Page 70 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 62.—1899.

oipiu conducător, cu conlucrarea sa, pen­ Sfântul Sinod face o propagandă or­ • clusă pănă şi putinţa ca o societate stră­ francesă, care cedâză Franciei teritoriile,
tru deslegarea cestiunei de naţionalitate ou todoxă puternică printre emigraţii slavi din ină să facă în Ungaria încercări mai mult
ce sunt spre Sud de Tripolis, şi şl-a uitat
mijlooe economice. monarohia austro-ungară. Laţurile şi-le-a sâu mai puţin reuşite pentru crescerea unei
cu totul de Italia, prin ceea-ce Italienii îşi
Banffy însă n’a pornit numai în păr­ întins întâih asupra celor de religiă greco- clase de meseriaşi în spirit antipatriotic,
pierd speranţa de-a deveni vr’odată stăpâni
ţile ardelene acţiunea paralelă economică c&tolicâ, ca să i readucă în sînul bisericei cu tendinţe în contra statului şi pătrunsă
pe Tripolis.
pentru a sprijini politica naţională, ci şi în ortodoxe. Găsind instrumente bune în câţi­ de aspiraţii de naţionalitate.
ţinuturile nordice (Felvidâk). Aici două lu­ va preoţi greco-catolicl emigraţi din îm­
cruri mai ales iau atras atenţiunea: emi­ prejurimile oraşului Ungvâr, precum în SCUM LE DXLEI.
t
grarea la America şi acţiunea industrială Alexie Toth şi tovarăşii, Sfântul Sinod a Revistă externă. — 18 (30) Martie.
a reuniunei ceho-slovace din Praga. reuşit a reconverti mii de Ruteni greco-
Emigrarea la America nu este însăm- catolicl la religia ortodoxă. Banffy a spri­ Frânei a şi conferenţa de pace. Unde am ajuns? Sub titlul acesta
nată simplu numai din punct de vedere al jinit în modul cel mai serios pe preoţii Marele cjiar rusesc „Novosti din Petersburg „Alkotmany" scrie: Am suportat pustiirea
a
mişcării poporaţiunei, oi şi din punct de ruteni greco-catolicl, cari au ridicat lupta publică un articul menit a face pretutin­ Tătarilor, invasiunea turcâscă şi austriacă.
vedere politic. Se p6te constata, că mare de apărare în contra ortodoxismului. A in­ deni sensaţiă. „Novosti" dice, că nu se Maghiarul ar fi acll domn în patria lui,
parte a Slovacilor emigraţi în America se tervenit pe lângă Sfântul Scaun din Roma, prea p6te spera, ca Francia să dea spriji­ dâcă pământul câştigat cu sânge n’ar fi
reîntorc în patriă, dâcă ajung la puţină ca să înfiinţeze în America o episcopiă nul său la planul măreţ al Ţarului. Consi- licitat prin jidan. Tot-dâuna ne-am luptat
avere. Insă din o sută, în nouă cjecî şi nouă greco-catolică, sâu, decă acâsta n’ar fi cu deraţiunl cu privire la alianţă vor influ- vitejesce în contra expediţiilor şi armelor
de caşuri cei mai inteligenţi nu se mai re­ putinţă, cel puţin un vicariat. inţa, ce-i drept, asupra politicianilor fran- străine şi ne-am apărat fiă-care brazdă. A
întorc, pe lângă păstrarea naţionalităţii şi Propoganda ortodoxă a găsit numă- cesl, însă pentru aceea rămân totuşi de- venit însă pe capul nostru un popor isteţ,
limbei lor, ca fideli patrioţi şi ca cetăţeni roşî proseliţî nu numai printre greco-cato- eicjătore raporturile Franciei faţă de Ger­ nu cu arma în mână, ci cu rachiu şi că­
ai statului maghiar cari respectă legea, ci liel, ci şi printre Slovacii catolici şi pro­ mania. Dâcă Germania nu va sprijini pe mătăria, şi pustiirea s’a început eră-şl în
ca panslavl incarnaţi. testanţi. Causa acestui proselitism prâ bă­ faţă planurile Ţarului, cei din Paris vor fo­ ţâra întrâgă. Etă un esemplu : In apropiere
Slovăcimea emigrantă în America tător la ochi a fost, că în America s’au losi acest incident, ca şi Francia să fiă re- de Budapeşta, în Kossuţhfalva, domnesce
curând ajunge sub influenţa puternică a găsit prea puţin preoţi, şi dintre cei puţini servată. Ou totul altfel este situaţia An­ principiul, ca stradele şi pieţele să porte
panslavismului prin societăţile slave şi slo­ mulţi de aceia, cari nu meritau să stea în gliei. Scopul principal al politicilor englesl numele bărbaţilor mari. Este o stradă, care
vace, ce funcţionâză pe-acolo. Societatea fruntea unei comunităţi religiose. Banffy a este, ca interesele comerciale ale regatului nu are nume. Dreptul asupra acestei strade
centrală slovacă, în spirit panslav, are peste început deci regularea situaţiei clerului ca­ să fiă scutite. Din pricina acesta este a- şi-l revindică Jidanul Mor Lovi. El însă e
o sută de secţii în teritorul Uniunei pre­ tolic şi protestant din America. Ou totă prope sigur, că Anglia va fi pe partea Ru­ aplecat a renunţa la acest drept sub con­
tutindeni unde se află stabiliţi în massă distanţa enormă şi cu t6te greutăţile spe­ siei în conferenţa din Haga. diţia, dâcă strada va purta numele săi. 0-
emigraţi slovaci. . Slovacii americani au o ciale, a reuşit, în bună înţelegere cu mi­ fertul va forma obiect de discuţie în pro­
Din Germania, pilele trecute a
pressă mai desvoltată, dispunând de mijlooe nistrul de externe şi cu chiriarohia compe­ xima adunare a representanţei comunale.
