Page 6 - 1899-03
P. 6

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                    Nr. 48.—1899.


         du-1  tot  mai  mult  de  bine  şi  fe­         Archiereul şi poporul seu.                 multe  şi  senine,  braţul,  care  va  purta  toia­  acestui  fond,  acum  de  cinci-cţeci  şi  cinci  de
         ricire.                                                                                    gul  metropolitan  să  fiă  un  braţ  plin  de   mii,  să  se  împartă  ajutore  comunelor  să­
                                                                        Arad, 10 Martie 1899.       putere;  capul,  care  va  purta  mitra  archie-
              De  aceea  voi,  cei  mai  în  verstă,                                                                                              race  din  diecesă  pentru  zidirea  şi  înfrum-
         adunaţi-ve în jurul bisericei străbune,                         (Fine.)                    piscopâscă,  să  fiă  încă  mulţi  ani  un  cap  lu­  seţarea bisericelor.
                                                                                                    minat,  ca  dintru  înălţimea  piramidei  auto­
         precum  trebue  se  se  adune  şi  tine­           Dela  biserica  catedrală  întreg  popo­  nomiei  nostre  ochind  tâte  neajunsurile  po­  Cetesce  mai  departe;  In,  Prea  S.  Sa
         retul  în  jurul  şcolei  confesionale,  şi  rul  a  însoţit  pe  I.  P.  S.  Sa  la  reşedinţă,   porului  românesc,  sâ  îmbrăţişezi  cu  inimă   un  al  doilea  act,  în  care  arată,  că  con­
                                                                                                    caldă  interesele  lui  vitale,  cârmuind  bise­
         din  serviciile  divine,  precum  şi  din  a  intrat  în  curtea  reşedinţei,  unde  corul                                               ducerea  Consistoriului,  pănă  la  îndeplini­
                                                                                                    rica  vie  cu  demnitate  şi  cu  şanse  fericite
         învăţăturile  preoţilor,  siliţi-ve  a  lua  din  Ohiseteu  a  cântat  un  imn  compus  a-                                               rea  scaunului  episcopesc,  a  încredinţat’o
                                                                                                    întru mulţi ani!
         nu  numai  îndemn  de  evlavie,  der  şi  nume  pentru  acâstă  cji  de  sărbătore;  er                                                  părintelui  archimandrit  Iosif  Goldiş,  şi  în
                                                                                                         La  aceste  cuvinte  ale  oratorului,  s’au
         învăţături  bune  şi  lolositore,  de  cari  I.  P.  S.  Sa,  la  finea  cântării,  după  ce  pu­                                        cas  de  împedecare  a  acestuia  părintelui
                                                                                                    alăturat  într’un  adaus  ‘prea  frumos  vice­
         sunt  pline  acele  servicii  divine,  ca  blicul  a  distins  cu  nenumărate  apîause  co­                                              Augustin Hamsea.
                                                                                                    preşedintele  Associaţiunii  din  Arad  pentru
         aşa  să  se  pogore  binecuvântarea  lui  rul  din  Chiseteu,  i-a  mulţămit,  le-a  lăudat                                                   După  acesta,  din  încredinţarea  Con­
                                                                                                    cultura  poporului  român  din  Arad,  d-1  adv.
         Dumne4eu  în  casele  şi  familiile  vbs-  zelul  şi  sentimentul  de  jertfă,  venind  din                                              sistoriului,  archimandritul  Augustin  Hamsea
                                                                                                    Petru  Truţa,  care  a  mulţămit  I.  P.  S.  Sale
         tre,  în  lucrurile  şi  întreprinderile  depărtare  aşa  de  mare,  pe  timp  aşa  de                                                   prin  un  discurs  adenc  simţit  dă  espresiune
                                                                                                    în  numele  Asociaţiunii  aradaue  pentru  cul­
         vostre,  şi  darul  lui  Dumnezeu  să  vă  greu,  —  pe  lângă,  că  e  ernă  mai  bătea  şi                                             în  momentul  greu  al  despărţirii  de  I.  Piea
                                                                                                    tura  poporului  român,  al  căreia  patron  a
         însoţăscă  în  tote  cţilele  vieţei  vostre.  un  vânt  de  nord  —  li-a  dat  binecuvântarea                                          S. Sa sentimentelor representanţei diecesei.
