Page 67 - 1899-03

Nr. 61.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

pompierilor din Braşov îşi va serba ani­ Observăm cu bucuriă, că lista acesta Suma de 6 5000 pentru scopuri filan­ 2. Şcola istorică nt-e-germ. represen-
versarea de 26 de ani dela înfiinţarea sa. s’a stabilit fără nici o consideraţiune confe­ tropice se distribue astfel: tată prin generaţiunea mai tînără, a căpă­
sională, seu de vina altor naturi, ci numai a) Pentru masa studenţilor 3000 fl. b) tat o formă deosebită, atât în ceea ce pri-
Funcţionari suspendaţi. Din Chi-
după gradul de paupertate al elevilor cu Şcola civilă de fete a „Asociaţiunii 1000 fl. vesce metoda, cât şi problema sciinţei
14
chinda mare se scrie, că, vice-şpanul comi­
moralitate bună şi cu progres de cel puţin c) Pentru Şcola „Reuniunii femeilor rom. din naţional-economice.
tatului Torontal, Dr. Lud. Delimanicl, a sus­
„suficient în studii. Sibiiu. 300 fl. d) Pentru internatul rom. de O parte mare dintre scriitorii mai ti­
14
44
pendat din posturile lor pe cassierul Dusa
A(jl, Marţi, în 16 Martie v. a fost fete din Braşov 200 fl. e) Pentru internatul neri, aşa numita „şcola istorică mai tînără",
Lalcovicî, subcassierul Lyubomir Kapris şi
cjiua, când şcolarii aceştia împreună cu oo­ proiectat de „România jună rata IV 200 fl. resping cu desăvâi’şire metoda deductivă şi
44
controlorul Petru Koszity şi în acelaşi
misiunea profes. a mesii a mers în corpore f) Pentru Societatea academ. „Petru Maior teoria basată pe abstracţiune speculativă.
44
timp a pornit cercetare disciplinară în
la cele 3 gazde pentru-ca să beneficieze Pesta 100 fl. g) Pentru Alumneul din Ti- Numai dâcă în locul deducţiunei specula­
contra primarului orăşenesc din Chichinda-
de prân(}ul gratuit. mişâra 100 fl. h) Pentru internatul Zsigaian tive, dic ei, va păşi inducţiunea statistică-
mare. Antecedenţele sunt următorele: No­
De mai înainte încă s’au elaborat dis- 100 fl. i) Pentru fondul studenţilor bolnavi istorică, va pute pi’ogresa sciinţa despre
tarul din NagryjJToszeg a înoassat deja în
posiţiunile de ordine ale mesei, din cari din Braşov 100 fl. 1) Pentru fondul studen­ economia naţională; dâcă în loc de suposi-
Maiii trecut 2000 fi. dare şi i-a dus la
relevăm cu plăcere disposiţiunile menite a ţilor bolnavi din Blaşiă 100 fl. m) Pentru ţiunî ax’bitrare psiehologice, aprioristice, va
cassa oraşului. Intr’aceea s’a încercat, ca
întări sentimentele de religiositate şi recu- fondul studenţilor bolnavi din Brad 100 fl. purcede peste tot strict dela esperienţă, va
suma amintită să se încasseze din nou.
noscinţâ cătră binefăcători în inimile tine- n) Pentru „Reuniunea română de musică observa, descrie, va aduna material pentru
44
Afacerea s’a pus sub cercetare şi s’a aflat,
rimei. Anume s’a dispus la gazdă, ca în din Sibiiu 200 fl. o) Pentru Reuniunea ro­ compai’are, pe acesta îl va prelucra şi nu­
că 1100 fi. n’au fost introduşi nici în re­
fie-care Vineri de peste an, precum şi în mână de agricultură din com. Sibiiu 100 fl. mai după aceea va trage conclusiunl din
gistrul principal, nici în cjiarul de di. Sub-
totă săptămâna mare, elevii mesei să mă­ p) Reuniunii pentru înfrumseţarea oraşului el, etc. Ei nu observă sâu nu recunosc
casierul Kapris a dimisionat îndată, însă
nânce de post, âr la masă să rostâscă cji Sibiiu 50 fl. r) Pentru „Reuniunea de hi- deosebirea intre istoiia conci'etă-economică,
dimisia nu i-s’a primit, ci fu suspendat îm­
44
de di două rugăciuni: „Tatăl nostru îna­ gienă comit. 60 fl. s) Gremiul comercial şi între economia politică-teoretică şi prac­
44
preună cu soţii săi. — Minunate treburi!
