Page 59 - 1899-03

Nr. 59.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

bătaie americană a năvălit asupra rându­ păpuşi, organisată de M. S. Regina. Aceste trul din Pilsen, Max Birkholz, I bas. Ios. tea lor fac causa poporului. 6) Tâte aces­
rilor resculaţilor, silindu-i să ia lupta. A păpuşi au fost donate parte de dâmnele Fozlar, pârtii de bas. Dame: Gisela Berk, tea va căuta a le ajunge pe cale paclnică,
I pârtii de mezzosoprp” dela teatrul ora­
fost un atac sângeros între inimici, mai române şi parte sunt din străinătate. După înlocuind revoluţiunea cu evoluţiunea. )
1
şului Teplitz; Elsa subretă dela
ales în direcţiune c&tră Mala. Resculaţii au terminarea exposiţiei, aceste păpuşi vor fi teatrul orăş. din Praga; Ioha. na Mugrauer, In stabilirea acestor principii gene­
fost bătuţi şi sooşî din posiţiunile lor! trimise la Neu-Wied şi de acolo la expo- I cântărâţă de colc ’atură dela teatrul curţii rale constă mai ales meritul epocal al lui
.„World* cjice, că în atacul acesta au câcjut siţia din Paris. Tot în acâstă sală mai sunt din Mannheim; Mit-.i Regan I oâutărâţă A. Compte pentru sociologia. Ele, cu deo-
ICO de Americani morţi şi răniţi, şi 300— expuse: evanghelia lucrată de M. S. Regina jună dela teatrul orăşenesc din Elberfe.d; ’ oobire cele 4 dela început, au servit ca
400 răsculaţi. pentru catedrala din Curtea-de-Argeş, şi Kăthe Schwarz I cântărâţă dramatică ,e. i punct de mâne care şi directivă acelora,
teatrul orăş. din Ulm. Cor: 10 dam< —
care este aşecjată într’un splendid dulap de cari după dânsul s’au ocupat, fie cu socio­
Produsul muncei personale a 10 bărbaţi. Repertoriu: Evangclimann, 1 lie-
bronz, precum şi o ocnă de sare în minia­ gender Hollănder, Lolnengrih, Tannhăuser, logia, între cari locul prim îl ia H. Spen­
femeii măritate. Secţiunea centrală a ca­
tură lucrată de regia monopolurilor statu­ Martha, Rigoletto, Troubadour, Freischiltz, cer ), fiă cu istoria civilisaţiunii sâu cul­
2
merei belgiane a examinat un proiect de lege
lui pentru exposiţia din Paris. M. S. Re­ Faust, Zaubcrflote, Don Juan, Hugenoţii, Fi- turală, ca Bucle, L. Morgan, Iulius Lipert,
.al deputatului Vandervelde relativ la auto- delio, Teii, Maskenball eto. Abonamente pe
gina a decis ca produsul acestei exposiţii sâu cu etnologia, ca Bastian,
risarea legală a femeii măritate de-a dis­ 12 representaţiunî (6 cu păreehiă, 6 fără
să fie în folosul policlinicei „Regina Eli- (Va urma.)
pune de economiile şi de produsul muncei păreche) cu preţurile obicinuite de abona­
sabeta". ment se primesc la cassă peste cji în orl-ce
sale. Raportorul seeţiunei a resumat deli­
timp. Abonament pentru 12 representaţiunî:
berările secţiunei, cari sunt favorabile pro- 0 nouă operă de Carmen Sylva. 1 H ¥ H U & E .
balcon fl. 12, fotoliu fl. 9.60, I parchet fl.
ieotului. Dâoă legea va fi votată, oeea-ce e M. Sa Regina României a terminat de ou- 7.20, II parchet fl. 6, loc ridicat fl. 6. ltăpire de fete pe insulele Ile -
probabil, campania feminista va avâ de în­ rând o nouă operă, care va apare în fran- Pentru abonamentele pe 6 representaţii se
bride. Căpitanul de corabia engles Leath
registrat o primă victorie în Belgia. Pro­ ţuzesce, tradusă de d-1 Mandy. Titlul volu­ plătesce suma jumătate.
a făcut o interesantă descoperire privitor la
iectul de lege al d-lui Vandervelde consa­ mului e „Hâtre rouge (Fagul roşu), o po­
u
Teatru. Acjî Luni se va representa mari răpiri de fete, ce se săvârşesc de ani
cră pentru femeiă dreptul de-a dispune de vestire de dragoste.
în beneficiul eminentei aotriţe, d-şâra Lori de rjile pe insulele Hebride. Fata şefului
munca sa. Seoţiunea centrală a camerei a Weiser, pentru a 3-a âră comedia în 4 acte
Iernă întârdiată. Din tâte părţile' seminţiei din insula Aosta a fost răpită
admis în unanimitate acest principiu. E „Hofgunst de Thilo şi Trotha.