                                                                                                    fost  I.  P.  Sa,  alăturându-se  din  inimă  la
         Amin!                                         dorindu-le  ca  şi  pe  viitor  corul  din  Ohise­                                              In  acest  greu  moment,  Zice  vorbito­
                                                                                                    cele  rostite  de  D-1  George  Vuia  —  Amân­
                                                       teu să rămână fala poporului diecesan.                                                     rul,  mi-se  înfăţişeză  operirile  mari  săvâr­
                                                                                                    două  deputaţiunile  se  presentaseră  de-odată
                Szell — fârmecătorul.                       Poporul era încă adunat în curtea e     înaintea In. Prea S. Sale.                    şite:  seminarul  şi  alumneele  diecesane,  ac­
                                                       piseopâscă, când s’a presentat la înalt Prea       I.  P.  S.  Sa  răspuuZând  vorbitorilor,  le   tivarea  mai'  multor  fundaţiunl  peutru  sti­
               De  când  noul  ministru  preşedinte  Col.   S. Sa o deputaţiuue a elitei societăţii ro-   muiţămesce  şi-i  rogă,  ca  să  continue  sadu­  pendii,  înfiinţarea  fondului  preoţimei  ara­
         Szell  a  pus  mâna  pe  situaţiuue,  fâcându-se   mâuescl din Arad, compusă din tote bran­  rile  lucrate  de  P.  S.  Sa  în  interesul  des-   daue  şi  modul,  în  care  Prea  S.  Sa  cu  un
         stâpân  absolut  asupra  ei,  o  linişte  adâncă   şele sociale, spre a şl lua rămas bun.  voltării  bisericii  şi  al  poporului,  constatând,   adevărat  zel  apostolesc.  a  vestit  cuvântul
                 0
         domnesc   în  castrele  parlamentului  ungu­                                                                                             lui  DumneZeu  în  visitaţiunile  canonice  în­
                                                            Oratorul  acestei  deputaţiunî  a  fost  că  dela  desvoltarea  poporului  depinde  îna­
         resc.  Frumos  frumuşel,  s’au  îmblândit  şi                                                                                            treprinse  în  îutrega  diecesă,  —  precum  şi
                                                       Dr.  George  Vuia,  care  a  adresat  I,  P.  S.  intarea nostră a tuturor, de sus pănă jos.
         „hienele * şi „tigrii * din oposiţie, tiszaiştii fac                                                                                     prin  pastoralele  emise  regulat  în  fiă-care
                           1
                 1
                                                       Sale următorele cuvinte :                          Marţi  în  27  Faur  9’a  ţinut  şedinţa
         „stânga’n prejur** şi pentru „salutea reipubli-                                            Consistoriului  plenar,  în  care  I.  P.  S.  Sa   an — câtră ele şi por.
         cei** tac înfundaţi şi simulâză sentimente de a-   I. P. S. l)-le Archiepiscop şi Melropoht!
                                                                                                    şi-a  luat  oficios  adio  dela  diecesă.  Acest
         dâneă  „abnegaţiune**,  âr  „eroii *  aponyistî    Iuteliginţa română din Arad, fără d e o ­  act  de  despărţire  al  I.  P.  S.  Sale  cuprinde
                                         1
         de  erl  alaltăerî,  par’că  au  intrat  în  fundul   sebire  de  confesiune,  se  presintă  înaintea
                                                       I.  P.  S.  Tale,  ca  prin  palidul  meu  graiă   multe lucruri de mare însemnătate.
         pământului:  nimeni  nu  le  mai  aude  glasul
                                                       să  şl  esprime  sentimentele,  ce  o  cuprind     I.  P.  S.  Sa  a  fost  chemat  la  şedinţă                       — 2 (14) Martie.
         pişcător  de  altădată  însuşi  comandantul
                                                       în  acest  moment  de-o  însemnătate  istorică  de  o  deputaţiune  de  3,  esmisă  din  Consis-
         lor  tace  şi  se  legănă  în  dulcea  speranţă,  în viâţa ndstră publică.                                                                    Din  Blaşiîi  ni-se  scrie,  că  Escelenţa
                                                                                                    toriu.  La  presentare  I.  P.  S.  Sa  a  fost  pri­
         că  adl-mâue  va  ajunge  „domn  mare**            In  timp  de  aprope  un  /   de  veac,  în                                           Sa  Metropolitul  Mihalyi  a  plecat  erl  sâră
                                                                                    1
                                                                                     4              mit  cu  căldurose  urări  de  „să  Lrăescâ**.
         pe vre-un fotoliu ministerial.                care  I.  P.  S.  Ta,  ca  episcopul  nostru,  ai   Observ,  că  consistoriul,  după  întărirea  ac­  la  Budapeşta,  în  afacerea  ajutorului  de
                                                       ocupat  acesta  reşedinţă,  noi  inteliginţa  ro­                                          stat şi a congruei.
