Page 65 - 1899-03

1ÎEDACŢITO02A, „gazeta* ţese în flacare fii.
Administraţiunea şi Tipografia. ADonameiile jeitru Austro-Ungaria:
BMŞOV, piaţa marş Rr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisorî nefrnncate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
sa primeBO. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
an se r«trimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
IM SER A TE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
SlîilSTRAŢIUWE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrolo Birouri do anunolurî:
Se prenumeră la tote ofi-
In Viona: M. Duke» Naekf. oiele poştale din întru şi din
Hax. Augenfald & Emorluh Lesnsr, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalok. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Naekf. Antun OppeMSc. Abonamentul pentrn Braţii
InBudaposta: A. V. Qoldber- Admmistrafiunea, Piaţa n. ai t
qsr, Ekstein Beruat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etaaix
bnrg.- Harolyl & Uobmann. Ii: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL mSERŢIUtllLORl o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colon fi 6 or. UBMQ EJŞZSi Cu dusul în casă: Pe un ax
şi 30 or. timbru pentru o pu­ k££® esks 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. prs tiei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 20 bani. sunt a se plăti înainte.

iuşenî, cari s’au alăturat la între­ vinciă şi conducerea politică din mana vitate, cari cu sabia într’o mână şî-au re­
prindere, n’au avut înţelegere pen­ proprietarilor maghiari. construit oraşul lor pustiit.
In nisce momente, când în tru celelalte mari interese ale popo- „Mult nu pute să mai aştepte. îndată „Se spun fdrte multe despre nimicirea
pressă şi în dieta ungara e pusă la raţiunei nostre, cari vin în joc îu ce a luat în mâna sa guvernarea ţării, şi-a rassei maghiare în părţile ardelene şi des­
ordinea c|il i discusiunea asupra po­ caşul de faţă, chiar şi numai simpla îndreptat- atenţiunea asupra asociaţiunilor pre sporirea Românilor în paguba maghia­
e
liticei de distrugere, ce a urmărit’o împrejurare, că acest „Nepbank" va de credit, care în unele din comitatele si­ rismului ; mai departe despre aceea, că în ce
fostul ministru-preşedinte Banffy ţaţă fi şi el cu timpul o pepinieră de tuate de-alungul Mureşului şi Someşului, măsură mare institutele românesc! de bani
cu naţionalităţile nemaghiare, şi când maghiarisare în felul său, trebuia au sciut, din iniţiativă privată, să arate esproprieză proprietăţile maghiare. N’avem
îndeosebi se vorbesee aşa de mult să-i pună pe gânduri şi să-i facă să deja succes atât de frumos pe terenul apă­ causă de a trage la îndoială nici una din
despre măsurile, ce le-a luat el cu chibzuescă serios, dăcă prin pasul rării economice, succes, care a pus pe aceste aserţiuni, der fapt este şi aceea, că
scop de-a purta lupta şi pe teren lor nu comit o greşelă neiertată griji băncile şi cassele de păstrare române, aserţiunile din vorbă n’au fost arătate fun­
economic în contra nostră, avend ca faţă cu interesele poporului nostru. care pănă acum lucrau fără nici un con­ damental nici din parte maghiară, nici din
ţintă de-a paralisa pacînica lucrare Acesta era cu atât mai mult de curent. S’a pus în contact cu acele cercuri parte română. Banffy avea intenţie seriosă
a institutelor nostre de bani şi de aşteptat, cu cât între acei Români şi cu acei factori, oarl au propagat în pro­ a face obiect de scrutare scientificâ rigu-
credit, a trebuit se ne surprindă în­ vedem pe directorul şi pe un pro­ vincia causa acestor asociaţiunî de credit. rosă ambe aserţiunile, pentru-ca amăsurat
doit soirea neaşteptată, adusă de fesor al gnnnasiului român din Beiuş. A căutat modalităţi şi mijloce pentru aceea, resultatului dobândit să dispună opera
cjiarul unguresc „Nagyvarad", că în- Cu ast-fel de pilde voesc să păşescă cum s’ar pută folosi cu succes acâsta armă apărării pe base positive şi cu prospect de
tr’uu centru românesc însemnat, ca aceşti dascăli români înaintea popo­ economică în apărarea m&ghiarimei din succes posibil.
Beiuşul, se plănuesce înfiinţarea unei rului? Nu văd ei, că chiămarea lor Ardeal.