inte de masă şi o rugăciune de mulţumită pentru cursul de contabilitate 50 fl. t) Re- tică. Alţii însă, şi între aceştia cu deose­
0 scrisore despre Andree. „Novoie lui Dumnecleu după masă. Acâstă din urmă uniunei pentru înfrumseţarea or. Braşov. bire Adolf Wagner, admit ambele metode
"Wremia publică o interesantă scrisore a rugăciune pentru frumseţa ei şi pentru cu­ 60 fl. u) Societăţii „Carmen Sylva", Graz şi fac deosebire între istoria economică şi
u
vânătorului siberian Lalin, care a fost afir­ prinsul ei nobilitător de inimi o reprodu­ 50 fi. v) Celor arşi din Panticeu 50 fl. x) între Economia pol., pe care încă o separă
mat înainte cu cât-va timp, că cadavrul cem aci întocmai : La disposiţia direcţiunii 400 fl. în teoretică şi practică. Nu deducţiunea,
lui Andree s’a văcjut în Siberia. Lalin pro- „Mulţămim Ţie, Christose, Dumnezeul Punctul ultim al propunerilor a fost seu inducţiunea — dice A. Wagner — ci
testâză în contra declarării guvernorului „nostru, că ne-ai săturat pe noi de bună­ alegerea a 8 membrii în direcţiunea in­ deducţiunea şi inducţiunea, folosite cu
din Tomsk, că el (Lalin) sâu a făcut o tăţile Tale cele pământesc!, nu ne lăsa pe stitutului, din care conform disposiţiunilor cea mai mare îngi-ijire şi corect, este ade­
glumă, sâu a minţit. El se provocă la fap­ „noi lipsiţi nici de cerâsea Ta împărăţie; statutare aveau să âsă d-nii: losif Şterca vărata resolvare a certei pentru metodă.
tul, că locuitorii din Tomsk îl cunosc şi-l „ci precum în mijlocul ucenicilor tăi ai Şuluţ şi George Pop de Băseşcî. Fiind rea- In ceea ce privesce problema sciinţei
preţuesc. Scirea despre aflarea lui Andrâe „venit, Mântuitorule, pace dându-le lor, legibill, adunarea genera'ă i-a reales cu află de necesar, ca să se intoneze elemen­
a primit’o, dice el, dela nisce călători tun- „vino şi la noi şi ne mântuesce pe noi, unanimitate voturilor date. tul etic în studiul economiei-naţionale şi
gusl. Acum a trecut timpul favorabil pen­ „ăr pe binefăcătorii mesei acesteia, vil şi să se arate î’aportul intim, care necesar
tru a face curse pe ghiaţă. Lalin a voit „morţi, pomenesce-i Domne întru împărăţia Cu aceste programul fiind eshauriat, esistă între teoria economică şi sciinţa
ou propriul risic, să străbată pănă la ca­ „ta /“ Amin. preşedintele d-1 Şuluţ ridică şedinţa, după dreptului, căci posiţia economică a parti­
davrul lui Andrâe, din nenorocire însă nu Să dea Dumnedeu, ca frumosul înce­ care toţi acţionarii presenţi s’au întrunit cularului e condiţionată de sistema de
şl-a putut realisa intenţiunea. put să fiă făcut într’un câs bun şi la anul pe lângă mesele bogate aşternute cu felu­ drept a timpului său, care încă este un
44
să vedem deja masa studenţilor într’un lo­ rite misilicurl şi beuturl dela „Concordia . pi'oduct istoric.
cal al său special cu un număr îndoit de (Va urma.)
Masa studenţilor români din Braşov. şcolari.
Idei fundamentale în economia B j 11 e p st t bb v ă.
Abia au trecut patru luni de cjde, de
când d-1 director al şcolelor medii gr. or. Adunarea generală a „A!binei“. politică. ,,Pinten Viteazul", tradiţiunl, le­
gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Rcte-
române din Braşov a iniţiat ideia înfiin­ De Ioan Socaciti.
In 16 (27) Martie, s’a ţinut, scrie „Tel. ganul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com­
ţării unei mese a studenţilor, şi deja masa,
14
Rom. , adunarea generală a institutului de in. pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
putem cjice, că s’a realisat. se cuprind forte interesante tradiţiunl şi
44
credit şi economii „Albina , pentru anul Scola istorică.