               Ou  vraja  cuvântului  său,  Szell  a  făcut                                         tului  de  alegere  din  partea  Majestăţii  Sale,
                                                       mână  do  aici  nu  od"tă  am  avut  fericirea
         minuni.  Şl-a  votat  indemnitate,  recruţi,  pro-
                                                       să-ţî  aducem  omagiile  nâstre,  să-ţi  urăm  pentru  prima  dată  a  avut  ocasie  a  întâm­   Efectele  magliiarisarii.  Din  Moha-
         visoriu  de  pact  în  camera  deputaţilor,  mi-   în  (jil®  bune,  ca  în <dile  rele,  sănătate  şi tă-  pina  pe  noul  Hetropolit,  şi  prin  graiul  con-  ciu  se  anunţă,  că  1200  locuitori  catolici
         lione  şi-a  votat  în  timp  de  câte-va  câsurl,  riă,  fiind  tot-deuna  cu  vădită  cordialitate   membrului Dr. Nic. OriCU i-a esprimat sen­  (Sokaţl)  din  Santova  au  trecut  la  religiunea
         âr  ce  este  şi  mai  mult,  a  făcut  ca  domnii   primiţi.  Insă  nici  odată  ca  acum,  prilejul   timentele  de  bucurie  pentru  înaintarea  la  gr.  or.  Causa  trecerei  lor  este,  că  li-s'a  in­
                                                       d’a  ne  presenta,  n’a  avut  carseterul  duio
         cei  mari  din  camera  magnaţilor,  unde  nu­                                              rangul de Archiepiscop şi Metropolit.        trodus  cu  forţa  limba  maghiară  în  biserică.
                                                       şiei,  cum  îl  are  ast.âdî,  când  fiii  sufletesc!
         mai  grofi,  baroni  şi  vlădici  au  scaun,  să-i                                                                                       Intre  cei  lz00,  sunt  170  copii.  Foile  din
                                                       să  despart  de  părintele  ocrotitor  şi  inân-   Diecesa  întregă  I.  P.  Sânţite  Dom­
         dea  cu  unanimitate  votat  gata  proiectul  de   gâitor.                                  nule  Archiepiscop  şi  Metropolit,  —  Zis®  Peşta  spun,  că  patriarchul  sârbesc  Bran-
         indemnitate,  cu  t6te  că  unul  dintre  vlădicii   I.  P.  Sfiuţite!  Din  voinţa  bisericii  vie,   vorbitorul  —  se  bucură  de  alegerea  acesta,   covicî  li  a  promis,  că  le  va  edifica  biserică
         unguri  catolici  a  luat  în  nume  de  râu  mi­  a  clerului  şi  a  poporului  român  ortodox   In  numele  diecesei  deci,  Consistoriul  prin   şi  şcâlă.  Din  incidentul  trecerei  se  va  face
                                                                                                     graiul  meu,  Vă  doresce  viaţă  îndelungată,
         nistrului  de  finanţe  disposiţiunea,  prin  oare   din  Ungaria  şi  Transilvania,  ai  fost  ridicat,                                 o mare serbare împreunată cu serviciu di-
                                                       şi  din  prea  înalta  graţie  confirmat  la  su­  ca  să  aveţi  ocasiune  a  face  şi  în  Archi-                           r
         a  încassat  pedepse  de  întârc}iere  pentru                                               diecesâ  ca  Archiepiscop  şi  Metropolit,  aceea,  vin,  oficiat  de  12  preoţi  sârbi.  —  Etă  efec­
                                                       prema  demnitate,  ce  un  muritor  o  pote  a-
         dările  neplătite  pe  timpul  cât  a  durat  aşa                                           ce  aţi  făcut  în  diecesa  Aradului  ca  Episcop.  tele maghiarisării!
                                                       junge  în  vieţa  nostră  publică  naţională  Ai
         poreclita ex lex.                             atins  culmea  piramidei,  care  după  clasica   Cum  am  dat,  ca  diecesanl,  mână  de  ajutor
                                                                                                     Episcopului  nostru,  tocmai  aşa  promitem        Bust  lui  Constantin  Negri.  Liga
               Parlamentul  unguresc  sub  farmecul    asămănare  a  unui  distins  bărbat  al  neamu­
                                                       lui  şi  credincios  fiu  al  bisericii,  îşi  are  te­  a  Vă  da  ajutor,  ca  fii  ai  Metropoliei,  când  pentru  unitatea  culturală  a  tuturor  Româ­
                   1
          „erei  Szell *  sevârşesce  aşadâr  „opere**  mari                                         Metropolitul  nostru  ne  va  chema  la  luoru.
