Page 7 - 1899-03
P. 7

Nr. 48.—1899.                                                         GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                        Pagina 3.


                                                                                                                                             1
       nate  cu  tipărirea  acestui  raport,  societatea  scie  ? . . .   pote  îşi  va  distruge  opera,  dintâiă  e  composiţia  lui  Flechtenmacher    D-vostră,  coconiţelor,  din  care  anume  a  şl
       a  dispus,  ca  acest  rest  să  se  vândă  â  50  viaţa lui.                              cel  mai  popular  compositor  al  Moldoveni­  plăti  un  „Tanzmeister   pentru  flăcăi,  dâcă
                                                                                                                                                                      u
       cr.  esemplarul,  plus  5  cr.  porto.  Rugăm  pe                                          lor.  El  a  lăsat  Românilor  sumedeniă  de   şi  D-vostră  a-ţl  participa,  de  milă  peatru
                                                          Fiiul  Şahului  la  Viena.  Moştenito­
       cei  interesaţi  a  se  adresa  societăţii  „Petru                                         melodii,  care  de  care  mai  frumâse  şi  mai   cele  ce  nu  jocă  destul.  Prin  asta  am  abate
                                                     rul  tronului  persian,  Shuan  Saltane  Mauzur,
             u
       Maior   în  Budapeşta  (Molnâr  u.  20  sz.                                                românescl.  A  şi  fost  răsplătit  românesee,   mulţi  tineri  dela  alte  distracţii  mai  costisi-
                                                     fiiul  de  22  ani  al  Şahului  Persiei,  va  merge
       II - 10).                                                                                  căci  nu  de  mult  a  murit,  nu  se  scie  precis,   tore. Ei, da? Răspundeţi!
                                                     în  Aprilie  la  Viena.  Prinţul  va  fi  însoţit   de  bătrâneţe,  ori  de  năcazuri,  dâr  în  mi-                           C. L.
             IJgTon G. candidat de deputat.          de  unchiul  său  UI  Mulk  Abdul  Hamed  şi   seriă.  Corul  a  esecutat  piesa  însufleţitor,
       ■Cunoscutul  mare  şovinist  ungur  G-abriel   de ministrul persian Abdul Rahim.           noroc,  că  n’a  sciut  de  pierderea  creatoru­
        Ugron,  care  fu  trântit  la  alegerile  din  urmă,                                      lui ei.                                                     L i t e   ratnră.
                                                          Orcan  îngrozitor.  Pe  ţărmii  mării
       îşi  va  pune  candidatura  în  cercul  Şimleul-                                                 Penultimul  punct,  „Stejarul  şi  Cor­      In  Tipografia  Seminariului  gr.  cat.
                                                     Queensland  a  bântuit  cailele  acestea  un
                                                                                                     1
       Silvaniei,  rămas  vacant  în  urma  retragerei                                            nul *,  e  de  Musicescu,  care  a  deşteptat  în  din  Blaşiu  a  apărut: „Glosariu de cuvinte
                                                     mare  orcan,  care  a  măturat  casele  dim­
       fostului  ministru-paşă  Banffy.  0  deputa-                                               noi  gustul,  pentru  ce  e  al  nostru.  Pentru  dialecticale  din  graiul  viu  al  poporului
                                                     preună  cu  locuitorii  lor,  cum  mături  nisce
       -ţiune  de  alegători  din  Şimleu  s’a  dus  la                                           meritele  sale  a  fost  chemat  în  capitală,  du­  român,  adunate  şi  esplicate  de  Alesiu  Viciu,
                                                     insecte.  Corăbiile,  cari  ancorau  în  port,  au
       Cluşiti,  ca  să  ofere  oficios  candidatura  lui                                         rere,  că  nu  în  a  Românilor,  ci  în  Peters-  profesor .  După  o  precuvântare  de  8  pag.,
                                                                                                                                                       14
                                                     fost  sdrobite.  După-oum  i-se  telegraf'âzâ  din
       Ugron.                                                                                     burg,  la  Ruşi.  Piesa  e  forte  frumosă  şi  ca  în  care  autorul  vorbesce  despre  însemnă­
                                                                       u
                                                     Sidney  lui  „Times ,  aprâpe  200  de  ămenî
                                                                                                  text  şi  ca  musică,  şi  vre  să  producă  în  noi  tatea   studielor   dialecticale,   urmeză   un
                                                     au oăcjut jertfe orcanului.
