Page 63 - 1899-03
P. 63
Nr. 60.—1899. GAZETA. TRANSILVANIEI. Pagina 3.
Dâcă inteliginţa romană, nu şi-a putut prumuturl în sumă de 40,000, peste 14 ani Unui musicant, care ar voi să cânte cu apa şi pentru ce au ajuns. 2. Naţiunea însă nu
alidita o influinţă deoidătore la prima fundaţiunea va fi de 2, peste 20 de ani de 4 ratul lui Don Pagani t9tralegia lui Wag- este numai masa indivizilor, cari trăesc
ancă instituită în Beiuşiă, mi-se pare în milione, şi aşa va cresce mai departe. ner, îi trebue numai 900 de ani. La aşa astădl, de aceea, cine voesce să scruteze
cui 1872, ba ou încetul s’a înpuţiuat nu Tergul de primăvară în Sighişora, ceva însă nu se va angaja să înveţe nici economia naţională, nu pote avâ de ajuns
nărui lor la acel institut, ce cugetă domnii după cum anunţă o foie de acolo, a fost cel mai renumit musicant. numai cu observarea relaţiunilor economice
as amintiţi, că în tovărăşia Jidanilor cu forte slab. Vânători mulţi, cumpărători de astădl... ‘3. Greutatea de a găsi şi a
Esundărî în Sahara. Din Langhong
veri considerabile (Sehvimmer-'W'eissglot) puţini din causa lipsei de bani. La târgul scote esenţialul şi legiformul din masa cea
se anunţă, că în Sahara algiriană rîurile
ari au legăturile lor cu toţi Jidanii dela de vite din 13 şi 14 1. c. s’au vândut din mare de fenomene, ne provocă cu insis
umflate de ploi mari au esundat pe întinse
ate, veniţi cu fluerul şi cu sdreuţe, eră acuma 5000 de vite cornute numai 2160. Boii albi tenţă, ca în privinţa economică să compa
teritorii. Fort9 multe case s’au ruinat, dru
roprietarî prin comunele românesc!, vor s’au vândut ou 240 — 380 fi. părechia, o răm unele cu altele tote poporele, pe cari
murile au fost stricate şi comunicaţia poştei
utâ face vre-un bine material economio vacă albă s’a vândut cu 120—180 fi., boii le putem găsi acjî... Poporele vechi, cari
e imposibilă.
entru poporul românesc? Nici acuma nu de Pinzgau părechia 370—420 fi., pentru au dispărut deja, numai într’atâta ne ser
A IV-a loteriă de clasă reg-ungară
unt convinşi d-nii BeiuşenI, că judaismul o vacă de Pinzgau s’a plătit 200 — 240 fi. vesc de învăţătură, întru cât privim de
a Ungaria este pionul şovinismului ma- priv. Atragem atenţiunea asupra anunţului încheiată desvoltarea lor. 4. Metoda isto
Execuţie prin electricitate. înainte
;hiar, şi destructorul creştinismului ? Ore Domnilor Szanto & Comp. din Budapesta, rică nu va lăuda sâu defăima uşor un in
ou câţl-va ani s’a întâmplat prima execuţie
’au cetit d-nialor cum Hankelii şi Jan- de pe pag. 4. Norocul a favorisat acâstă stitut economic, căci de sigur numai pu
prin electricitate, oare pe atunci a dat ma
:elii din Maramureş nimicesc satele ro- firmă, de ore ce câştigurile cele mai multe ţine asemenea institute se pot găsi, cari
terial bogat de discusiune. Forte mulţi
râne, şi acuma mai d’aprope pun la li- la tragerea din urmă, au eşit la losurile au fost salutare, cri stricăciose pentru tote
erau, cari acest mod de execuţiune îl nu
itaţiune o comună mare română, Apşa cumpărate dela acâsta firmă, care este re poporele... Ce e mai mult, problema prin
meau neuman, şi primul cas părea a-le con
,e sus? cunoscută ca solidă şi pe clienţi îi servesce cipală a sciinţei este, să arate, cum şi pen
firma părerea, căci execuţia nu mersese
Se scie domnii respectivi dela Beiuşiă, cu acurateţă. tru ce au devenit din reson, nereson şi din
ă tot sufletul român a fost surprins ne- chiar aşa de uşor cum se spera. Toţi com bine, rău.
pătimeau pe nenorocitul executat. Lunia tre
ilăcut de căsătoria d-lor civilă cu judais- (Ya urma.)
cută a fost executată în New-Vork o fe Idei fundamentale în economia
aul, la care nu şl pote da bine-cuvântare
meie cu numele Face, care îşi ucise bărba politică.