fost pedepsit cu amendă de 500 mărci şi
mai mari, decât panslavii noştri de acasă. tentă, a regula prin mai multe puncte pe- Cine scie—dice numita fâie—dâcă numele
cu aspre înfruntări profesorul de universi­
Instituţiile financiare slovace din patriă, rioulose causa parochiilor catolice şi pro­ lui Ltivi nu va fi pus alături cu numele
tate Delbruclc, care a scris o broşură în
din Turoţ-St.-Mărtin, Lipto-St.-Miklos etc. testante. celor „13 martiri" după ale căror nume
contra expulsărilor din Silesia nordică.
operâză în mare parte ou bani trimişi din Societatea ceho-slovacă din Praga a sunt botezate stradele ?
Critica lui Delbriikia produs mare sensaţiă
America, şi conducătorii panslavl ai Slova­ scos cu duzina din comitatele limitrofe pe înmulţirea oficiilor poştale. Minis­
în Germania şi tribunalul disciplinar s’a
cilor lucrâză în mod hotărîtor în direc­ copiii slovaci, ca să-i bage ucenici indus­ trul unguresc de comerciu Al. Hegediis a
socotit mult pănă să pornâscâ cercetarea
ţia, ca Slovacii din America să contribue triali cu scopul mărturisit prin statute, ca adresat cătră tote direcţiunile poştala o
disciplinară în contra profesorului. O parte
în aceeaşi măsură la alimentarea mişcării formându-se meseriaşi buni în Boemiaşi cul- circulară, âr acestea oficii vor provoca co­
din pressa germană condamnă procedura
de naţionalitate a Slovacilor, ca Irlandezii tivându-seîn spirit ceh, să seîntorcă în patriă mitatele, să înainteze la ministeriu lista
acesta, dâr nu pentru-că dâr n’ar fi învoită
americani pentru mişcarea Irlandezilor din ca aici, în ţâra de sus, să aleătuescă sîm- tuturor acelor comune, în cari ar fi să se
cu pedepsa, oi din causă, că profesorul
Marea-Britaniă. burele industriaşilor panslavl. Mai ales câţi­ înfiinţeze nouă oficii poştale.
Delbriiek nu trebuia urmărit pe motiv de
N’a fost înainte de Banffy nici un va parochl din partidul poporal au fost cei
delict politic, ci trebuia lăsat să-l disci­ Comisiunile autonomiei catolice.
bărbat de stat maghiar, cai-e s’ar fi gândit mai zeloşi agenţi ai furnisărei ucenicilor în
plineze ministrul de culte, care i ar fi dic­ Contele Iuliu Szapary, preşedintele comi-
la pericolele politice, cari mereu crescând, Boemia. Banffy a intervenit, der nu prin
tat o pedâpsă mult mai aspră. siunei de 27 şi a subcomisiunei de 9 a Con­
ameninţă siguranţa internă a statului ma­ o simplă interdicţie, ci dând ocasie acelor
gresului autonomiei catolice, a convocat pe
ghiar. Banffy a fost primul bărbat de stat copii slovaci, cari au îmbrăţişat cariera JPărechia regală italiană va călă­ cea din urmă pentru diua de 17 Aprilie,
maghiar, care a atras atenţiunea reprezen­ meseriilor, să se formeze aici în patriă în tori pe 1& mijlocul lunei Aprilie în Sardi­ âr pe cea dintâih pentru diua de 18 Apri­
tantului monarchiei nostre asupra mişcării spirit patriotic. nia, însoţită de principele moştenitor, de lie la o oonferenţă în sala de şedinţe a
panslave a Slovacilor americani. El a mij­ In Bucurescî, Papiu Ilarian a înfiinţat ministrul-preşedinte Pelloux, de ministrul camerei magnaţilor.