             Exportul petroleului românesc în                                                     vitejia,  care  însă  la  noi  se  iuterpreteză:  interesant  studiu  asupra  graiului  românesc
       •Germania.  Faţă cu  sforţările cartelului de      Dela tribunalul din loc. Eri s’a        foc de pae.                                   din  valea  Jiului,  er  la  urmă  glosarul,  care
       petrol  american  de-a  impune  condiţiunile   pronunţat  sentinţa  în  procesul  aşa  cjis  al   Ultimul  punct  şi  ultima  composiţie  a  conţine  un  prea  frumos  material  de  limbă
       sale  comerciului  de  petrol  europân,  oste-   „liberărilor  dela  cătănie   în  Săcele.  Primul  lui  Vidu  a  fost  „Răsunetul  Ardealului .  Ca  din  graiul  viu  al  poporului  şi  din  lite­
                                                                                                                                        11
                                                                             u
       năla,  ce  îşi  dă  industria  de  petrol  româ-   acusat  Hcnter  G.  a  fost  achitat;  achitaţi  au  text  piesa  ne  caracterisâză  de  minune  prin  ratura  nescrisă  a  lui.  Preţul  unui  esemplar
       nescă  representată  mai  ou  semă  prin  ma­  fost  şi  Rusz  I.  şi  Seewaldt  F.  Pedepsiţi  comparaţia,  situaţia  esploatată  de  străini.   B0 cr. (plus 3 cr. porto).
       rea  societate  anonimă  „Steaua  Română",    sunt:  Sipos  I.  la  3  ani  temniţă  şi  pierde­  Doina,  pe  care  a  cântat’o  d-ra  Danciu  în             *
        de-a  deschide  pentru  petroleul  românesc   rea  oficiului  pe  5  ani;  Frateş  T.  la  3  luni  solo  sopran  cu  atâta  duioşie,  e3te  un  me­
                                                                                                                                                                Viteazul",
                                                                                                                                                                            tradiţiunl,
                                                                                                                                                                                         le­
                                                                                                                                                      „Pintea.
        un  debuşeu  în  Germania,  presintă  o  im­  înehisore  şi  la  pierderea  oficiului;  Damolcos  mento pentru noi:                     gende  şi  schiţe  istorice,  de  loan  Pop-Rcte-
        portanţă  deosebită.  Deja  în  anul  trecut   I.  la  1  an  înehisore  şi  la  3  aul  pierderea   „Codrule ce te mândresc!, că aşa de tîner esc!?  ganul.  Acesta,  pe  cât  seim,  e  cea  mai  com­
        România  a  produs  24,000  vagone  petrol   oficiului;  TJrăea  G.  la  6  săptămâni  închi-    Astă-cjl, mâne cine scie codru-i fi, o-i fi pustie !  pletă  scriere  despre  eroul  Pintea.  In  ea
        brut,  şi  în  decursul  acestui  an  producţiunea   sore;  Floris  M.  la  3  ani  temniţă.  Procuro­  Şi păraiele de dor n’or mai plânge versul lor,  se  cuprind  forte  interesante  tradiţiunl  şi
        ei  va  trece  pe  aceea  din  Galiţia;  cu  tote   rul a anunţat recurs.                        Ci pe urma lor pustie, bate-or venturl cu urgie !  istorisiri  din  tote  părţile,  pe  unde  a  um­
        acestpa  pănă  acum  nu  s’a  explorat  şi  ex­                                                                                         blat  Pintea.  S  e  află  de  vândare  la  tipo­
                                                                                                                                                                     44
