor şi provocă la luptă pe Germani în
trân, bărbat ori femeiă, până şi copilul din
14.000 fl. remânând în sarcina comunelor voit să credem, ca cu acâstă umilire revol- contra Slavilor. In fine propune o lungă
faşe se încarcă de o datoria de câte 10 fi.
21.000 fl. pe an. tătâre a preoţimei de orl-ce confesiune să resoluţiune, care în resumat e următorea:
fie-care.
Şi cine clădesoe acesta cale de pri Tâte acestea însă sunt calcule de „spe se atenteze din partea ministeriului „legei, „Orl-ce simulacru de pace şi orl-ce
cină pentru bieţii grăniţerl? „Societatea ranţă , puse în vederea grăniţerilor în co- dreptului şi dreptăţei“ la începutul „erei concesiune a guvernului trobue respinsă,
14
acţionară a liniei ferate din Valea Someşu lore „rosă“, spre a-i face să primâscă ma nouă“, însă informaţiunile ce le-am primit pănă când prin retragerea ordonanţelor
11
lui , în care a întrat şi omul-pacoste pe rile jertfe, ce li-se cer. Grăniţerii însă sunt în privinţa acâsta, sunt mai pe sus de orî-ce nu se va restabili starea dinainte de ordo
capul grăniţerilor, Ion Ciocan, fără îndoâlă păţiţi şi şi-au perdut totâ încrederea în pro îndoială. Credem, că nu e necesar a desfă nanţe şi nu se va aduce o lege de limbă,
11
cu intenţiunea de a ajunge adl mâne mem misiunile „domnilor . In acâsta credinţă şura mai pe larg, că prin acâsta li-se dă prin care limba germană să fiă recunoscută
bru în consiliul de administraţiune, cu o îi întâresce şi purtarea protojudelui admi solgubircilor asupra preoţimei o putere politică ca limbă de stat. Şi cea mai mică conce
plată grasă, cum îi place lui, şi cu ruinarea nistrativ din Năsăud în afacerea împru atât de discreţionară, care n’o pot motiva siune este în stare a slăbi posiţ’a Germa
grăniţerilor, cari l’au crescut la scole cu mutului. nici stările escepţionale. Acest regulament nilor. Ne ridicăm dâr vocea în oontra abu-
stipendii din sudârea lor. Acest organ al regimului a convocat turcesc este probabil o rămăşiţă a erei surilor, în numele cetăţenilor germani. Pro
Speculanţi cum sunt astfel de socie pentru 16 a lunei curente pe toţi primarii Banffy, şi în interesul ştergerei lui atra testăm de-asemenea în oontra aceea, ca gu
tari fără suflet, ei au înţeles îndată, ce şi notarii comunelor grăniţere din cercul gem atenţiunea atât a autorităţilor biseri vernul să abuseze, pe basa §-lui 14, de drep
lucru minunat ar fi calea acesta, când ei său la un conciliabul în localităţile preto- cesc!, cât şi a guvernuîui“. tul său“.
ar isbuti s’o clădâscă pe banii altora, re- riale. Presentându-se cei chemaţi, protoju- - Suntem cu drept cuvent curioşi Tot Sâmbătă s’a ţinut în Viena o
servându-şl lor numai recolta, şi gândul dele, i-a introdus în odaie separată, şi în- a vedd, ce vor răspunde cei din ju adunare a reuniunei credincioşilor de con
lor s’a oprit cu drag la grăniţerii Năsău cuind uşa după el, le spuse ce au de a rul d-lui Szell. La tot caşul măsura fesiunea evang. aug., în care s’a primit un
dului. Pe dată ei au dresat un memorand face. Terminând el, notarul Năsăudului scâse asupra căreia se aviseză în desco proiect de resoluţiune, care salută ou bucu
cătră ministrul de agricultură, în care îi un teanc de cole litorgafiate. perirea ce o face cjiarul catolic ma rie noua mişcare religiosă şi ţîntesce la ru
spun, că ei vor să clădescă linia dela Be- ghiar —' care dă asigurări despre perea de cătră Roma. Preotul evangelic
„E s tr a s
clean până la Ilva-mică de 43 3 chilometri, corectitatea şi adevărătatea ei — Zimmermann a declarat, că mişcarea reli
-
din protocolul adunării comitetului comuni
decă vor fi sprijiniţi din partea celor in constitue una din cele mai ticălose giosă a Germanilor trebue sprijinită.