"voi biserica, nici credinţa românescă. NECROLOG. Ni-se sorie: Ac}! în 15
tul din gelosiă şi pentru crima acâsta fu
Sentinela. De loan Socachi. Martie v. la ârele 5 p. m. a încetat din
condamnată la morte. Femeia a cerut agra- viâţă Victoria, tînăra fiică a D-nului preot
ţiare dela guvernatorul din New-York, însă III.
G. Ludu din Preşmer. — Fiă-i ţărâna uşâră !
Scola istorică.
SOIRILE BILEI. petiţia i-s’a respins şi sentinţa trebui să fiă (Urmare.)
împlinită. Ea se îmbrăca cu multă aten
— 16 (28) Martie. ţiune, şi mânca ultimul prânc} o’o poftă 2. Şcola istorică naţional-economică ULTIMII) SOIM,
deosebită şi pănă la ultimul moment se
Atentat în contra Sultanului. Din germană, numită şi realistă, s’a născut pro
purta ou mare linişte. Fără de a fi câtu şi Washington, 27 Martie. Genera
lonstantinopol se anunţă lui „Frankfurter babil aşa — dice Ingram — că s’a adop
de puţin mişcată, îşi luâ adio dela sipiri- lul Otis telegrafeză din Manilla, că
leitung", că s’a descoperit un atentat în tat şi în sciinţa economică punctul de mâ-
tualul închisorii şi cu ochii închişi, fără a lupta cu resculaţii a reînceput în
>regătire în contra vieţii Sultanului. Soţia necare al şcolei istorice întemeiate de Sa-
face cea mai mică opunere, se aşecjâ în jur de Polo. In luptă a luat parte
hirurgului dela curte, Dr. Emin paşa, a vigny pentru sciinţa dreptului, după care
scaunul cu brăţare, ce avea să-i aducă şi cavalerie, înse lupta a fost decisă
ost arestată, eăol sunt dovedi neîndoiose sistema de drept nu este un fenomen so
mortea. La execuţie au fost de faţă 16 prin artilerie. Resculaţii au avut mari
lespre aceea, că ea avea să pună sfîrşit cial statornic, ci se schimbă împreună cu
bărbaţi şi 2 femei, între acestea o femeiâ- pierderi. — O altă telegrama anunţă,
’ieţii Sultanului. Bărbatul său a fost ju- progresul social de pe o trâptă, pe alta.
dootor, care aplica aparatul electric la flue- că ora.şul Malabon a fost incendiat
lecat la exiliu pe viaţă. Ea, sistema de drept, stă în viu raport cu
rele piciorelor condamnatei. După acâsta s’a de răsculaţi. Oraşul fu aprope întreg
ceilalţi factori sociali de-odată existenţi
Curs gratuit pentru comptabilitate. dat semn şi s’a pornit curentul electric. pustiit prin flăcări.
(coesistenţî), şi ceea ce în sfera dreptului
iflăm, că d-1 Arseniu Vlaicu, directorul Mârtea a urmat la 4 secunde, în care timp
e potrivit pentru o periodă de desvoltare, New York, 27 Martie. Din Ma
colelor comeroiale române din loc, a des- s’au făcut 1700 lovituri electrice Voltă.
adese-oii nu se potrivesce pentru alta. nilla i-se telegrafeză lui „Ewening
this un curs gratuit de comptabilitate. Execuţia acâsta a produs mare agitaţie în Journal", că lupta între Americani
Aceste idei s’au trecut din sciinţa dreptu
are se ţine în fiă-care Duminecă în sala Ne-w-York. Opinia publică este surescitată şi resculaţ! a durat 6 ore pe linia
lui în cea economică, şi astfel s’a câştigat
le desemn a soolelor române din loc dela în contra guvernatorului, care prin acâsta întregă. Numărul Americanilor, cari
basa relativă şi cea naţională, âr cea ab
1—4 ore p. m. Cursul e menit pentru în- şl-a perdut ori ce popularitate.
solută, cosmopolită, s’a privit ca necorăs- au luat parte în luptă, a fost de
roducerea în cunoscinţele cele mai elemen- 12,000, resculaţi ceva mai puţini.