                                                                                                          Munţilor, ce vS făliţi, că din aur vi’s croiţi ;  grafia  „A.  Mureşianu   în  Braşov  şi  la  au­
        ploatat  decât  o  mică  parte  a  zonei  de  pe­                                                  Astăc}!, mâne cine scie, nu-ţî fi şi voi sărăcie!  torul  în  Reteag  (Retteg).  Preţul  20  cr.  (cu
        trol,  care  se  întinde  în  partea  de  Sud  şi   Concert în Jjugoş.                                                                  posta 23 cr.),
                                                                                                        Puvtie,  oii  şărăcie  ţot  un  drac;  nu­
        Vest  a  munţilor  dinspre  Transilvania.  Pre­
                                                                    Lugoş, 6 Martie n. 1899.       mai  cât  că  ţi-ai  cobit’o  şi  tu,  Vidule.  Pe
        ţul  petroleului  brut  românesc  nefiind  mai
        mare  de  200  lei  vagonul,  nu  esistă  nici  o   Cine a aucjit corul lui Vidu, pote în  lângă  totă  frumseţa  şi  drăgălaşia  composi-
       -îndoială,  că  România  pote  resista  cu  suc­  adevăr să  se laude, că a fost mişcat în  ţiilor  tale,  n’o  s’o  duci  mai  bine,  decât  un
        ces  pe  pieţele  germane  contra  petroleului   totă puterea cuvântului de musica nâstră  Flechtenmacher.  Dovadă,  că  de  muncă  ta        Budapeşta,  13  Martie.  Ministrul  -
        american;  mai  mult  decât  atât,  petroleul  naţională.  Chiar  sumedenia  de  străini,  cu   noi publicul, tragem folos.             preşedinte  Szell  va  merge  pe  ia
                                                                                                                                                sfirşitul  septemânei  erăşî  la  Viena,
        românesc,  care  are  aceeaşi  greutate  speci­  educaţie  străină  de  firea  Românului,  s’a  vă-   In  Lugoş  să  fi  şi  să  nu  cânţi  „Lugo-
                                                                                                                                                pentru-ca  se  reia  tractările  cu  gu­
                                                                                                        44
        fică,  ca  cel  american,  se  aprinde  la  grade  cjut  însufleţită  şi  cuprinsă  de  admirare,  de  şiana   cea  săltărâţă,  nu  se  pote.  Publicul
                                                                                                                                                vernul austriac în afacerea pactului.
        mai  mari  şi  prin  urmare  este  mai  puţin  respect  şi  de  simpatiă  faţă  de  productele  a  rugat  pe  dirigent  s’o  cânte  şi  a  oântat'o
        periculos,  ca  cel  american.  Ca  punct  de  in­  spirituale  de  musică  ale  Românului.  Vidu  tot  în  modul  lăudat  de  păn’acum.  Cine  n’a   Viena,  13  Martie.  Comitetul  ese-
        troducere  a  petroleului  românesc  în  Ger­  şi-a  dovedit  de  repeţite-orl  capacitatea  pe  audit’o,  nu  scie  cum  pote  înveseli  inima  cutiv  al  partidei  progresiste  germane
        mania,  s’a  ales  oraşul  Regensburg,  unde  terenul musicei naţionale şi dâcă Românii    omului  cântarea  Românului,  şi  n’are  decât  din  Boemia,  a  ţinut  o  conferenţă,  în
                                               u
        sus  citata  societate  „Steaua  Românâ   a  1-     ar da posibilitatea de-a se validita, el ar  să vină s’o audă, că nu se căesce.     care  a  luat  resoluţiunea,  ca  deputa­
        construit  reservoare  de  petrol  de  o  capaci­  ridica  cu  frumos  succes  musica  nostră  po­  Nu  din  necavalerism  trecut'am  peste   ţii  germani  progresişti  se  nu  parti­
       tate  însemnată,  cumpărând  în  acelaşi  timp  porală  la  o  înălţime  cuceritore.  Astărjl  îşi  aoompaniarea  de  pian,  de  care  mă  prind   cipe. la desbaterile dietei din Praga.