J
se anunţă, că în cjilele din urmă au oăcjut dimpreună cu 18 consoţe ale ei de cătră
vorba de-a protege femeia contra soţului
zăpecji mari, pe unele loourl chiar fârte personalul corăbiei de serviciu francese
risiptor, sâu fără scrupule, care ar vrâ să
mari. In Budapeşta zăpada era alaltă-erî „Despointes*. Fetele au fost duse pe co­
abuseze de autoritatea sa. Etă textul pro­ Idei fundamentale în economia
forte mare şi trenurile au sosit aoolo cu rabie, care a ancorat pe ţărmii altei insule.
iectului de lege aşa cum l’a adoptat sec­ politică.
mari întârcjierî. In Heves zăpada e de / Când şeful seminţiei a aflat despre acest
1
2
ţiunea :
meţru, în Calocea de asemenea; în Tere- De loan Socaciu. furt, a luat o secure, a pătruns în locuinţa
1) Produsul muncei personale a fe­ guvernatorului european şi l’a ucis. Căpi­
meii măritate, economiile, oari provin din siopol domnesce adevărat ger. — In stră­ III.
acâstă muncă, sunt supuse disposiţiilor le­ inătate încă s’a pus o iârnă aspră acum (Urmare.) tanul corăbiei englese „Mildura* luând vest©
gale relative la separaţiunea bunurilor ju­ când tâtă lumea aştâptă primăvara. Omenii despre acest omor, a prins pe şeful de se­
diciare. abia îşi aduc aminte, ca în Londra d. e. Scola istorică. minţie, care a erupt în strigătul: ? Dâp
2) In cas de oontestaţiune, femeia e să fi fost o iârnă aşa de aspră ca acum.— Acâstă şcâlă critică cu deosebire me­ Albii sâ tttt-şi ia pedâpsa, pentru-că ne ră­
admisă să stabilâscă prin tâte căile de
drept, chiar prin notorietate publică, în ce Din Milano se anunţă, că în întrâga Italie toda abstractă deductivă a şcolei britice pesc fetele?* Şeful de seminţie a istorisit
consistă bunurile câştigate prin munca sa superiâră domnesce un frig neobicinuit, (liberale individualistice) şi arată mai de­ apoi, că răpirea se face sistematic de cătră
personală. In acest cas, ea se pâte judeca tâte înghâţă şi zăpada cade mereu, in parte, că şcâla britică a isolat prea mult corăbierii franoesl, şi’ de sigur fata lui în­
fără nici o autorisaţie. Mantua, Bologna şi Ancona ninge de fenomenele economice de celelalte feno­ suşi se află pe corabia, care a ancorat câ­
3) Convenţiunile matrimoniale nu pot trei cjile. mene sociale, cu caii sunt întreţesute cele te-va dile lângă insula Aosta. Căpitanul
deroga dela acâstă lege. Dela data promul- economice, că a tractat fenomenele econo­ engles Leath a luat numai deoât la gână
gărei ei, disposiţiunile ei se aplică tuturor Parocli în a Il-a p ar ochi ă gr. or. corabia francesă, care era tocmai în mo­
soţiilor, orî-care ar fi epoca căsătoriei lor. din Ol'ăstie a fost ales erl, Duminecă în mice prea absolut, nu le-a apreciat din ;
punct de vedere istoric relativ, adecă după mentul de a pleca cătră casă. Intre cele
4) OrI-ce femeiă măritată este auto- 14/26 Martie c., d-1 loan Moţa, absolvent
risată a depune pe numele ei la Cassa de de teologiă, de present colaborator în re­ cum sunt la anumite popâre în diferite lo­ două corăbii se desfăşura o adevărată luptă
Economie sume pănă la 300 franci. Ea curi şi timpuri; că a judecat fals şi prea pe mare în stil mic. Se puşcau împrumutat
pote retrage aceste sume fără autorisaţia dacţia „Telegrafului Român* din Sibiiu. optimistic concurenţa liberă şi urmările ei; cu revolvere şi tunuri. In fine Francesii
bărbatului, afară de caşul când acesta ar D-1 Moţa, precum ni-se scrie din Orăştie, şi că a expulsat prea mult activitatea sta­ au trebuit să cedeze. Căpitanul Leath a
contesta. In acest cas oposiţia se va ju­ a întrunit 125 voturi, d-1 loan Budoifi, căutat apoi prin cabinele-corăbiei „Despo­
deca de cătrâ judecătorul de pace, în ter­ paroch în Câmpurî-Surduc, 30 de voturi, tului din economia naţională.