„Una din preocupările principale a
bănci „poporale de cătră o tovă- îi obligă a ţine semă de ceva mai „Nu-mi este cu putinţă a face cunos­ seoţipnei naţionalităţilor a fost pregătirea
14
răşiă jidano - maghiaro-română de mult, decât dicteză în asemeni ca­ cute publicului cetitor amănuntele referi- unui plan referitor la aceea, cum s’ar putâ
acolo. şuri un simplu calcul de interes par­ târe la acâsta. Vrâu să arăt simplu asupra constata, în mod scientific şi sigur, că în
Ne-a surprins acesta scire, ce ticular. Der şi cei-lalţî patru soţi ai legei despre asociaţiunile de credit. Firesce, jumătatea răsăritenă a statului maghiar,
ni-s’a comunicat în corespondenţa lor sunt 6menî destul de inteligenţi că acjî ar fi prea de timpuriu a spune o dela sancţiunea pragmatică încoce, cum
publicată în numărul nostru de erî, şi cu o posiţiă socială destul de fru- judecată asupra succeselor şi înrîurinţei s’a desvoltat raportul numeric între Ma­
fiind-că pentru prima-oră ni-se des­ mosă, ca să fi putut prevedă efectul eventuale a legei din cestiune — însă fapt ghiari şi Români nu numai în general, ci
copere, că s’au aflat bărbaţi de dureros, ce-1 va produce cu deose­ este, că în mâna Maghiarilor din părţile
frunte români într’un ast-fel de cen­ bire în împrejurările de faţă tovă­ ardelene este dată prin ea una din cele şi în amănunte, cari merg pănă la cercul
singuraticelor comune ? Unde s’a întâm­
tru, cari să dea concursul lor unei răşia lor cu Evreii. mai puternice arme de apărare. Succesul, plat romanisare, sâu maghiarisare? Ce fel
întreprinderi, care numai românescă Pe lângă alianţa nenaturală cu firesoe, atârnă de acolo, că cei-ce vor con­ de cause seu împrejurări au provocat cursul
nu este. Am primit adecă impresiu- Schwimmerii, Weinszteinii şi Weisz-- duce pe viitor causa asociaţiunilor de cre­ etnic? Cum se proporţioneză şi în ce îşi
nea, că unii Evrei şi .'■.aghiarî avuţi glaszii din Beiuş, a surprins însă şi dit, vor desvolta ei acâsta instituţiune în află manifestare caracteristică pe numitul
din Beiuş şi giur, vrend să înfiinţeze mai mult faptul, că aceşti Români direcţia şi în spiritul, care corespunde in- teritoriu puterea de viaţă a celor două
o bancă pentru popor, ca să-o p6tă fruntaşi n’au încercat cel puţin mai tenţiunilor lui Banffy ? rasse în lupta pentru esistenţă? In legă­
popularisa şi să potă lucra cu mai întâiil se înfiinţeze ei înşişi cu forţe „Era o convingere tare a lui Banffy, tură cu acâsta, în ce chip s’ar pute faoe o
mare succes printre Români, s’au românesc! acea bancă poporală de
că sporirea numărului Maghiarilor în ţînu- statistică sigură despre proprietate, pentru
adresat la mai mulţi Români frun­ credit şi de păstrare atât de nece­
turile locuite de naţionalităţi, este un mij­ a se arăta, că dela introducerea marilor re­
taşi de-acolo, învitându-i a fi tova­ sară poporului nostru beiuşan.'Şi noi
loc puternic pentru consolidarea statului forme agrare din 1848 şi pănă acjl, câte
răşi cu ei şi în cele din urmă li-a credem, şi credinţa generală este, naţional maghiar unitar. Unul dintre mij- proprietăţi maghiare au trecut în mână ro-
succes a dobendi conlucrarea unora că dăcă ar fi încercat, mai mult ca locele cele mai influente pentru deslegarea mânâscă şi în general în mână străină, sâu
dintr’înşii. sigur ar fi reuşit.
acestei probleme este colonisarea, şi de vice-versa ? O’un cuvânt, să se constate în
Apucătura e dibace şi planul e Cu atât mai agravantă pare der
aceea, ia iniţiativa lui Banffy, guvernul a ce măsură este adevărată credinţa publică,
bine ţesut. Pentru o ast-fel de între­ procederea lor în faţa acestei îm­
îmbrăţişat şi acâsta. S’au făcut şi pănă că institutele de bani românesc! espro-
prindere trebue câştigat poporul şi prejurări şi cu atât mai mult tre­
acum colonisărî cu direcţia şi scopul acesta. priâză proprietăţile Maghiarilor din părţile
acest popor este în ţinutul beiuşan bue să o privim ca un simptom în­
Scăderea însă era, că ele (colonisările) n’au ardelene ?
aprope cu desăvîrşire românesc. A- grijitor pentru disciplina morală na­
fost nici pregătite de ajuns, nici făcute cu „Astfel de lucruri nu se pot face de
devărat, că capitalul social e numai ţională în sînul nostru, şi să dorim,
prevederea necesară, ca guvernul să ajungă adl pe mâne. Numai cu privire la un că­
de 50,000 fl., der durata societăţii că, decă nu se va pută îndrepta, cel
în posesiunea unui plan de colonisare, care tun, constatarea celor două lucruri amin­
s’a pievăcjut pe 50 de ani şi din puţin să nu mai aibă nicăirî imita­
să se razime pe deplina cunoscinţă a ra­ tite necesiteză de sute de ori mai multă
mic se pote face mare, mai ales în­ tori între noi.
