Page 66 - 1899-03

Pagina 2. GfAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 61.—1899.

zel după notarul anonim al lui Banffy, 6r fine a-şl retracta cuvântul de „derbedei". în unanimitatea sentimentelor, ca şi în stantinopol şi s’au oprit şi în Bucurescî-
d-l JeszenszJcy e în mare încurcătură. Ministrul de interne a continuat apoi, consimţământul guvernelor de a-se repre- Dumineca trecută aceşti şcolari unguri cu
cjicând, că manifestanţii n’au voit se res­ senta la conferenţa din Haga, un gaj mai doi profesori ai lor au visitat şi Ateneul.
pecte ordinele autorităţilor şi au atacat pe mult pentru succesul stăruinţelor, ce le face, „Drapelul" scrie despre acâsta următfirele:
Blu fitomâi&ia.
sergenţi. Manifestaţia a avut deci un carac­ ca să pfită încolţi în consciinţa popfirelor D-l vice-preşedinte întemplându-se acolo,
JBueuresci, 1B (27) Martie. ter turbulent, şi că guvernul nu pfite lăsa ideia roditfire a păcii. nu numai le-a permis visita fără plată, ci
Broşura cea mai nouă ungurâscă, în ţâra la discreţia unei mişcări politice ; că nu le-a dat şi explicaţiunl. La urmă le-a spus:
Luptele din Filippine. Din insu­
care se laudă, politica lui Banffy şi pretinsele pote tolera anarchia, şi că în viitor îşi va „Vedeţi, noi Românii nu avem nici un
lele Filippine sosesc ârâşl scirl despre lupte
ei succese faţă cu Românii şi cu guvernul face asemenea datoria de-a împiedeca disor- simţământ râu faţă cu Maghiarii şi desa-
sângerfise între Americani şi indigenii răs­
român în special, a făcut mare svon şi pe- dinea. probâm numai procedările tiranice şi des-
culaţi. Curios în lucru este, că cei ce au
aici şi, precum era de prevăcjut, pressa După acesta discuţia asupra inciden­ naţionalisătfire ale guvernanţilor d-v. Eu
sărit în ajutorul Americanilor pentru a
oposiţională de t6te nuanţele a deschis o tului se închide, dâr se continuă încă cât sunt Urechiă, cel dilnic înjurat de jurna­
alunga pe Spanioli şi domnia lor din in­
campaniă vehementă în contra guvernului va timp tot aşa de iritat,, cerând cuvântul lele d-vfistră, şi totuşi nu v’am mâncat pe
sulele acestea şi din Cuba, acum se întorc
Sturdza pe tema „destăinuirilor", ce se fac câţl-va în cestiune personală. nici unul..." Tablou! Băeţii strigară:
în contra învingătorului însu-şl, căruia i-a
în acâstă broşură. Alte nouă interpelări au fost anunţate „Eljen Urechia !“ Ei s’au dus încântaţi de
Dâr oposiţia nu s’a mărginit la atât, de cătră d-l Marghiloman asupra declara declarat răsboiă pe morte pe viâţă. Causa cele ce vădură şi, credem, şi convinşi, că
ci a reînceput şi lupta prin întruniri. Sâm­ ţiunilor făcute de ministrul cu privire la e ffirte simplă. Indată-ce Americanii şi-au Urechiă nu este un maghiarofob, şi că la
bătă s’a împărţit şi afişat un apel prin manifestaţiile publice şi de d-l Delavrancea pus piciorul în Filippine, ei ş’au uitat, că dejun şi la prândul lui nu mănâncă câte
care se convocau cetăţenii capitalei pe asupra modului, cum înţelege ministrul de au mers acolo în numele libertăţii popo­ un Ungur".
Duminecă 14 Martie v. la o „întrunire pu­ interne a respecta libertatea întrunirilox-. rului şi ca foşti aliaţi ai acestuia în
blică" în sala „Dacia". Acest apel se înce­ Numai la ora 5 camera a putut întră în lupta contra inimicului. Purtarea Ameri­ Urcarea soldei oficerilor. In legă­
pea cu cuvintele: „Faţă cu gravele destăi­ ordinea cailei: continuarea desbaterei legai canilor este mai mult, ca perfidă. Ei cer tură cu urcarea salarielor funcţionarilor de
nuiri făcute de broşura ungurâscă a lui asupra învăţământului profesional. supunere firbă şi tractâzâ cu neîndurare pe stat, s’a accentuat de multe-orl dorinţa,
Banffy..." şi se sfirşea aşa: „Cetăţeni ai cei-ce apără ţâra proprie în contra inva- de-a se urca şi solda oficerilor. Cu deose­
Tot în şedinţa dă ac].! s’a cetit mesa- siunei străine. In lupta acesta Americanii bire după-ce în Austria s’au urcat în mod
capitalei, guvernul unguresc nu trebue să
giul regal, prin care sesiunea corpurilor le- au pierdut deja până acum mai mulţi însemnat salariile funcţionarilor statului,
domnâscă în România". Er în mijloc se
giuitore se prelungesce pănă la 24 Martie fimenl decât în luptele cu Spaniolii pentru dorinţa acâsta a luat aripi. Acum după
spunea, că scopul este de a protesta „nu
st. v. Restul sesiunei promite a fi forte Cuba şi Portorico. Cubanii nu şi-au apărat cum raportâză „Reicbswehr", dorinţa ofi­
numai în contra actelor antinaţionale, ci
agitat. ţâra şi uşor s’au aruncat în braţele State­ cerilor s’a împlinit. In budgetul proiectat pe
şi în contra actelor anticonstituţionale ale
lor Unite; în Filippine în«ă indigenii for- anul 1900 solda lor e mai mare ca pănă
guvernului".
