Page 69 - 1899-03

REDACŢIUÎJEA, „gazeta* ie în nâcare fli.
Se
Miinistraţiunea şi TiDografla. Abonamente neutru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse lunî
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 3 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet.
Po un an 40 franci, pe şAso
IBSERATE se primesc J.a AD- luni 20 fr., pe trei lunî 10 fr.
BUîilSTRAŢIUîlE în Bragov şi la N-rii de Duminecă 0 franoi.
urmat or elo Birouri do snunnlurî:
Se prenumoră la tote ofi-
în Yiona: M. Diikos Naclif. oiele poştale din întru şi din
SSax. Auşonfold &.Emerloh Leanor, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Hoase.
A. OppollksNachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braţn
în Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistrafiunea, Piaţa uait
C6r, Ekstoln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etsgii
bnrg.- Warolyl 4. Llobmann. I.: Pe nn an 10 fl., po şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr,
ri» garmond pe o eol6nă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ex
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po tiei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarii» şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAHE pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunilo
seria IO or. seu 30 bani. sunt a se plăti înainte.

Obstrucţiune în parlamentul român. disidenţa liberală au descoperit mi­ cestiune: a lealităţii guvernului în Din Austria.
mai ar)î intrigile urzite contra sa şi cestiunea naţională. Reamintesce a-
Dăm astăcji locul întâiu următorului raport (Cestiunea limbei — cestiune de stat).
de care se ocupă broşura anonimă, poi cele petrecute în cestiunea na­
important ce-1 primim din Bucurescî:
în ce privesce visita împăratului ţională, declaraţiunea d-lui Sturdza De rândul acesta în dietele provin­
Bucurescî, 17 (29) Martie Francisc losif la Bucurescî, numai dela Iaşî, afacerea rentei scolelor ciale din Austria s’au accentuat pbte cu
politicianii de cafenea pot susţină, din Braşov etc. şi încheie cu cuvin­ mai multă putere, ca altă-dată, neînţele­
Am încheiat alaltă-erî scrisorea
că politica unui stat pote fi schim­ tele: „In aceste condiţiunî suntem gerile în cestiunea egalei îndreptăţiri a
mea fiicând, că în faţa celor ce s’au
bată printr’o visită împărătescă. în drept de-a nu avă încredere în limbilor, care, precum seim, preocupă atât
petrecut Duminecă la întrunirea pu­
Acestă visită a fost o urmare a par­ d-1 Sturdza*. Arată, că cu ocasiunea de viu spiritele în Austria şi dau atât de
blică şi în şedinţa de Lunî a came­
ticipării regelui Carol la Inaugura­ discusiunei asupra broşurei lui Banffy mult de gândit guvernului din Viena.
rei, restul sesiunei Corpurilor legiui-
tore promite a fi forte agitat. rea Porţilor de fier. Declaraţiunea în camera ungară, guvernul ungu­ Cestiunea limbilor a fost făcută obiect
lui Jeszenszky asemenea nu este o resc a confirmat, că acăsta broşură de- discusiune şi în dieta provincială a
Mai curând, decât am crefiut,
acusaţiune, ce se pote îndrepta în ,conţine revelaţiunî de stat. Austriei de jos, în care deputatul Kopp,
lucrurile au luat o întorsătură, care
justifică pe deplin acea presupunere. contra d-sale. Decoraţiunile se dau Oposiţiunea crede decî, că re- sprijinind propunerea lui Hoffer în contra
In şedinţa de afiî a camerei s’a pe­ întot-deuna c’o grabă, care nu per­ laţiunile primului ministru român cu ordonanţelor de limbă, a declarat între al­
mite de-a controla titlurile celora, tele, că cestiunea limbilor este cestiune
trecut un lucru neaşteptat pentru străinătatea sunt o probă de culpa­
căror li-se conferă. Şi decă cine-va de stat, din care causă — cjise el — dieta
guvern şi majoritate. bilitatea sa şi că prin urmare ea va
Oposiţia din parlament s’a unit pote fi făcut răsponsabil de acestă lupţa pentru a-1 răsturna. „Noi — provincială este datore a lua posiţiă îu
şi a declarat resboiu ă oulrance pri­ decorare, este numai consulul Ro­ fiice — vom continua acâstă luptă afacerea acăsta.
mului ministru Sturdza anunţând, mâniei dela Peşta, căruia i-s’a fost până când orî sleirea forţelor nos- Locţiitorul, conte Kielmansseg, a răs­
presentat lista decoraţiunilor de a- puns declarând în numele guvernului, că
că se va folosi de arma obstrucţiu- tre, orî căderea d-vostră îi va pune
cordat. deore-ce conflictul de naţionalitate iufluin-
nei parlamentare. capăt*.