Am anunţat la timpul său, că con- > istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
de. gestiune 1898, în localităţile casinei ro­
ferenţa profesorală din 19 Febr. v. a decis (Urmare.) blat Pintea. S e află de vânzare la tipo­
mâne din Sibiiu. Preşedintele direcţiuuei d-1 grafia „A. Mureşianu în Braşov şi la au­
44
să realiseze masa studenţilor încă în anul Carol Knies spune mai pe larg şi
losif Şterca Şuluţ, în cuvinte potrivite des torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
acesta. Nedispunând însă pănă de astă- I apără în mod sistematic metoda istorică în posta 23 cr.).
chide şedinfa la orele 10 a. m. şi numesce
dată de un local propriu şi voind să aibă aplicaţia ei la sciinţa economică. El dice
de notari pe d-nii Parteniu C'osma şi Dr.
prilej a face esperienţâ prealabilă, conferenţa între altele, că organisaţia economică din-
Ioan David, er de scrutinătorl pe Dr. Re- ULTIME SCIKI.
a decis, ca pentru anul acesta să provadă tr’un timp ore-care şi teoria sciinţei econo­
mus Roşea şi Dr. Ilie Ren.
cu prâncţ gratuit pe 20 şcolari săraci, plasân- mice corăspundătore, sunt resultate ale unei BucurescT 28 Martie. Astăcjî la
Se constată, că s’au depus în confor­
du-i la diferite familii române din Braşov, ora 1 p. m. s’a deschis sesiunea ge­
mitate cu statutele 1767 acţiuul, represen- desvoltărl istorice. Ambele stau în legătură
cari pe basa unui concurs public pentru o vie cu întregul organism social din aceeaşi nerală a Academiei române.
tând 342 voturi, şi sunt presenţi 44 ac­
plată de 6 fi. lunar, s’ar oferi a-i primi. periodă, fiind-că au crescut împreună cu el Se Zicea, că Regele şi Regina
ţionari.
ua
Concursul respectiv s’a publicat la sub aceleaşi condiţii temporale, locale şi vor pleca la Abazzia în c|i de 26
Se purcede la ordinea cjilei. Părintele
timpul său în „Gazeta Transilvaniei şi a Martie. Acum circulă scirea în cer­
14
protopresbiter Ioan Droc propune să se naţionale. Tot-dâuna trebue să se ţină sâmă
avut un resultat fdrte îmbucurător, căci de aceea, că sistema economică percurge curile curţii, că Regele şi-a amânat
considere raportul direcţiunii de cetit, cu
au întrat 12 oferte, cari în total ar fi făcut un şir de fase, cari stau în raport de in- pleca,rea în străinătate până după 8
noscut fiind din diare şi avându-1 fie-care
loc la peste ICO de elevi. fluinţă reciprocă cu treptele de civilisa- Aprilie v.
acţionar tipărit. Propunerea se primesce.
Oomisiunea fondului mesei studenţilor, ţiune, urmânde una după alta, şi de aceea Viena. 28 Martie. Secţia marinei
D-1 P. Oosma cetesce apoi raportul
după o minuţiosă cliibzuire şi după ce a 1a, nici un punct al acestei mişcări n’a din ministerial de resboiu va cere
comitetului de supraveghere şi propunerile
visitat la faţa locului gazdele oferente, a ajuns o formă deplin încheiată. Prin ur­ un credit estra-ordinar pentru sco­
direcţiunii, cari tote se primesc întocmai,
propus, şi conferenţa profesorală din 8 Mar­ mare organisaţiuuea actuală a societăţii, puri de înarmare. Pretensiunea în­
şi anume:
tie a. c. a decis, ca să plaseze pe cei mai seu vre-una de mai înainte, nu trebue să trece cu mult budgetul de pănă acum
1. Raportul direcţiunii, a! comitetului
lipsiţi 20 şcolari ai şcolelor medii şi supe- al marinei.
de supraveghere, se iau spre scire. Bilan­ se privâscă ca absolut bună şi corectă, ci
riore pe timpul dela 16 Martie v. pănă la Viena, 28 Martie. Ministrul-pre-
ţul încheiat cu 31 Dec. 1898 se aprobă; numai ca o faşă în o desvoltare continuă
30 luniu v. c. la Domnele : Paraschiva Dariu istorică, şi tot atât de puţin are a se privi şedinte Szell sosind aici erî, a făcut
direcţiunii şi comitetului de supraveghere
{2 şcolari), Efrosina Rîşnoveanu (10 şcolari) de încheiată teoria economică, ce domneâce îndată o visită contelui Thun, cu
se dă absolutoriu pentru gestiunea anului
şi Elena Rîşnoveanu (8 şcolari. care s’a întreţinut timp de două ore.