                                                                         ua
        şlepuri  tanks  pentru  transportarea  mărfei  tocesce  puterile,  cb   stând  în  oficiu  cu  acum  de  vorbă.  „Andalusa   şi  „Travatore    Londra,  13  Martie.  China  nu  e
                                                                                                                             u
                                                                                                                                             44
        la Regensburg.                               şcolarii,  şi  săra  eu  corul,  încât  pentru  stu­  sunt  făcute  să  se  acompanieze  la  pian,  că   de  loc  aplecată  a  da  Italiei  portul
                                                     diu  şi  composiţii  nu-i  rămâne,  decât  să  ră-  numai  astfel  îşi  au  efectul  contemplat  de   şi  împrejurimea  dela  Sanmum.  Se
             Asigurarea  studenţilor  universi­      pâscă  timpul  repausului  de  nopte,  în  con­  fantasia  autorilor,  pentru  care  scop  trebue   crede,  că  oposiţia  acâsta  se  înteme-
       tari.  Din  Viena  se  anunţă,  că  consiliile
                                                     tul  sănătăţii;  de  aceea  şi  vedem,  că  de  un  să  ai  pianistă  desteră.  Dirigentul  a  rugat   eză şi pe voinţa Rusiei.
        dela  universitate  şi  dela  tote  scole  supe-   timp incoce nu produce, decât maximum   pe  cea  mai  sigură,  pe  d-na  Dr.  Dobrin.  Şi
        riore  au  decis,  ca  pe  viitor  toţi  studenţii
                                                     2—  3  composiţii  pe  an.  Unica  mângăere  o  norocul  lui,  că  d-na  a  primit.  Vă  spun  ceva
        dela  institutele  mai  înalte  să  fiă  datori  a
                                                     avem, că producţiile lui sunt răpitore.       de  după  culise,  decă  ţineţi  secretul  :  D-na           i i i f i  m s e.
       •se  asigura.  Ei  vor  plăti  pentru  fiă-care  se­
                                                           Concertul,  despre  care  raportez,  s’a  Dr.  Dobrin  a  primit  notele  abia  înainte  de   Drumurile   de   fier   din   China.
        mestru  2  fi.  BB  cr.,  er  în  schimb  la  cas  de
                                                     ţinut  în  4  Martie  n.  c.  în  sala  cea  mai  spa-  concert,  şi  numai  în  două  rânduri  a  acom­  Un  cjiar  german  din  Orientul  extrem  a  fă­
       încapabilitate  a  muncei  vor  primi  odată
                                                     ţiosă  din  Lugoş,  la  „Regele  Ungariei ,  paniat  corul.  Probă  generală  nu  s’a  ţinut   cut  catalogul  concesiunilor  de  drum  de  fier
                                                                                               44
       pentru  totdeuna  12,000  fi.  La  cas  de  ne­
                                                     sala  însă,  pentru  mulţimea  cercetătorilor,  a  din  cause  de  punctualitate  românâscă,  şi   date   de   China   Europenilor.   Din   acel
       norociri  în  laboratorii,  la  esoursiunl,  său  în
                                                     fost  prea  mică.  Concertul  s’a  început  la  aşa  pe  încrederea  în  sine  s’a  concertat.  E   catalog  reese  următârele  :  Partea  leului  o
        decursul  prelegerilor,  vor  primi  la  cji  3  fi.
                                                     8'/   săra  cu  o  serenadă  de  Vidu  pentru  cor  uşor  însă  să  ai  încredere,  când  te  acompa-  are  până  acum  Britania.  Concesiunile  bri­
                                                       2
       Inovaţiunea  acesta  este  de  mare  folos  pen­
                                                     de  bărbaţi,  cu  acompaniament  de  pian,  An-  nieză  d-na  Dr.  Dobrin.  S’a  mai  produs  d-sa   tanice  sunt  următorele:  liniile  de  drum  de
       tru  tinerimea  universitară,  şi  ar  fi  bine  să
                                                     dalusa.  Andalusele  sunt  cele  mai  lăudate  şi  altă-dată.  De  rândul  acesta  m’a  frapat   fier  Kaulun-Canton,  Oanton-Ceugtu-Şangai-
       .se introducă pretutindeni.