locit, că adl legaţiunea şi consulatele nos­ încă în .1864 o societate în spirit daco­ lucrărilor publice Lacava şi de număroşl
tre din America dau concurs elementelor român, anume „Transilavnia . Acestă socie­ senatori si deputaţi. In Roma privesc cu Serbarea celor „13 martiri". De­
1,1
patriotice ale Slovacilor în lupta lor în tate prin Asociaţiunea din Sibiiu pentru li­ mult interes la aeâstă călătoria, sciut fiind, putatul kossuthist Bela Barabas, în unire
contra panslavilor. Adl deja Slovacii pa­ teratura şi cultura poporului român a cres­ că pe timpul acesta va sosi în Sardinia cu alţi deputaţi din partida independentă,
triotici au cluburi deosebite. Ei au un c}iar cut mai mulţi tineri români, meseriaşi, eu flota englesă din Mediterana şi flota fran- au inventat pianul „ingenios" de-a face o
al lor, în colonele căruia se urmeză o scopul identic al asociaţiei ceho-slovace cesă pentru a face regelui onoruri. En- propunere în dietă, ca cjiua de 6 Octomvre
luptă puternică în contra panslavilor, au o din Praga. Nici la acesta nu s’a gândit ni­ glesii vor trimite 15 corăbii de resboiă, 1899 se fiă serbată în tâte scalele din tdră,
literatură de broşuri populare, care ră-s meni înainte de Banffy. Banffy însă a Francesii 10 corăbii, aşa că după tote sem­ oa aniversarea de 50 de ani a dilei de 6
pândită în sute de mii de exemplare, con­ tăiat calea şi acestei burse străină, der nu nele călătoria lui Umberto apare într’un Octomvre 1849, când au fost esecutaţl la
tribue forte mult pentru susţinerea spiri­ prin a opri aeâstă bursă străină, oi ofe­ colorit politic însemnat. Ou prilejul acesta Arad cei „13 martiri". — Tote ca tote,
tului patriotic al Slovacilor. rind Asociaţiunei cu cea mai mare genti- se vor întâlni prima-dată Englesii cu Fran- dâr am vrâ să seim, că ce au şcâlele cu
martirii dela Arad ?
Atenţiunea lui Bânffy a fost atrasă leţă, prin ministeriul comerciului, în sar­ cesii după împăcarea lor asupra Sudanului.
şi asupra bunei influenţe, pe care o are cina statului, bursa corăspuncJStore, pe care Anglia va manifesta duplu: nu numai pen- Delegaţiuuile austro-ungare vor fi
biserica şi şcola pentru desvoltarea popo­ pănă acum o pusese la disposiţiă societa­ tru Francia, ci şi pentru Italia. Pentru convocate pe la finea lui Octomvre, ori la
!
rului în spirit bun. Asupra acesteia i-ar fi tea „Transilvania" din Bucurescî. Asocia­ Italia mai ales vrâ să [manifesteze, ca să începutul lui Noemvre. „Reichsrath"-ul
putut atrage atenţiunea şi acţiunea între­ ţiunea pentru literatura şi cultura poporu­ împrăştie nedumeririle şi supărările Italie­ austriac va fi convocat pe la sfîrşitul lui
prinsă în America de cătră Sfântul Sinod lui român, cu tote atacurile violente, a pri­ nilor, cari nu prea sunt împăcaţi cu înţele­ Septemvre, pentru-ca să alegă membrii de-
din Petersburg cu concursul emigraţilor ruşi. mit suma, ce i-s’a oferit, şi astfel adl e ex- gerea ce s’a stabilit prin convenţia anglo- legaţiunei.