min de 15 dile. După şcola istorică adevărul se pâte intes* şi a dat de fetele răpite. Tâte erau
şi clericul abs. loan Dobre 1 vot.
descoperi numai, sâu cu deosebire, pe cale de o frumseţe trupâscă uimitâre. Corăbierii
Certa Ungurilor din Brăila. De empirică istorică, adecă pe calea observării frances! au mărturisit, că acâsta nu este
când s’au împăcat acasă, Maghiarii au în­ faptelor, fenomenelor economice-sociale din prima răpire, nici Iei nu sunt cei dintâiu,
ceput cârta în România. Campania se pârtă trecut şi present, după cum în realitate au cari se ocupă cu meseria acâsta. Acum ur-
— 15 (2Î) Martie.
în contra preotului reformat din Brăila, fost şi sunt. Acâstă şcâlă respinge prin ur­ mâză partea mai amusantă a operetei : CâDd
Antisemitismul nu-i cestiune po­ Nagy Sandor, desigur vre-un tbzaist şi el. mare de tot, seu în parte metoda basată fetele răpite au aflat, că Leath vrâ să le
litică ? Maghiarul perciunat Dornbusch Mor Vre-o 20 Unguri publică prin diare decla- pe abstracţiune, pe hipotesă, seu pe reso- ducă îndărăt la părinţii lor, ele erupseră
.s’a apucat să redacteze şi el o fâiă, „Un- namentul apriori. în plâns furtunos declarând, că nu se duc,
raţiunl contra lui. Ei cji° între ahele:
garische Wochenschrift*, în care desfăşu- deorece se simt fârte bine pe corabia
„Preot s’a făcut individul acesta, dâr mi- In şcâla istorică peste tot sunt multe
rase o luptă înverşunată contra antisemi­ francesă. A trebut dâr să fie duse acasă
nistrele preoţiei nu le scie. Afară de acâsta direcţiuni, pe cari, pentru o mai uşâră ori­
ţilor şi mai ales contra lui Lueger şi soţii cu forţa.
pe lângă calităţile culturale, îi lipsesc şi entare, le putem grupa în două şcole deo­
•săi antisemiţi din Viena. Din causă însă, cele morale. Etă dovada: după scările po- sebite şi anume: Şcâla sociologică (îm­
uă a făcut politică fără ca foia lui să fi preună cu cea istorică-culturală) şi şcâla ULTIME senii.
sitive, pe care le avem, acest Nagy Sandor
:avnt cauţiă, a fost tras la răspundere. Dâr
a fost condamnat de tribunalul din Braşov, istorică, naţional economică, numită şi ger­
-tribunalul din Budapesta Va achitat, pe cu­ mană. Londra, 26 Martie. Ministrul Lord
prin sentinţa nr. 4757, diu 5 Noemvre
vânt, că „antisemitismul nu este o cestiune 1. Şcola sociologică în frunte cu Au­ Hereford a ţinut un discurs la „Union
1878, la două luni închisâre pentru parti­
politică, ci socială/“ Un preot catolic, fiind­ cipare la un furt. Lăcomia şi iubirea de gust Compte şi H. Spencer representă ideia, Club*; a declarat, că învobla cu
că a discutat cestiunea autonomiei biseri- Erancia permite a se spera, ca An­
argint a lui Nagy Sândor sunt revoltătâre. că e necesară o teoriă scienţifică socială,
cei oatolice şi a cougruei într’o fâiă cato­ adecă o sciinţă generală a societăţii ome­ glia va pute ocupa în pace Egiptul
Cine are nevoe să se căsătorâscă religios,
lică, e tras la răspundere şi pedepsit pe nesc!, o sociologia, din care economia po­ şi Sudanul. A adaus, că e şi spe­
fără să aibă actele pretinse de legile ţărei
.cuvânt, că a făcut politică într’o fâiă care litică să facă numai o parte, deâre-ce o ranţă, că raporturile cu Rusia vor
sâu de statul civil maghiar, n’are decât să
-nu avea cauţiune, pe când jidanul Dorn- teoriă de sine stătătore a sciinţei naţional- deveni amicabile şi vor pune cu de-
se presinte cu parale înaintea acestui preot-
bufch, care agita contra antisemitismului, sevirşire capet tuturor conflictelor în
contrabandă şi treba e făcută*. economice e cu neputinţă, din causă, că estremul Orient.