Afacerea alegerii dela Varna la meză o oposiţie mult mai considerabilă acum. Anume: un sublocotenent va ave
întrunirea, care a fost convocată de
tribunal. In istoria volniciilor electorale decum 'era aceea, pe care le-au fâcut’o anual 840 fl.; un locotenent 1020 fl.; un
partidul liberal-democrat (Fleva) s’a ţinut
unguresc!, alegerea dela Varna va rămână Spaniolii. Filippinii vor să-şi susţină pen­ căpitan de cl II. 1200 fl.; căpitan de cl.
Duminecă după amiacjl. Au luat parte la
memorabilă nu numai pentru ne mai po­ tru ei comorile ascunse în acest pământ I. 1B00 fl.; major 2100 fl.; locotenent-co-
ea peste două mii de cetăţeni în frunte cu
menitele abusurl, violenţe şi presiuni, oi şi şi nu vor se fie sclavii Americanilor, nu lonel cu soldă mai mică 2600, cu soldă mai
mulţi membri marcanţi din amintitul par­
pentru sentinţa, ce a adus’o dilele acestea vor să fie nimiciţi. mare 3000 fl.; colonel 3600 fl.
tid, precum şi din partidul conservator, ba
tribunalul din Trencin faţă ou matadorii
şi câţl-va din grupul liberal „Drapelist".
acusaţl din causa acelor ilegalităţi. Preşe­ Aniversarea proclamării regatului
Vorbitorii întrunirei au fost: deputa­
dintele alegerei a fost achitat, dintre no­ SOIRILE DILEL român. Duminecă 14 Martie v., 101 tunuri,
tul de Iaşi G-. Scorţescu, care a cetit şi
tarii acusaţl împreună cu e), trei inşi de- trase în revărsatul cjorilor, au vestit Capi­
fragmente din broşura banffystă, d-l Do — 17 (29) Martie.
asemenea au fost achitaţi, âr alţi patru au talei Bucurescî aniversarea proolamărei re­
irescM-Prahova, d 1 Nicolae Fdipescu, d-l 0 aniversare. In 26 Martie n. s’au gatului. La firele 10 şi jumătate dimiuâţa,
fost condamnaţi la câte 40 fl. amendă; în
Barbu Delavrancea şi d-l N. Fleva. Toţi
fine a mai fost condamnat unul la 50 fl., împlinit 50 de ani, de când cjiarul Kron- un Te-Deum s’a oficiat la S-ta Metropolie
v
au combătut cu asprimea cea mai mare stădter Zeitung din loc a apărut sub acest
u
er altul la 60 fl. amendă. Temniţă u’a că­ de cătră I. P. S. S. Metropolitul-Primat în-
politica guvernului Sturdza şi mai ales ati­ nume, ca continuarea ffiiei săptămânale eunjurat de înaltul cler. La acest servicii!
pătat nici unul. „Alkotmâny" face la asta
tudinea lui faţă cu guvernul unguresc. „Siebenbiirger Wohenblatt", editată tot de divin se aflau de faţă: d 1 D. A. Sturdza,
observarea, că în statul ungar un om nă­
D-nii Filipescu şi Delavrancea făcură elo­
căjit, care pentiu a nu peri de ffime intră Ioau Gott, care la începutul anului 1849 preşedinte al consiliului de miniştri, îm­
gii d-lui Fleva, pentru-că a iniţiat mişcarea împlinise 13 ani dela apariţiunea ei. Din
în vre-o cămară şi fură ceva pentru a-şl preună cu toţi domnii miniştri; mai mulţi
de protestare contra guvernului. D-l N. incidentul acesta, „Kronstădter Ztg." a pu­
alina fomea, e osîndit cel mai puţin la 6 Episcop!; d-nii preşedinţi ai corpurilor le-
Fleva, mulţumind, cjise, că densul are o blicat o scrisfire de felicitare din Lipsea,
luni temniţă. Acela însă, care fură cel mai giuitfire; d-nii preşedinţi, procurorl-generall
singură calitate: „să deştepte pe rege, a lui Siegfried Moltke, fiiul lui Max
preţios drept al unui ce’ăţân, fără a fi si­ şi procurori ai înaltei curţi de Casaţie, de
când consilierii lui duc ţâra la ruină". A Moltke, conducătorul de odinioră al aces­
lit din causa ffimei, seu altă lipsă, ci nu­ compturl şi ai curţei de apel; mai mulţi d ni
mai dis, că parlamentul representă ţâra le­ tui cjiar. Tot-odată a publicat şi felioitărî,
mai din răutate —sâu că nu este de loc tras senatori şi deputaţi; casele civile şi mili­
gală, dâr ţâra reală este aici (în întrunire). ce au venit din Germania.