                                                                                                                                   44
                                                     Spaniole,  şi  Vidu  din  Bănat  le  trimite  o  împrejurarea,  că  în  „Travatore   tenoriştii   Vusung,  de  la  Şangai  la  Ciukian,  la  Nt-il-
             Un cupeu întreg din lemn. D-l           serenadă  plină  de  simţământ,  de  graţiă  şi  era  să  ia  un  ton  rău  şi  d-na  Dobrin,  prin   king,  la  Hang-Ciau  şi  la  Veu-Ciau,  apoi
                                                     d’un  caracter  espresiv,  peste  ţări  şi  mări,  desteritatea-i  de  fostă  dirigentă,  a  prevenit
       Leon  Commino  din  BucurescI,  a  lucrat  un                                                                                            dela  graniţa  birmană  la  Talifu,  Yunaufu,
                                                     drept  reounoscinţă,  că  din  viţa  lor  a  odrăs-  răul, bătând acordul mai cu putere.
       •cupeu  întreg  din  lemn  în  miniatură,  pe                                                                                            Suifu,  Ciuug-Kiug,  dela  Şan-Hai-Fuan  la
                                                     lit  Trai&n,  împăratul  apusei  măriri  stră­     Un  lucru  tot  îl  încunjurai,  der  văd,  Niu-Civang;  o  linie  anglo-italiană  este  li­
        care  vre  să-l  espună  la  exposiţia  din  Paris.
                                                     moşesc!.                                      că  nu  scap  de  el,  adecă  eu  tixit  şi  însufle­
       A  lucrat  la  el  timp  de  3B  de  ani.  Văcjend                                                                                       nia  Taiyuen-Singau-Sfanghiau.  Ruşii  con-
       aoestă  operă  de  artă,  în  primul  moment  nu   Al  doilea  punct  din  programul  con­  ţit  fiind,  am  însetat  rău,  şi  pănă  să  mă  ră­  struesc  următorele  linii  de  drum  de  fier.
                                                                                          44
       soii  ce  să  cred!;  observi,  şi  cu  cât  observi   certului  a  fost  din  Verdi,  „Trovatore ,  co­  coresc,  publicul  s’a  resfirat  şi  nu  mi-am  Dela  Port-Artur  la  Novo-Tsuru  Khaitul,
       mai  mult,  te  minunezi  mai  mult.  E  un  cu­  rul  călugăriţelor  din  actul  al  2  lea  şi  din  putut  însemna  decât  circa  B0  —60  de  ono-  Wladivostok  la  Naguta  şi  linia  principală
                                                                             44
       peu  lucrat  tot  în  lemn,  în  lemn  de  paltin,   actul  al  4-lea  „Miserere .  Pe  cât  de  miş-  raţiorî.  Ga  să  nu  supăr  însă  pe  ceilalţi  mandjură.  Concesiuni  francese  sunt:  Lang-
       de  corn  şi  de  păr.  Lemn  fiert,  spre  a  pută   cătore  sunt  scenele  descrise  în  actele  cân­  1B0—160,  m’am  socotit  să  nu  Vi-i  spun  son-Yiinan,  Langson-Canton,  dela  Nanking
       eă  producă,  să  se  formeze  aşa,  precum   tate,  pe  atât  de  nimerit  au  fost  predate.  nici  pe  cei  însemnaţi.  N’aşI  vre  să-mi  aprind  la  Pakhoi  şi  Saokai-Yunan.  Concesiunea
                                                                         44
       voesce  măestrul,  să  supuie  rigiditatea  lui   Pe  eroina  „Leonora   a  predat’o  în  solo-  pae  ’n  cap,  nici  mie,  nici  prevenitorei  Re-  germană  constitue  marile  linii  de  drum  de
       daltei  şi  cuţitului.  E  un  cupeu  de  lemn,   sopran  d-ra  E.  Mitariu.  D-sa  are  o  voce  dacţiunî,  din  a  cărei  bunăvoinţă  am  cinstea  fier  dela  Kiaociafi  la  Tsinan  şi  Icin.  Ame­
       ca  şi  cum  ar  fi  de  orl-ce  metal.  Arcurile   puternică,  de  un  timbru  cuceritor,  plus  a  Vă  plictisi  cu  atâta  vorbă.  Venitul  brut  ricanii  au  obţinut  linia  Canton-Hankau.
       •sunt  de  lemn,  felinarele  de  lemn,  pernele   şcola  lui  Vidu.  A  cântat  cu  o  pricepere  şi  a fost pare-mi-se 350 fl.         Belgia  are  linia  dela  Cingling  la  Hankau.