-este achitat ca nefăcând politică, măcar fenomenele economice stau în strînsă le­
că antisemitismul e. te basa şi programul Congresul diariştilor. In 5 Aprilie gătură cu celelalte elemente ale vieţei
c
/atâtor partide politice. Acesta, cjice „Al- n. se va deschide în Capitoliul din Roma sociale. S i i t e r a t n r ă .
ikotmauy*, e primul mugurel al erei nouă*. Congresul internaţional al Ziariştilor, care O teoriă sociologică a întemeiat mai A apărut Revista „Societăţii Tineri­
va dura cu totul cinci şedinţe, în care se
0 alocuţiune a împăratului Wil- întâifi. filosoful positivist frances A. Compte. mea Română* fascicula I-ă din volumul II
vor desbate şi resolva în parte cestiunl, După vederile acestui mare filosof, trăsu­ pe anul curent cu următorul sumar: Gr. G.
liellll. Cu prilejul încorporărei prinţului
cari privesc pressa din lumea întrâgă. rile fundamentale ale sociologiei sunt: Tocilescu : Monumentele epigrafice şi sculp­
Waldemar în armată şi în marină, împăra­
tul Wilhelm al Germaniei a pronunţat o Succesele unui vapor tăetor de 1. Că sociologia după firea ei are să scru­ turali ale museului Naţional de Antichităţi
.alocuţiune aprâpe în aceşti termeni: „ţ)iua glliaţă. „Ermark*, un vapor tăetor de ghiaţă teze elementele unei stări sociale şi să din BucurescI; V. A. Urechi a : Biserica
de astăcjl are o mare importanţă pentru din marina rusă, a reuşit să spargă pe-o arate raporturile şi influinţa lor reciprocă ; sub Grigorie D. Ghica 1822—1828; M.
marină, căci astăcjl principele Waldemar, lungime de-o sută chilometri o bauquisă de 2. Ea trebue să cuprindă în sine atât o Soutzo: Etude sur Ies Monnaies impâriales
fiul principelui Henric, care se află acum ghiaţă de două piciâre grosime, făcând teoriă statică, cât şi una dinamică a socie­ romaines: Le systâme monâtaire de Nâron ;
;în extremul Orient, pârtă pentru prima âră ast-fel o lucrare considerată, cu drept cu­ tăţii: Cea dintâifi are de a scruta legile 0. Lugoşiauu: însemnări din bătrâni; N.
uniforma, pe care tatăl său şi mulţi alţi vânt, ca o revoluţiune în navigaţiunea coesistenţei sociale, cea din urmă legile 1. Apostolescu: Puţină Zacherlină; Comit.
•excelenţi oficerl o îmbracă pentru a servi Balticei. desvoltării sociale. Prin acâsta ea separă Societăţii; Din Societate. In text 18 cli-
absolutul şi pune în locul unei stabilităţi şeurl.
.patria. Este privilegiul principilor casei de
Operă în Braşov. Directorul teatru­ închipuite o schimbare regulată. 3) Metoda,
JEohenzolern, de-a învăţa încă dela vârsta lui d. Leo Bauer anunţă, că stagiunea ope ’) Vedt: La Sociologie, par Auguste Compte
de dece ani, să-şi întrebuinţeze forţele şi rei germane începe Dumineca vutâre în ce are a o folosi, va fi cu deosebire Resurne par Emile Rigolage, Paris 1897.; Philosphie
activitatea în serviciul patriei şi de-a face 2 Aprilie st. n. Personalul operei se com­ aceea a comparaţiunii istorice fără însă a positive t. 4 (1889) şi Iolm K. Ingram, History of.
pune aşa: Capelmaister: W. Rothwell dela se eschide şi altele. 4) Ea are să fie pă­ -
parte din primul regiment al gardei, care Politioal Economy, traducere germană de E Ro-
teatrul orăşenesc din Olmiitz. Regisori: M. trunsă de idei etice, de ideia unei dato- sehlau, 1890 p. 268 s. m. d.
a vădut deja în rândurile sale mai mult
Birkholz dela teatrul oraşului Ol mut-/:. A. rinţe sociale, care are să se pună alăturea a ) VeclC H. Spencer The Study of Sociology, în
de un principe din acâstă familie*. Lorenz dela teatrul din Ulm. Domni: D. nemţesce de Marquardsen, Princ. of. Sociologie, tra­
Matray I tenor, I. Conrat I tenor dela tea­ cu drepturile individuale derivate din drep­ ducere germană de Vetter; Iulius Lippert, Cultur
Exposiţie de păpuşi. Peste câte-va tul natural. 5) In spiritul şi deducţiunile
trul oraşului Graz, Fr. Bursch tenor liric Geschichte der Menschheit. lena 1886. Bastian,
dile se va deschide în una din sălile Ate­ dela teatrul oraşului Liibeck, Ad. Lorenz, ei practice ai’e să încline spre realisarea der Mensch nVder Geschichte (1860); etnologische
ismului român din BucurescI, o exposiţie de I bariton, Henr. Bjorn, bariton dela tea­ tuturor problemelor mari, cari în totalita­ Forschungen 1872, etc.