porturilor şi să fiă realisabil cu succes. ostenâlă, timp şi pregătire, decât a făuri
tr’un timp atât de îndelungat. Mai
are însă şi altă lăture planul iniţia­ „In cei din urmă trei ani foile nostre artioull chilometricî în frase bine sunâtore
torilor. Decă proiectat’a „Nepbank" „Politica de naţionalitate a au scris forte mult despre aşa fiisa acţiune despre aceea, că Banffy n’a făcut absolut ni­
mic în oestiunea naţionalităţilor, că n’a
(Bancă poporală) va prinde cu con­ lui Banf¥y“. rutână. Dâcă acestă acţiune rutână se va
cursul unor Români rădăcină în.po- încheia, ea va forma cel mai frumos suc­ avut nici chiar sentiment naţional, ci un
porul din districtul Beiuşului, atunci IV. ces al politicei naţionale a lui Banffy. E simpla imbold tiranic, cu care timp de
patru ani a strivit în Ungaria pe Maghiar,
înfiinţarea unui institut de bani ro­ Autorul broşurei arată mai departe vorba despre salvarea unei poporaţiunî de
mânesc în acel ţinut va fi parali- acţiunea lui Banffy pe teren public eco­ aproximativ o jumătate de milion, care de Român, Sârb, Slovac de-opotrivă, fără deo­
sată şi asemenea se vor paralisa şi nomic. Dăm acest capitul întreg în tradu­ vâourl este razimul cel mai fidel al statului sebire de confesiune şi limbă".
efectele, ce le-ar pută ave cu tim­ cere verbală. maghiar. A ridica în avere şi cultură Partea a doua din acest capitul o
pul în acel ţinut institutul român din „Cum-că politicianii de naţionalitate acestă rassă de popor, este un lucru, care vom da în numărul viitor.
vecini „Bihoreana", care a luat un română pdrtă în jumătatea răsăritână a aparţine celei mai frumdse probleme a
avent puternic de desvoltare. statului maghiar, în contra Maghiarilor, politicei maghiare. Pot însă întreba cu cu- Cine este autorul? E vorba de
Acum, după ce avem înaintea nu numai răsboiă politic, ci şi răsboifi eco­ ragifi, că pănă la Banffy făcutu-s’a vre-un autorul broşurei „Politica de naţionalitate
nostră şi raportul apărut în foia nomic, acesta nimeni dintre bărbaţii de pas serios, ca Rutenii să fiă salvaţi pe a lui Banffy". piarul „Allcotniany" cfi ! că
06
„Nagyvarad", văcjend numele celor, stat maghiari n’a sciut’o mai bine decât sâma statului maghiar? scriitorul mărginit al acestui pamflet, a fă-,
cari figureză ca membri fundatori ai Banffy. El a trăit şi a fuocţionat timp des­ „Mare şi estra-ordinar de delicat lu- cut un mare servioiu „tendinţelor de na­
noului institut, ne-am convins şi mai tul de îndelungat tocmai în punctele cele oru este a esecuta cu succes acâstă acţiune ţionalitate ultraiste". Broşura — cjice —
mult, că streinii au luat între ei pe mai periclitate, pentru-ca să cunoscă tâte economică în interesul consolidării statului n’a putut’o scrie decât un om, „căruia i-au
cei şăse Români numai să-şî potă amănuntele acestei Lupte economice. Din maghiar. Este o lucrare urgentă, care însă stat la disposiţie actele adunate şi câştigate
cu atât mai mult şi mai cu succes causa acâsta nici nu era secret înaintea nu se pote face de acll pe mâne. Cei patru din partea biroului secţiei naţionalităţilor,
ajunge scopul. înainte de tote e clar, lui, că scopul politic al băncilor române ani cât timp Banffy fu la guvern, n’ar fi cu mari jertfe bănesol, fiă pe cale directă
că ei vor prepondera şi ei vor con­ este: de-oparte a promova deposedarea fost de ajuns nici atunci, decă timpul sâu indirectă". In broşură, cŞice „Alkot-
duce întreprinderea. De aci urmeză, clasei proprietarilor maghiari mici şi mij­ acesta ar fi fost epoca păcii ideale, er nu many", se află citaţiunl române şi nume
că acestă bancă va funcţiona în locii din părţile ardelene, începută deja de a luptei politice necurmate. Cine ar cuteza proprii românescl forte corect scrise. Din
limba maghiară şi că Românii, cari mult tocmai pentru cause economice ; de însă se susţină, că Banffy a putut face us alte citaţiunl şi din datele, cari au putut
vor face parte din direcţiune şi cor­ altă parte a da mijloce materiale inteligen­ neturburat în aceşti patru ani de planurile fi luate numai dela secţia naţionalităţilor
pul funcţionarilor ei, vor ave numai ţei române fără avere, pentru-ca câştigân- lui politice naţionale mari şi însemnate? „noi credem, că pamfletul a eşit din acâstă
rolul de tălmaci faţă cu poporul. du-şl averi, să cuprindă locul proprietarilor Sortea lui nici c’un fir de păr nu se deo- secţie". In fine „Allcotmany spune, că Ia
u
Decă der acei şese Români be- maghiari ce se pustiesc şi să ia în pro- sibesce de a Evreilor reîntorşî din capti­ presidenţa ministeriului se cercetând cu mare