                                                       melia  in  popor  până  la  cea  mai  ascunsă                                              nilor,  secţia  Bacău,  a  luat  iniţiativa,  ca  să
                                                                                                                                               00
         în  câte-va  rjile,  „opere**  cari  altădată  durau                                        Vom  face-o  acâsta  In.  Prea  Sâuţite  —  Z*
                                                       colibă,  cuprinzând  în  corpul  său,  ce  spre                                            se  ridice  un  bust  memoriei  marelui  patriot
         luni  întregi..  Şi  S9  tfiee,  că  tote  se  fac   ceriu  se  ridică,  tote  elementele  şi  păturile   oratorul  —  spre  a  mulţâmi  Congresului   Constantin  Negri  în  oraşul  Băcău.  Constan­
          pentru)„salutea republioei**, la care, — pe vre­  societăţii nostre.                       naţional  bisericesc,  pentru  distinsa  onâre
                                                                                                     ce  a  făcut’o  diecesei  nostre,  ridicând  tocmai  tin  Negri  face  parte  din  acea  generaţie  de
          mea  lui  —  Banffy  încă  se  provoca  cu  pre    Că  tocmai  al  nostru  Episcop  a  fost   pe  Episcopul  nostru  pe  scaunul  metro­  eroi,  cărora  România  de  aZl  datoresce  fiinţa
          dilecţiune.                                  învrednicit  de  acest  loc  înalt,  nu  ne  putem   politan.
                                                       ascunde  mândria,  ceea-ce  de  alt  cum  nouă                                              ei.  împrejurul  lui  se  strîngeau  tinerii,  cari
               E  ceva  tainic  şi  curios  în  acest  suc­                                                Cu  sentimentele  nostre  de  bucuriă
                                                       aradanilor  ne  servesce  şi  de  ore-care  mân»                                           luptau  pentru  drepturile  neamului  românesc.
          ces  fenomenal  al  d-lui  Szell.  S’a  aflat  o   găere în momentul despărţirii.          se  mestecă  ÎDsă  şi  un  fel  de  duioşie,  căci   Constantin  Negri  a  fost  ministrul  şi  trimi­
          gazetă  fruntaşă  guvernamentală,  care  să        Duioşia  despărţirii  de-o  parte,  mân­  diecesa  rămâne  văduvită  pe  un  timp  ore-   sul  lui  Vodă  Grigore  Ghica,  —  de  fericită
          dea  esplicarea  acestui  fenomen  al  „nouei  dria  distingerii  de  altă  parte,  apoi  îngrijo­  care,  însă  pentru  totdâuna  rămâne  lipsită
                                                                                                     de  puterea  muucitâre  a  I.  Prea  S.  Vâstrâ,  amintire,  —  la  conferenţa  din  Viena  (1858).
          ere**. Se dice anume, că „tigrii** de altă da­  rarea  pentru  golul  ce  rămâne:  etă  ames­  care  cu  cuuoscinţe  amănunţite  despre  re­  El,  împreună  cu  Rallet,  a  pledat  la  Con-
          tă  ai  oposiţiunei,  şi-au  tras  papuci  în  pi-   tecul  simţirilor  nostre  în  acâstă  oră.  Der   laţiile  diecesane,  cu  muncă  ne  ’ntreruptă,
                                                        în  sfirşit,  destinul  ne  comandă  şi  nouă,  şi                                         stantinopol  (1865—56)  pentru  drepturile
          ciore,  alţii  din  ei  şi-au  legat  sandale grecesc!,                                    cu  inimă  caldă  pentru  tote  instituţiunile
                                                        nu  ne  rămâne  decât  supunându-ne  să  urâm                                              ţărei  în  cestiunea  averilor  mănăstiresc!.  El
          aşa încât chiar nici în pressă nu mai au curaju   celui  ce  ne  părăsesce,  ca  plecarea  să  fie   nâstre  bisericesc!,  şcolare  şi  fundaţionale,   a  fost  vice-preşedintele  Divanului  ad-hoo
                                                                                                     aţi  condus  biserica  întrâgă  într’un  mod,
          de  a  combate  noua  gospodăria.  Fie  ca  iro­  într’un  câs  bun,  câs  fericit.  Dee  cerul,  ca   care  ne  procură  la  toţi  cei  din  prejurul  al  Moldovei  (1857)—  preşedintele  de  drept
          nie,  fie  ca  recunoscinţă,  caractarisarea  acesta  I.  P.  S.  Ta,  trecut  dela  o  turmă  mai  mică   I.  Pr:*a  8.  Tale  linişte  perfectă  despre  fiind  Metropolitul  ţărei;  —  în  acâstă  adu­
          dă  a-se  înţelege,  că  însuşi  ministrul  preşe­  la  cea  mare,  să  a'  fericirea,  ca  înţelegând   aceea,  că  şi  în  cas  de  pericol  naia  se  află
                                                        glasul  ei,  în  acelaşi  timp  înţeles  de  dânsa                                         nare  s’au  votat  cele  patru  puncte:  unirea,
          dinte  actual  află  de  forte  firesc  lucrul.  Şi                                        în mâna celui mai dibacih cârmacih.