S’a întâmplat ceeace în camera In ce privesce afacerea şcălelor ţâză asupra întregei vieţi politice, el nu se
La 5 ăre sera şedinţa după o
ungară s’a fost produs în contra ba­ din Braşov, primul ministru reamin- mică întrerupere, s’a continuat. Au opune, ca dieta să se ocupă cu situaţiunea
ronului Banffy, obstrucţiune decla­ tesce declaraţiunile făcute cu oca- politică creată de cestiunea limbei. El pro­
luat cuvântul d-nii N. Eleva şi Tacbe
rată, îndreptându-se numai în con­ siunea interpelărilor ce i-s’au adre­ voca, în numele guvernului, pe toţi fac­
Ionescu spre a motiva declaraţiunea
tra persănei ministrului-preşedinte sat în acestă afacere. Guvernul a torii chiâmaţl, să nu se târnă de publicitate,
oposiţiei, care, fiic ei, denotă situa-
român, cerându-se depărtarea lui preferit mai biDe a suspenda plata şi în interesul binelui comun să se sfătuâscă
ţiunea anormală, în care se găsesce
dela putere şi acesta anume „în rentei şcălelor, decât de a lăsa, ca asupra unei resolvărî uniforme a cestiunei.
ţâra.
urma revelaţiunilor făcute de curend guvernul ungar să închidă aceste Dâcă va succede acâsta, «fise, guvernul nu
în camera ungară asupra relaţiuni- scole. Actele produse de d-1 Take La 6 ore sera încă discusiunea va avâ nicî o causă de-a căuta alte mij-
se continuă. 16ce în contra scurtării activităţii constitu­
lor lui politice cu fostul ministru - Ionescu în acăsta afacere, le declară
preşedinte unguresc“. din nou de false, şi termină fiicând, înainte de a încheia scrisorea ţionale în representanţa imperiului.
îndată după deschiderea şedin­ că s’a crefiut dator a da deocamdată mea Vă comunic soirea, că mai După o lungă desbatere s’a primit
ţei d-1 Al. Marghiloman s’a urcat aceste esplicaţiunî la acusaţiunile, mulţî deputaţi din grupul drapelist următârea propunere a comisiunei consti­
la tribună şi a dat cetire următorei ce i-se fac. în frunte cu d-nii Costinescu, Lascar, tuţionale :
declaraţiunî: A urmat acum o discusiune Delavrancea, Xenopol ş. a. au decis „Dieta provincială declară, că retra­
„In urma revelaţiunilor făcute în ca­ viuă asupra declaraţiunei d-lui Mar­ să-şî depună mandatele lor de de­ gerea ordonanţelor de liri?bă nu este numai
mera ungară asupra relaţiunilor politice ale ghiloman. Vice-preşedintele regretă, putaţi pe motivul, că văfiând cum o neapărată necesitate pentru Germani, ci
fostului ministru-preşedinte al regatului Un­ că nesciind de ce era vorba, a lă­ „o direcţiune nenorocită* a făcut să şi în interesul Austriei, şi respinge orl-ce
gariei Banffy ou primul ministru a! rega­ sat să se facă, şi fiice, că acăsta de- iiă d y.. i.riderat partidul naţional încercare îndreptată într’acolo, ca rapor­
tului României, d-1 Sturdza, noi subscrişii claraţiune nu va fi introdusă în pro­ libera], direcţiune care şi-a ajuns turile afacerilor de limbă să nu se regu­
(senatori, deputaţi) considerăm presenţa la cesul verbal. Cuvintele acestea pro­ culmea prin descoperirile ce se fac leze prin legile imperiului, ci pe altă cale,
guvern a d-lui Dimitrie Al. Sturdza ca o duc mare sgomot şi' protestări în şi­ acum în camera ungară, şi care ating sâu chiar pe basa §-lui 14*.
atingere a demnităţii naţionale. Din causa rurile oposiţiunei. D-1 Marghiloman demnitatea naţională. — ei nu mai
acesta, făcând abstracţiune de tote deose­ cere cuvântul ca să-şî justifice de- pot să stea într’un parlament, care „Politica de naţionalitate a
birile de partid, ne declarăm decişi &-ne claratiunea, ce a depus’o pe biroul susţine astfel de direcţiune.
opune pe tote căile legale şi în prima liniă camerei. Câţî-va membri din majo­ Ca încheiere vă comunic că şi Ini Banffy“.
prin obstrucţiune parlamentară, presenţei ritate vor să împiedece acesta. D-1 oposiţia din Senat era pregătită a v.