0 ţărancă poetă. In Prusia trăesce punrlătore în teoria economică; absolutis
are ale comptabilităţii şi e cercetat mai
acji o femeiă ţărancă cu numele Johanna mul, adecă un sistem valabil pentru fie
,les de sodall. Pot însă lua parte la el
Ambrosius, născută la 1854 din tată meş care ţâră, precum şi aşa numitul perpetua-
oţl, câţi doresc a-se iniţia în purtarea so- S® S V K I & S E .
teşugar şi mamă ţărancă, neavând altă în lism, adecă un sistem valabil pentru fie
otelilor, de care are trebuinţă atât de
văţătură decât aceea, pe care şî-a eâştigat’o care trâptă de desvoltare, au că ciut în dis Omeni ea piele elastică. Câţl-va
oare fiă-care om, dâr cu deosebire măestrii, ani înainte de asta s’a arătat din oraş în
la şcola din sat pănă la vârsta de 11 ani. credit, şi aşa începe şcola istorică germană
imenii, cari se ocupă cu negoţ etc. au in- oraş prin Germania un tînăr cu numele
Femeia acâsta, care îşi câştigă pânea prin pregătită prin Adam Muller, cu deosebire
lispensabilă trebuinţă. Cursul va dura timp Petru Spanner, a cărui piele era extraor
munca pământului, deja din tinereţe începu însă prin Fer. List, şi representată în forma dinar elastică. Dâcă şi-o trăgea de la trup
ledeterminat şi se va prelungi pănă când
să cetâscă revista germană pentru familiă ei mai veche prin W. Roseher şi Carol pielea îşi reocupa ârăşî locul fără de a lăsa
'a cere trebuinţa, mai ales dâoă va fi cer-
„Gartenlaube" şi a cetit cu sîrguinţâ şi Knis, âr în forma ei mai nouă prin o mul cea mai mică crâţă. Spanner păşea înaintea
ietat de public. publicului cu trupul golit pănă în brâu şi
după-ce se căsători cu un ţăran. Pe la ţime de economişti, cu deosebire germani
îşi începea producţiunile cu pielea de pe
Un milion pentru seraci. Văduva 1884 ea începu să scrie versuri, în rare îşi mai tineri, precum: G-. Schmoller, L. Bren- faţă; apoi îşi întindea pielea de pe braţe,
ostului baron Hirsch a făcut o fundaţiune vărsa durerea ei pricinuită de bolă şi de tano, Adolf Held, Ervin Nasse, Albert grumadî şi spate în lungime de 20—25
le 1 milion florini pentru săracii din Un pierderea unui copil iubit. O soră a ei i-a Schoffle, Gustav Schonberg, Adolf "Wag- cmetrii, ba cu pielea de pe piept era în
garia. Dâr cum? Din interesele anuale să trimis versurile la o foie germană, care le-a ner, etc. stare a-şl acoperi faţa întrâgă. Spanner
susţinea, că producţiunile acestea nu-i cau-
e dea sume, ca împrumut, acelora săraci, publicat şi prin care şl-a aflat mulţi admi A. Muller şi F. List scot la ivâlă na sâză nici cea mai mică durere. In America
iarl se vor ruga şi cari nu vor trebui să ratori. La 1894 profesorul Schratenthal i-a ţiunea şi viâţa economiei naţionale, arată se produce acjl un om în vârstă de 40 ani
ilătâscă nici o dobândă. împrumutul nu publicat prima coleoţiune de versuri, des importanţa interesului naţional în asemă cu numele James Moris, supranumit „omul
jote să fiă mai mic de 50, şi mai mare de criind într’o prefaţă viaţa obscură şi necu nare cu cel individual, pun între individ de cauciuc". El pâte să-şi întindă pielea
100 fi. Dâcă în primul an se vor da îm- noscută a autorei. Succesele poatei au fost şi omenime naţiunea, care prin limba ei, de pe nas atât de considerabil, încât vă-
neobicinuit de mari. In timp de trei ani obiceiurile şi desvoltarea ei, prin cultura dându-1 ţi-se pare tromba unui elefant în
miniatură. In copilărie pielea lui n’avea
ediţiile cărţilor ei s’au îmulţit şi populari- şi constituţia ei formâză o unitate. Acâstă decât elasticitatea obicinuită, la vârsta
sat. Ţăranca-poetă a fost alesă membră de unitate este prima condiţie pentru sigu
nusică divină, âr în ramuri............................îi de 14 ani însă a început să-i devină
societatea literară din Berlin, în care a in ranţa, bunăstarea, înaintarea şi civilisaţia colosal de elastică. El se pregătesce a veni
iântă cele mai drăguţe arii; totă păduricea şi prin Europa, ca să se producă în faţa
fa unit să-l împedece a-şl compune dis- trat la braţ cu Sudermann, facându-i-se ova- particularului. lumei curiâse.