la răspundere, sâu că în caşul cel mai rău tare regale; toţi domnii genei-all aflaţi în
A anunţat, tot-odată o nouă întrunire pe
e supus la o amendă. In acesta constă sis­ garnisfiuă; d-l primar al Capitalei; d-nii
Dumineca viitfire, cjicând, că cea de faţă Alegerea lui Ugron la Şimleu. In
temul! esclamă numita ffiiă. 26 1. c. s’a făcut în Şimleul-Silvaniei ale­ prefecţi al Capitalei şi al judeţului Ilfov;
este numai primul pas. d-nii oficerl superiori, şefi de corpuri şi
gerea lui Gabriel Ugron, ca deputat. Ugron
S’a propus apoi se se facă o manifes­ serviciurl; d-nii secretari generali ai mi­
taţia la locuinţa d lui Fleva şi cei de faţă Revistă externă. a fost ales cu unanimitate. nisterelor; funcţionarii superiori ai diferi­
au pornit cu toţii în cortegiu pe Strada Starea sănetăţii Papei. Episcopul telor autorităţi, precum şi multe alte per-
Anglia, Francia şi Ilusia. Este
Dorobanţilor. In Calea Victoriei, în drep­ Turinac din Nancy, care a cercetat filele sfine de distincţiune. O gardă de onfire, cu
sciut, că Anglia s’a împăcat cu Francia
tul confetăriei Capşa însă, mulţimea a fost acestea pe Papa, reproduce în „Semaine drapel şi musică compusă dintr’o companiă
(convenţia anglo-francesă asupra Sudanului)
oprită în loc de mai multe cordfine de Religieuse" următfirele cuvinte, ce ’i-le-a
în Africa, şi acum caută a resolva în mod din regimentul 4 Ilfov Nr. 21 se afla în
gardişti şi gendarmî. Manifestanţii indig­ dis lui Papa: „In decursul operaţiunei am
pacînic şi conflictul cu Rusia pentru China. curtea Metropoliei. M. S. Regele a primit
naţi, sforţându-se să trâcă înainte, au rupt suferit forte mult şi am crecjut, că voiă
In Africa pacea au dorit’o mai ales Fran- cu prilejul acestei dile numărfise telegrame
primul cordon de gardişti. Atunci s’a pro­ muri. Nici nu e puţin lucru, de-a săvîrşi o de felicitare din tfite unghiurile ţărei. In
cesii, în China o doreso Ruşii, căci Ţarului
dus o învălmăşelă înfricoşată. Agenţii po- asemenea operaţiune la un bătrân de 90
Nicolae i-ar plăce, dâoă înaiute de întru­ capitală un mare număr de persfine s’au
liţienescl au început se dea în mulţime cu de ani". Episcopul mai spune, că opera­
nirea conferenţei internaţionale ar pute să grăbit a exprima felicitările lor prin îns­
bastfinele şi să lovescă în drăpta şi în ţiunea a succes forte bine. Medicii au de­ crieri la palat.
dovedâscă, că măcar la aparenţă, stă
stânga cu pumnii, şi erau secundaţi de ser­ clarat înaintea unui colaborator al lui „Fi-
cu lumea întrâgă pe pace şi în prietiniă.
genţi. Multe persfine au fost grav vătă­ garo", că Papa în fârte scurt timp va fi, Un apostat. Ni se scrie: D l Petru
Ţarul doresce să se pună capăt tuturor
mate. Un student şi mai mulţi alţii au fost probabil, deplin însănătoşat. Duminecă di- Bozăn născut în Cojocna, din părinţi eco­
ceştiunilor, cari ar putâ îngreuna proble­
arestaţi, Pe tfite stradele laterale manifes­ minâţa s’a sculat şi-a oficiat liturgia în ca­ nomi români, a studiat preparandia în
mele conferenţei şi ar putâ face ilusoriu
tanţii au întâmpinat aceeaşi resistenţă din pela sa privată. Se speră, că încurând va Blaşifl, a fost vre-o 2 aul învăţător la şefila
orî-ce resultat al ei. Rusia a oferit dâr de stat din Vinţul de jos, apoi vre-o 2
partea sergenţilor şi gendarmilor, şi numai putâ să servâseă şi în biserica S. lui Petru.