mai îndelungate la putere a ministrului- A. Djuvara fiice, că acea declara- face o declaraţiune identică cu cea
president actual al statului român*. ţiune este un act politic şi că pre­ din Cameră, der nefiind present nicî „Este mult mai uşor a face o jude­
Vice-preşedintele V. Epurescu şedintele consiliului a considerat’o un ministru (cei mai mulţî se aflau cată sumară asupra guvernării de patru
ani, decât s’o urmărescl pas cu pas şi a
cjice, că privesce acestă declaraţiă ca atare când a luat cuvântul spre la cameră) preşedintele a ridicat şe­ ţinâ sâmă, că ce a făcut în acest timp de
ca proclamare a unei situaţiunî a da o explicaţiune politică. dinţa. patru ani chiar şi numai referitor la aceea,
anarchice. Oposiţia protesteză. Ministrul-preşed. Sturdza luând Şedinţele următore vor fi lur- ca Secuimea, acest isvor vecinie de pu­
Ministrul-preşedinte Sturdza spune, din nou cuvântul fiice, că declaraţia tunose în ambele camere, căcî noue
tere pentru maghiarimea din părţile arde­
că vre se facă uuele declaraţiunî n’a fost Introdusă în mod leal, căcî interpelaţiunî se vor face guvernu­
lene, să fiă intact susţinută. Tâte aceste
privitore la acusaţiunile ce i-se fac. a voit să surprindă cu ea guvernul. lui tot pe tema cestiunei naţionale.
se pot uita fârte uşor, mai ales dâcă în om
Spune, că nu s’a pomenit, ca vr’un Cu tote astea nu putem fugi de dis­
este mare înclinarea spre luptă contra ade­
parlament se dea unei broşuri ca cusiune, fiice d-sa, şi camera nu pote vărului recunoscut.
aceea, care s’a publicat în Pesta, procede la o execuţiune fără jude­ „Estinderea dreptului electo­ E uşor a reaminti tuturor acelora,
ore-care importanţă, şi nicî un om cată. ral". Citând oâte-va pasage dintr’un ar- cari cel puţin din fiiare posed o cât de
de stat n’a publicat un ast-fel D-1 P. S. Aurelian susţine, că tioul al „Gazetei Transilvaniei*, privitor la palidă bănuială asupra evenimentelor vieţii
de act fără precedent politic. De­ declaraţia nu mai pote fi delăturată. discusiunea din dietă asupra lărgirii drep­ publice din anii ultimi, că la finea anului
clară, că va respinge acusaţiunile Cere ca majoritatea să nu închidă tului electoral, în oare am constatat între 1896 deputaţii din Secuime au ţinut în
nedemne, ce i-s’au adresat prin acea acest incident. altele, că de fapt Ungaria nu pote avâ o mai multe rânduri conferenţe în cari s’a
broşură anonimă. Se declară gata a Prinţul Gr. M. Sturdza crede, că lege electorală liberală din causa naţiona­ discutat, că ce s’ar putâ face în interesul
răspunde la o interpelare, ce i-se va orî-care ar fi fondul acestei declara­ lităţilor, „Alhotmâny*, organul partidei po­ Secuilor? Intr’una din conferenţe s’a ela­
adresa asupra acestei cestiunî. Pen­ ţiunî de răsboiîî, ea trebue să figu­ porale maghiare, face în numărul său de borat un program oomplet, care pâte să
tru moment însă. este cu neputinţă reze în procesul verbal, ca să se MercurI următorea observare: „Noi, firesce, servâscă de basă orl-cărui guvern pentru
de a-o face, fiind surprins prin de- scie, că oposiţiunea nu tolerâză a- condamnăm politica gravitătore în afară a deslegarea cestiunilor arejătore ale Secui-
claraţiunea oposiţiei şi deci nepre­ mestecul guvernului din Peşta, în unor Români, cu tote acestea nu putem se mei. Propunătorul acestor conferenţe a
gătit de a da esplicaţiunile de lipsă. afacerile statului român. negăm, că plângerile naţionalităţilor relative fost deputatul Gustav Beksios, care mai
la dreptul electoral şi la drepturile, cari stau
Decă este adevărat, fiice primul In fine se dă cuvântul d-lui înainte a funcţionat în ministeriul lui
în legătură cu acesta, sunt forte înteme­
ministru, că guvernul conservator a Marghiloman, care fiice, ca actul de Banffy. Când Beksics a pornit ac-âsta miş­
iate".
fost răsturnat de cătră o putere stră­ declaraţiune e de mare importanţă care, n’a făcut alt-ceva, decât a dus sim­
ină, acesta ar dovedi numai, că şi preşedintele consiliului se înşală plu în câmpul mai larg al activităţii so-
acest partid a fost compromis ţera. dâcă crede, că este legat de-o bro­ oietăţii ceea-ce la timpul său s’a fixat în
Se miră, că partidul conservator şi şură anonimă, Se tracteză de altă ministeriul lui Banffy, ca normă şi ca prin-