ţiunl mari. Interesele private economice sâu de
îursul. . . . D-1 subprefect, ameţit de parfu-
altă natură, trebue să se subordineze faţă
nurî, beat de musică, în zadar încârcă să Tentativă de jefuire. In Marsilia a
•esiste noului farmeo, eare-1 îngrămădesce. fost arestat un agent cu numele Mayer, cu susţinerea, desvoltarea şi întărirea na
ţionalităţii. Deore-ce naţiunea trăesce fără
El se tolănesce pe iârbă, dă jos frumosa pentru-că a încercat să jăfuâscă de bani N o u a b o n a m e n t
sa haină, şi bolborosesce de două, trei ori: pe o prinţesă polonă. Ca armă de jefuire întrerupere, constă adevărata ei bogăţiă în la,
— Domnilor şi scumpi administraţi... s’a folosit de nisce scrisori de dragoste, ce desvoltarea pe deplin şi multilatei’ală a
Domnilor şi scumpi admi. . . . Domnilor şi cjice, că i-le-ar fi trimis lui prinţesa. Mayer forţelor ei productive, âr nu în valorile de Gazeta Transilvaniei.
1
rfimpl. . . . a ameninţat pe prinţesa, că de nu-i va schimb, cari se află în posesiunea ei. )
"W. Roseher, care se privesce de în- se pot face orîşi când pe timp
Apoi trimite pe administraţi la naiba, trimite 450,000 franci, el va publica scri temeiătorul şcolei istorice naţional-econo- mai îndelungat seu şi lunare.
âr musa comiţiilor agricole n’are decât sorile. Prinţesa a făcut însă arătare în con
să-şi acopere faţa. Aoopere-ţî faţa, musă a tra lui, şi poliţie l’a arestat. mice germane, stabilesce principiile funda Preţul abonamentului:
comiţiilor Rgricole ! mentale ale acestei şcole referitore la me Pentru Austro-Ungaria:
Când după o oră, omenii subprefec Orchestră electrică. Foile italiene toda şi scopul sciinţei economice, precum
anunţă, că Don Antoni Pagani a inventat urmâză: Metoda istorică nu se arată nu pe un an........................................12 fl.
tului, neliniştiţi de lipsa stăpânului, întrară pe şăse luni.................................... 6 „
în pădurice, li-se înfăţişa o privelisoe, care-i o orchestră electrică. Orchestra constă din mai pe dinafară în şirul cronologic al fap pe trei luni......................................3 „
2 violine, un violoncel şi o violină mică telor, ci mai ales în următorele principii:
fă oh să se tragă înapoi de spaimă. . . . D-1 pe o lună........................................ 1 „
pentru bas. La tote aceste instrumente 1. Scopul nostru este, ca să spunem aceea,
subprefect era culcat în ierbă cu faţa ’n
sunt aplicate numai arcuşuri. Cordele in ce naţiunile au gândit, voit şi simţit în Pentru România si străinătate:
jos, cu hainele desmăţate, ca un simplu
strumentelor şi arcuşurile sunt puse în le privinţa economică, să spunem spre ce au pe un an............................. 40 franci,
ştrengar. Chiar se desbrăcase;. . . . şi mes
gătură c’un curent electric. Se dioe, că în- nisuit şi ce au ajuns, pentru ce au nisuit pe sâse luni........................20 „
tecând la violete, d. subprefect făcea ver pe trei luni......................... 10 „
trâga invenţiă e forte complicată. Pagani
suri . . . . ’) VedI: Adam Miiiler „Elemente der Staats- pe o lună............................ 3.50 cnt.
deja de 14 ani îşi bate capul cu acâstă
1). Munteami-Rmnic. kunst“ (1809); Friederich List „das naţionale Sys
invenţiâ, dâr ca cine-va să potă învăţa a 11 Administraţiunea.
tem der politischen Oekonomio 7 ed 1883, tradusă
cânta la instrument, îi trebue mai mult. şi românesce de Papiniu.