espirat. astădl, ci ea are a se privi numai, ca re-
Tot corpul profesoral a decis, ca lista Obiectul discusiunei lor a fost Ges­
2. Profitul curat se împarte astfel: presentanta unei anumite trepte în desco­
şcolarilor celor mai lipsiţi să fiă stabilită perirea progresândă a adevărului. tiunea pactului. Tot erî ministrul de
de profesorii clasei prin un fel de plebiscit I. Să dă acţionarilor dividendă de 6°/ honvecţî Fejervary a fost în audienţă
0
al elevilor înşi-şî, clasă de clasă, cari ei după capitalul social de 600.000 fl. prevă­ Afară de Roscher şi Knies mai este la Maj. Sa. Acjî Maj. Sa a primit
înşi-şl sciu şi cunosc mai bine pe cei mai zută în §. 62 din statute 30.000 fl. Bruno Hildebrand, care însă nu ia ca mo­ pe Szell, care după amiacţî a făcut
del sciinţa istorică de drept, ci sciinţa
săraci colegi ai lor. Astfel s’a stabilit o II. Restul de 95.038 fl. 16 or. se îm­ visite la archiducii Francis Ferdinand,
limbistică după cum s’a desvoltat în seco­
listă de aprope 40 de şcolari, dintre cari parte după cum urmâză: 1) 18°/ tantieme 1 Otto şi Victor Ludovic şi la archi-
0
comisiunea a ales pe cei 20, cari vor be­ statutare la membrii direcţiune', directo­ lul present. ) Aceşti trei scriitori ■— elice ducesa Maria Teresia.
Ingram — au meritul de a fi întemeiat
neficia de prânrj pe cheltuiela fondului me­ rului esecutiv, dirigentului filialei etc. 17,106 Koppenhaga, 28 Martie. Din is-
şcola istorică germană a doctrinei naţioual-
sei studenţilor. fl. 84 cr. 2) Remuneraţiunea funcţionarilor vor acreditat se susţine, că o cora-
economice.
Etă lista şcolarilor admişi la masa fără drept la tantiemă şi a servitorilor 940 fl. biă de resboiu danesă va pleca cât
studenţilor: 3) Pentru scopuri de binefacere 6,500 fl. de curând sub conducerea prinţului
’) Wilhelm Roscher, Grundiss zuvorle-
Ioan Şortan şi losif Bârsan din cl. 4) Fondului de pensiuni al funcţionarilor Waldemar la China, ca se ocupe
sungen liber die Staatswisenchaften nach ge-
VIII gimn., Ioan Damian din cl. VII gimn., 6,491 fl 32 cr. 6) Fondului special de re- schiehtlicher metode (1843) (în precuvân­ acolo un teritoriu.
Avram Imbroane din cl. VI gimn., Ioan servă 10,000 fl. 6) Suprad'videndâ ac­ tare). In lucrările de mai târdiu ale sale
Căldărea şi Vasile Oucu din cl. V. gimn., ţionarilor 64,000 fl. In total 95,038 fl. nu se vede, că ar fi fost influinţat în mod Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
Nic. Ilie şi Samuilă Urian din cl. IV gim., 16 cr. deosebit prin metoda statorită de dânsul. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
Opul lui principal „System der Volkswirt-
Alexe Sulică din cl. III gimn., Dumitru Primită acâstă propunere, dividendă
schaft (în 3 tomuri) puţin se deosebesce de
Sârbu din ol. II. gimn., Valeriu Florea din anului 1899 este de 14 fl. de acţie, şi principiile statorite de antecesorii săi, cu
cl. I gimn., Nic. Crăciun şi George Mă­ se pote rid'ca imediat după adunarea ge­ deosebire de Hermann şi Ran. Carol Knies Dr. Sterie ÎT. Ciurcu.
ciucă din cl. III comero., Grig. Domilescu nerală. „Die politische-Oekonomie von Stand punct IX Pehkangasse Nr. — 10, Viena.
44
din cl. II comerc., George Muntean şi Emi- Fondul special de reservă se urcă la der geschlichtlichen Methode 1853. Bruno
Hildebrand „die Nationaloekonomie der Ge- Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi ou
liau Lupea din cl. I comerc., Radu Odor, oifra de 74,800 fl. 61 cr.
44
genwart u. der Zukunft (1848) vedl: Apre- specialişti dela facultatea de medicină
Nio. Ţîrea şi I. Ilie din cl. III reală, Ioan Fondul de pensiuni al funcţionarilor ciarea acestor scrieri în Ingram o. c. p. din Viena.
MateiQ din cl. II reală. la 137,904 fl. 86 cr. 260—261, 274-278 şi p. 281. , ■«X <X XX <X -X X *X X -X ,XX,;<X^X/X*