                                                        să  fii.  Să  fi  aoel  fericit  architeot,  sub  a  că­                                   autonomia,  regim  constituţional  şi  repre-
          âtă  de  ce:  oposiţia  a  cerut  capul  lui  Ban-   rui  povăţuire,  cei-ce  vor  lucra  la  conser­  Dâr  tocmai  aceste  sentimente  de  în­  sentativ,  principe  străin  —  cari  formâză
          ffy,  şi  Szell  i  l’a  promis.  A  cerut  însă  în  varea  zidirei  autonomiei  nostre  bisericesc!,   tristare  pentru  diecesă,  sunt  în  parte  şi   basa  organisărei  regatului  român  de  aZl.
          schimb  capete  supuse,  „plecăciuni**  şi  „er-  sâ  nu  să  serve  decât  de  cementul  moralei   motiv  al  mângeiării  nâstre.  In  Metropolie,
                                                                                                     diecesa  nostră  e  parte  intregantă.  Lucrările  In  acea  adunare  el  a  propus  şi  susţinut  în
          tăciunl**  —  pentru  servicii,  a  cerut  contra   evangelice,  ca  ast-fel  zidirea  şubreditâ  de
                                                        vremuri  neprielnice,  să  o  vedem  compact   I.  P.  S.  Tale,  ca  Metropolit,  se  revarsă  şi  deosebi  împroprietărirea  locuitorilor  săteni.
          servicii.  Oum  a  dat,  aşa  trebue  sâ  i-se  dea  !                                     asupra  diecesei  nostre,  pe  care  şi  pe  viitor
                                                        consolidată,  ca  nici  un  vifor  să  nu  o  pâtă                                         In  1859,  după-ce  renunţă  la  tron,  C.  Negri
          De  ce  dâr  s’ar  mira  obştea  ungurâscă,  de   dărîma.                                  Te  rog  să  o  ai  în  deosebită  îngrijire  pă-   plecă,  ca  trimis  al  Domnitorului  Alexandru
          că  d-1  Szell  nu  vede  acjl  trecând  pe  dinain   Er  cât  pentru  noi,  cei-ce  facem  parte   rintâscâ.                            Cuza  la  Constantinopole;  acolo  susţinu  şi
          tei  decât  „tigrii**  în  papuci  şi  în  sandale,  din  diecesa  acum  văduvită,  cuprinşi  de-o   De aceea ’Ţl doresc din inimă Z'le   obţinu  dela  Portă  şi  puterile  garante,
          cari  în  vederea  „viitorului**  bucuros  se  în-  legitimă  îngrijire  pentru  viitor,  cu  supunere   îndelungate şi succese bogate în tâte lu­
          voiesc  a  Inse  pune  şi  lăcat  pe  gură,  pen-   fiâscă  Te  rugăm,  să  nu  ne  uiţi,  şi  mai  vâr­  crările, ce le vei întreprinde, ca Archiepis­  unirea  ţărilor  surori,  cu  tote  piedecile,  ce
                                                        tos  să-ţi  reamintesel  câte  odată,  că  în  de­  cop şi Metropolit.                     i-se puneau în cale.