FOILETONUL „GAZ. TRANS". erau pe valea Oituzului, pe la GrozeştI şi Tîrgul odată format, a fost un cen­ glasurile celor din mormânturi, care şi-au
în faţa satului Trotuş. Cei ce tăiau sarea, tru de devoţiune. Adl în Ocnă avem 12 ispăşit păcatele în fundul ocnelor.
erau Şangăii, Şalgăii, cuvânt unguresc, biserici, pe când în Vaslui numai 2. E is- Tîrgul-Ocnă a mai fost ales şi ca loc
La o c n ă . care însâmnă „tăctor de sare". bitor contrastul; dâr acolo, unde ţâra a de tortură a condemnaţilor politici. Cine
legat locul tâlharilor, acolo evlavia creştină a cetit pe C. Negruzi îşi aduce aminte de
Sunt cuvinte, care prin faptul că nu­ Şalgăii s’au fost constituit în breaslă a ridicat mai multe altare lui Dumnezeu.
mesc lucruri, ce în societate au servit spre numită în mod escepţional cu turcescul Nu se scie bine. care erau raporturile descrierea fostului turn dela Precista din
a produce groză, au căpătat sens rău, din rufei, având în capul lor un judecător, un domniei cu rufetul Ocnei; rufetul lucra sa­ Ocnă: Se vedeau încă la 1852 spînclură-
ceea-ce aveau la început un sens bun. staroste, numit însă birău. Birăul de Ocnă, linele, care însă erau oxploatate de Domn. torea, căngile, hruba unde mureau de fâme
Aşa, de pildă, espresia „la Golia nu- nume ce vine des în Cronici şi documente. etc. etc., hrubă în care vistemicul Ursaki
u
Din vecliî Ocnele au alcătuit un venit al şi-a găsit sfîrşitul vieţii cătră finea seci.
mesce adl pe cel ce e nebun. Când un cu­ Erau multe privilegiile şi îndatoririle domniei; âr mai apoi şi boerii mari au
noscut se portă necuviincios, insultă, răc- rufetului Ocnei. Intre alte privilegii nu fă­ tras folose dela Ocnă în mod gratuit cară al XVII-a.
nesce, sbiară chiar, e înfruntat cu vorba ceau armată; der la nevoi ajutau pe domn întregi de drobi de sare. Un veac întreg a fost de ajuns pen­
„la Golia". cu omeni, cum ne povestesc cronicele. Mai tru a-se lega în mintea ţării întregi, că
In tot cursul seci. al XVIII-lea găsim espresiunea „la Ocnă* e tot una cu a 1
Mâne, când spitalul de nebuni se va aveau privilegiul de a ţinea căsăpie, pitărie,
rufetul păstrându-şî dreptul său esclusiv de duce la închisore.
muta „la Socola*, vorba la Socola* va lua crâşmă şi altele. Proprietatea imaşului şi lucrare al salinelor. Cam de pe la finele
r
locul vorbei „la Golia", care asociându-se a ţarinei era în comun; dreptul la pădure Nu se mai elicea la muncă pe viaţă,
sec. al XVII-lea însă domnii au utilisat la
cu faptul, că acolo va fi externatul de fete, era indivis; în tîrg locurile gole erau dom­ ci „la Ocnă", căci locul unde era dus con-
tăierea sării şi pe osândiţii la munca sil­
va ajunge a designa, că şi-a dat fata „la nesc!, restul era al lor. demnatul spunea felul muncii, un fenomen
nică pe viaţă.
Golia" să înveţe carte. de metonimie.
Cam prin veacul al XVI-lea, Şalgăii Pe colinele ce domină Tîrgul Ocnei
Pănă în 1803 vorba „la Socola" în­ din Trotuş s’au mutat la Vâlcică, aşa se călătorul vede şi adl gropile de ocne pă­ Munca de a tăia sare totă viâţa era
semna „la călugăriţe"; după 1802 deschi- chiamă apa ce isvoresce din saline. încetul răsite, parte prăbuşite, parte pline de apă. un angajament al omenilor din rufet; ace­
(jându-se seminarul „la Socola" a însemnat cu încetul s’a adunat lume străină; mese­ E un spectacol trist şi înfiorător, ce-ţl eaşi muncă era o condamnare la cei cri­
la fabrica de popi, mâne vorba „la Socola" riaşi, industriaşi, comercianţi, slujbaşi, amintesce atâtea vieţi condemnate pe viaţă minali.
va însemna „la nebuni". omeni de afaceri: bulgari, turci munteni, a nu mai vedâ lumina sorelui. In răscolela Dâr Ocnile lor erau deosebite. In
Aşa şi cu cuvântul „Ia Ocnă*. etc. etc. şi aşa s’a format tîrgul, cam după pământului, în prăbuşâla gropilor, în mu­ unele rufetaşii lucrau numai diua spre a
Prin seci. al XV-lea ocnele Moldovei Yasile Lupu. ţenia de adl pare că-ţl răsună în urechi se întorce sâra la casele lor; âr tâlharii