       şi  ele  de  lemn,  lemn  încheiat  în  lemn,  cu  simţământ de artistă şi nu de diletantă.      Spusei  înainte  de  încheere  venitul  Sindicatul  auglo  chines  a  obicinuit  conce­
       cue  de  lemn.  Şi  cupeul  acesta  are  o  ladă   D-l  Dr.  Florescu  a  cântat  pe  eroul,  csssei, că vreu să dispensez bătrâneţele, decă   siunea  pentru  construirea  liniei  Canton-
       pentru  călătorie  la  ţâră,  şi  lada  are  brâscă  pe  care  l’a  predat  cu  o  putere  şi  rutină  de  adecă  vor  fi  obosit,  de-a  mă  mai  asculta,  Cengtu.  Acestă  linie  va  m-rge  la  Cengtu
       de  lemn,  cu  cuie  tot  de  lemn.  El  mai  ar.e  adevărată  artă.  Aplausele  prelungite,  ce  povestind  câte  ceva  şi  despre  joc,  atât  de  peste  Yangtse  pe  la  Suifu  şi  va  trece  prin
       un  lanţ  de  oprit  la  scoborîş,  lanţ,  care  e  le-au  primit  dânşii,  ar  fi  umplut  de  invidie  plăcut tineretului.             valea Min.
       tot  de  lemn.  Lanţul  acesta  Jeste  făcut  din-  şi  pe  cei  mai  renumiţi  Trubaduri  şi  Prima­  Au  fost  atâtea  coconiţe  jucătore,  care
       tr’o  singură  bucată,  o  rădăcină  de  păr.  Nu  done.  Eu,  realistul  de  mine,  m’am  ales  cu  de  care  ma’  frumuşele,  şi  flăcăi  voinici  şi   Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
       •e  nici  o  încheietură.  Bucata  întrâgă,  rădă   un  plus  la  pesimismul,  de  care  ’s  infiltrat,  veseli,  şi  s’aruneau  şi  se  ’nvîrteau  de  ve­  Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
       cina,  a  fost  transformată  într’un  lanţ!  Der  vătjend,  că  prestaţiunile  altora  se  răsplă­  deai  valuri,  valuri  de  fericire,  planând  peste
       cu  câtă  răbdare,  cu  câtă  muncă!  Nouă  ani  tesc  atât  de  repede  şi  de  boeresce,  pe  când  sufletele  tinerele.  Şi  se  vaetă  şi  astăcjl  pe
       a  lucrat  d-l  Commino  la  acest  lanţ,  minune  prestaţiunea  mea  de  raportor  (deşi  de  oca-  la  noi,  că  de  ce  nu  se  mai  face  concert,
       a  lumei.  D-l  Leon  Commino  va  vinde  lu­  sie),  n’are  să-şi  mai  vadă  visul  cu  ochii.  că  nu  s’au  săturat  t6te  de  joc.  Eu  (jic,  oă   Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
       crarea  sa,  viaţa  lui  întregă,  decă  se  va  Aşa  e  lumea,  dă  mult  celui  ce  mult  are.  au  dreptate,  căci  mulţi  dintre  tineri  au
                                                                                                                                                     IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
       găsi un amator să dea enorma suma de          Tocmai  pentru  aceea  fiă-le  de-ajuns  laudele  jucat  forte  puţin,  pote  că  nici  nu  s  iubitori
                                                                                                                                                 Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cuf
       300,000   lei  pe  ea.  De  nu,  va  cerca  s’o  primite,  şi  dela  mine  nu  mai  aştepte,  căci  de  joc,  că,  vedî  Domne,  tinerii  ’şl  caută
                                                                                                                                                    specialişti dela facultatea de medicină
       vencjă  mult  mai  ieftin  museului  din  Bu­  am  să  trec  peste  celelalte  puncte:  „Imn  şi  alte  distracţii.  Să  sciu  eu  mai  bine  ad­         din Viena.
                                                              44
       curescI,  şi  decă  nici  aci  nu  va  isbuti,  cine  de mărire  şi „Stejarul şi cornul“. Cel  ministra paralele, aşi colecta un fond dela
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12