          tru-ca  să  fie  cu  atât  mai  siguri,  că  nu  vor
                                                        cursul  păstoririi  în  mijlocul  nostru  ca  epis­  La  aceste  cuvinte  1.  P.  S.  Sa  muiţă­
          muşca  pe  omul  ou  „succese  fenomenale**,   cop,  în  deosebite  epoce,  atunci  când  ca   mesce  Consistoriului  pentru  sentimentele    Starea  sănetăţii  Papei  merge  din
          dela  care  aştâptă  crearea  „statului  naţional  bun  pă'tor  —  sufletul  Ţi-ai  pu9  pentru                                          ce  în  ce  spre  bine.  Medicii  i-au  permis  să
                                                                                                     de  recunoscinţă  arătate  şi  pentru  sprijinul,
          unitar maghiar**.                             turmă,  noi,  turma  crediuciâsă,  lăsând  la  o                                           dea audienţe
                                                        parte  slăbiciunile  omeuescl  şi  neînţelegerile   ce  i-l'a  dat  ven.  Consistoriu  în  tot  decur­
               Oât va dura „liniştea“[şi „pacea *, Venite
                                             1
                                                        dintre  noi,  cu  însufleţire  şi  devotament  sul  archipăstoriei  sale,  constatând,  că  dâcă   Dela societatea „Pentru Maior**
          de  odată  cu  d-1  Szell,  nu  se  pote  prevede.
                                                        ne-am  grupat  pe  lângă  păstor,  dând  dovecll,  DumneZeu  i-a  ajutat  să  săvârşâscă  operele,  a  studenţilor  universitari  români  din  Buda­
          Fapt  însă  este,  că  în  parlamentul  unguresc  că  în  timpuri  grele  păstor  şi  turmă  una
                                                                                                     cari  le  lasă  după  dânsul  în  diecesă,  acâsta  peşta  primim  următorul  anunţ,  asupra  că­
          de  adl,  oposiţia  e  adusă  aprâpe  la  nepa   sunt!
                                                                                                     are  a  o  mulţâmi,  după  DumneZeu,  şi  spri­  ruia  atragem  atenţiunea  binevoitâre  a  pu­
          tinţă  în  faţa  partidei  guvernului,  numită  şi   Acâstă  însufleţire  noi  aradanii  am   jinului,  ce  i-l’au  dat  Ven.  Consistoriu  şi  blicului  nostru:  „Aducem  la  cunoscinţa  On.
          „partida  uriaşilor**.  Pe  când  kossuthistils’au   moşteni*  ’o  dela  înaintaşii  noştri:  Nicorescii,                                public  român,  că  din  raportul  anual  pe
                                                        Cichindialii,  Raţeştii,  Popescii,  Popovices-   Ven.  sinod  diecesan  întru  săyârşirea  ace­
          sfâşiat  şi  mai  tare,  pe  atunci  guvernamen­
                                                        cii,  Arcosii,  cari  au  muncit  din  greu  adu­  lor opere.                              1897/8  al  societăţii  de  lectură  „Petru
          talii  s’au  închegat  şi  întărit.  D-1  Szell  stă   nând  piâtră  lângă  piâtră  pănă  a  pute  zidi   După  acâsta  cetesce  un  act,  în  care  Maior**,  —  raport,  în  care  de  astădată  se
          ca  o  cantitate  incomensurabilă  în  faţa  unui  pe  ruinele  unei  bisercl  străine  de  neamul
                                                                                                     arată,  că  pe  lângă  fondul  tipografiei  die­  mai  află  şi  o  statistică  amănunţită  a  stu­
          punct  disparent,  şi  în  ochii  laicilor  apare  nostru,  biserica  românâsoă.  La  acâsta  în­  cesane,  înfiinţate  pe  spesele  sale,  care  as-  denţilor  români  născuţi  în  Transilvania,
          —  după  succesele  de  până  acum  —  ca  un   sufleţire,  Te  rugăm  să  contezi  şi  ca  Metro-   tâZl  dispune  de  un  fond  de  peste  45000  Bănat  şi  Ungaria,  cari  studiâză  la  institu­
                                                        politul  nostru,  de  câte-orl  glasul  Tău  păs­
          atotputernic fărmecătcr.                                                                                                                 tele  superi  ore  din  patriă  şi  străinătate  •—
                                                        toresc corda inimii ne-o va atinge.          fiorini,  a  mai  donat  şi  depus  la  cassa  con­
                                                                                                                                           ece
                                                             In  sfîrşit  îţi  urăm  I.  P.  Sfinţite,  ca  sistorială  suma  de  10,000  fi.  —  Z    mai  avem  încă  un  număr  destul  de  consi­
                                                        Dumnedeul  părinţilor  noştri  să-Ţl  dee  ZA 0  florini — cu meniţiunea, ca din venitul   derabil. In vederea speselor mari împreu
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11