Angliei buna înţelegere. Tratările în pri­
cu mare greu au putut străbate într’un ani la şefila de stat din Sebeşul-săsesc. In
vinţa acâsta sunt tocmai acum în curgere Costumul românesc premiat în dilele trecute, el a treout formal dela reli-
târcliu pănă la locuinţa d-lui Fleva, de
în Londra, Petersburg şi Peking. Probabil, Italia. „Gazetta d’Emilia", cjiar ce apare
unde, după-ce au manifestat, s’au îm­ giunea gr. cat. la cea evang.-reformată. —
că aceste tractărl vor avâ de resultat, ca în Bologna, scrie: „Balul costumat, rusesc In veci pomenirea lui!
prăştiat.
oele două puteri să se mărginescă la sfera şi oriental, dat Joi, 11 Martie c. în bene­
Astăcjl escesele amintite au format Consulate none. „'Wiener Tageblatt"
lor de influenţă de pănă acum. Guvernul ficiul şcfilei de arte şi meserii, a reuşit
obiect de disouţiune în cameră, în urma anunţă, că ministrul de esterne contele
din Petersburg a şi declarat, că Rusia nici peste tfită aşteptarea. Juriul însărcinat de
unei interpelări a d-lui Scorţescu. Minis­ Golucho'wski va cere dela delegaţiunl un
nu vrâ să se estindă acum în Sudul Chi­ cemitetul sărbărei de-a da un premiu celui
trul de interne Ferechide a răspuns la acu- credit de 720,000 pentru înfiinţarea de şese
nei, acâsta însă o condiţionâză de un lu­ mai frumos şi mai bogat costum, a oferit
saţiunea, că guvernul a tolerat în mod consulate noue aUstro-ungare, între cari trei
cru absolut ueoesar: odinifiră să şl ceră sa­ acest premiu dfimnei contesă Venturoli Matei,
culpabil aceste esoese ale poliţiei, negând, în China.
tisfacţia dela China, pentru-că anul trecut care purta costumul său naţional românesc,
că manifestanţii ar fi întâmpinat violenţe
Clunglijamen-ul şî-a călcat promisiunile splendid de bogăţie şi eleganţa. Contesa, Statua lui Hentzi. Pilele acestea
din partea agenţilor poliţiei. Apelul publi­
făcute ambasadorului rusesc Pavlov. care urmând obiceiul curţei din România, s’au început lucrările pentru strămutarea
cat, cjiss ministrul, a fost de natură a alar
a îmbrăcat frumosul costum de Argeş, obli­ statuei generalului austriac Hentzi din
ma spiritele şi a escita turburărl, ca la 14 Ţarul Nicolae mulţămcsce tuturor,
gator pentru tote balurile filantropice, a piaţa Sf. George din Buda. Ea, pe cum
Martie 1888. Guvernul a trebuit deci să ia cari au aprobat ideia sa de pace. La or­
renunţat la premiu, ce consta din portre­ se soie, va fi ridicată înaintea şcfilei de
măsuri de ordine. „Noi nu putem să tole­ dinul său adecă, ministrul de externe con­
tul său depins în oleiă de cătră profesorul cădeţi din Budapesta (Lipotmezo).
răm agitaţiuni produse prin câte-va sute tele Muraview a adresat cătră representanţii
Fabbi, şi s’a declarat prea recompensată
de derbedeiOuvâutul acesta din urmă a Rusiei în străinătate o circulară datată dela Congresul pompierilor la Braşov.
prin complimentele şi admiraţiunea, ce i a
provocat o furtună ne mai pomenită în ca­ 23 1, c.. în care îi rfigă a arăta mulţămita Anul acesta congresul pompierilor din ţâra
arătat-o comitetul".
meră. ţ>ecl de voci cereau, ca ministru se sa cea mai cordială tuturor acelora, cari întrâgă se va ţinâ la Braşov pe la mij­
fie chiămat la ordinea Ţlei şi să-şi retrac­ prin scrisori, telegrame, ori în alt chip au Şcolari din Dobritin în Bucurescî. locul lunei lui August. Se vor face cu oca-
î
9 _
teze cuvintele. In zadar au fost tote es- manifestat faţă cu împăratul Nicolae apro­ Şcolari ' dela şefila comercială din Dobriţin siunea aceea eserciţii în stil mare şi se vor
1
plicările, căci d 1 Ferechide a fost silit în barea lor la ideia de pace. împăratul vede au făcut o escursiune de studiu la Con- arangia mari serbări. Tot atunci societatea