tăţii .............. ţinută la . . Martie 1899.
teresaţi. Acâsta cale s’ar clădi sub aceleaşi arme în contra consciinţei, libertăţii Vedem dâr, că Nemţii lui Wolf şi
Nro. — / 1899“ etc. etc., Schonerer luptă deodată în două direcţiuni:
condiţiunl, ca şi alte linii viciuale, cu po şi independenţei clerului nemaghiar,
duri permanente de pâtră şi fer şi cu clă şi distribuindu-le celor chemaţi, le spuse „avisat la ajutorul de stat. Solgă- în contra Slavilor şi în contra Romei, sub
11
diri solide înalte. In Nimigea ungurâscă, cum au să le împle. După aceea protoju- birăii vor contrasemna chitanţele de divisa lui Bismarck: „Germanul numai de
Dumnedeu se teme“.
■în Salva, Năsăud, Nepos şi Ilva mică ar fi dele le luâ promisiunea, că 3 Z’1© nu vor ridicare a ajutorului numai acelor
•a se face staţiuni potrivite. După planurile spune nimănui un singur cuvânt despre preoţi greco-catolicî şi greco-orien-
şi devisurile lor, spesele ar fi de 1,812.700 fl., cele comunicate în conciliabul; âr notarul talî, cari vor da promisiuni înainte,
Revistă externă.
din cari 35°/ seu 636,000 fl. ar fi a se aco din Zagra îi conjura, ca mai ales Vicarului
0 că — in contra intereselor bisericei şi po
peri cu ajutor dela stat şi cu acţii funda sâ nu i-se împârtâşescâ nimic. porului lor — vor fi pe viitor slugile Conferenţa de pace şi desarmare.
mentale, âr restul de 65°/ prin acţii de întrebăm: pentru ce atâta taină? stăpânului, la al cărui ajutor vor Lui „Kolnische Zeitung“ i-se scrie din Pe-
0
prioritate. Ajutorul statului s’a calculat la „Gândul bun nu fuge de glasul tare“. Şi recurge. Avea mare dreptate foia bi- tersburg, că numai acele state pot să tri
110X00 fl. sub diverse titluri, între al pentru ce atâta grabă? Ori doră, ca mem sericăscă din Blaşiu, când scria în mită delegaţi la conferenţa de pace şi de
tele şi ca răscumpărare pentru transportul brii comitetului să nu se potă reculege, să articulul său din numărul dela 18 sarmare, cari fac politică esternă indepen
poştei. fie suprinşl? Dâr procedura acâsta nu e Martie, că subvenţionarea preoţimei dentă. Turciei i-a succes prin urmare, ca
Deci ar mai fi de acoperit 326X00 fl. nici legală, nici drâptă, nici onorabilă. române din partea statului, consti- Bulgaria să fiă ştârsă din lista acelor
din partea celor interesaţi. Interesaţi în Ministrul-preşedinte Szell a declararat, că tute cel mai ameninţător pericul state.
prima linie ar fi locuitorii din comunele va ţinâ la lege, drept şi dreptate; nu se pentru independenţa clerului şi bi Lupte în Filippine. O scire tele
•districtului Năsăud, cu păduri estinse, în teme protojudele Năsăudului, că şeful său sericei. grafică din Manilla, isvor american, anunţă,
linia a doua: întreprinzătorii mai mari din va afla de purtarea sa? că în 25 1. o. diminâţa, întrâgă linia de
