Page 71 - 1899-03

Nr. 62.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. .Tagma o.

Musică. pilele acestea ni-s’a atras dea după preţuire, câ-i va da succesiunea, dră , fiind-că între aceia, cari le-au primit, bilă perdere încunosciinţăm pe tâte rude­
44
atenţiunea asupra unei critice musicale, ce ea s’a decis a dona oraşului suma ce forma erau mai cu seină profesori de universitate. niile, amicii şi cunoscuţii. Rămăşiţele pă-
a apărut înainte cu vre-o două săptămâni diferenţa. Acest dar se va întrebuinţa, Socialismul de catedră ia atât în teo- mântescl ale scumpei defuncte se vor ri­
în „Hermannstădter Ztg. asupra unui după dorinţa donatârei, pentru ameliorarea riă, cât şi pe terenul politicei practice o dica din locuinţa părintâsoă Sâmbătă, în
44
concert al Reuniunei române de musică serviciului de apă potabilă (de beut) a ora­ posiţiă mijlocitore între individualismul sâu 20 Martie st. v. a. c. la 2 ore p. m. şi se
lin Sibiiu, dat în 7 1. c. Se laudă întrînsa şului Atena. liberalismul estrem (şcola liberală germană vor aşecja spre eternă odihnă în cimiterul
mult prestaţiunile escelente ale corului a- numită şcola de Manchester) şi între so­ bisericei gr. or. din loc.
mintit, „precisiunea ritmică şi siguranţa , 3. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea cialismul democratic. Socialiştii de catedră Porta (Bran), în 18 (30) Martie 1899.
14
şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă
ce şi-a însuşit’o corul şi membrii lui în se împotrivesc atât unei prăvălirî sociale
cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori­ Fie-i ţărîna uşoră şi memoria bine­
soola dirigentului său Gr. Dima. Este mai cu forţa, cât şi contra unui laisser faire
ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta dilnic prin cuvântată !
departe distinsă D-na Dima, care prin eâ- postă de cătră farmacistul A. Moli, liferentul extrem. Unii dintre ei se apropie mai mult Yaleriu Ionică, ca soţ. Nicolae şi Ma-
44
te-va cântări, predate cu „simţ artistic , curţii din Viena Tucblauben 9. In farmaciile din de socialism, d. e. Schoffie şi Wagner;
ria Reit, ca părinţi. Maria D. Ionică, ca
a secerat aplause sgomotâse. Intre damele, provincia să se câră preparatul lui Moli provedut alţii, precum Nasse, Conrad, Brentano, stau socră etc.
care au mai dat concursul la acest concert, cu marca de contravenţie şi subscriere. forte aprăpe de vechia doctrină şi presă
se amintesce şi tînăra fiică a d-lui inspec­ liberală, numai cât şi aceştia nu admit
tor şcolar reg. în pens. Iuliu Bardosy, d-ra concurenţa liberă ca dogmă şi nu o iau aşa ULTIME SCIRI.
Olivia Bardosy, care şi-a terminat de cu­ Idei fundamentale în economia optimistic, ca liberalismul extrem. La cei
Budapesta, 29 Martie. O parte
rând studiile în Bavaria şi a dobândit o din urmă se numără şi acei EngleşI, cari
politico. a membrilor Congresului naţional
diplomă, ca profesoră de musică, cu calcul! pretind, ca în locul concurenţei individuale
De loan Socaciu. bisericesc serbesc au de gând se
eminenţi. D-sa a esecutat pe piano între să păşâscă concurenţa reuniunilor, seu car­
altele o sonată de Beethoven şi un Valse III. telelor organisate. Aşa-deră socialismul de înainteze ministrului preşedinte Szell,
briliante de Moskowski. Recensentul laudă Scola istorică. catedră cuprinde în sine mai multe nuanţe, prin o deputaţiune, un memorand, în
f
„siguranţa surprindătore, în onarea curată, cari au comun între sine numai basa care se va urgita convocarea Con­
(Urmare.) gresului.
concepţiunea artistică şi nuanţarea fină a istorică, pe care stau tote. Nu e, prin ur­
modului ei de precare, precum şi technica, Mai departe sciinţa eeon-naţ. are să mare, o direcţiune unitară sciinţifică sâu Bucureştii, 29 Martie. Sunt mult
ce a dovedit’o, care arată, că d-ra Bardosy hotărâscă, cu considerare la gradul de des- practică, nu are o literatură proprie speci­ discutate audienţele ce le-au avuţia
44
posede un talent extra-ordinar . voltare naţională, caşurile, în cari statul e fică, nu represintă o şcolă deosebită, ci palat d-nii Carp, Cantacuzino, gener.
îndreptăţit, ca să intervină. Acestă şcolâ, aparţine la şcola istorieă-naţional-econo- Mânu şi Em. Costinescu. Pe mâne
Purtarea mustăţilor oprită. împă­ cu deosebire grupa mai nouă şi în acesta este conchiămat un meeting naţio­
ratul Wilhelm a interdis purtarea mustă­ mai ales Schoffie şi Wagner, vede în stat mică. Unii îl identifică cu socialismul de nal studenţesc la „Dacia spre a
44
ţilor în marina germană. Dela 1 Aprilie nu numai un arangeament, o instituţie pen­ stat, ca ceva deosebit, ca o doctrină eco­ protesta în contra guvernului.
toţi marinarii trebue să şi-le radă. Numai nomică proprie pentru sine şi ca un sistem
tru susţinerea ordinei, ci instrumentul na- Berlin, 29 Martie. Foile anunţă,
favoritele, barba spaniolă şi barbişonul sunt propriu de politică economică, alături cu
ţiunei pentru promovarea tuturor scopuri­ că vaporul „Dankbarkeit în drum
44
tolerate. individualismul economic şi cu socialismul.
lor, cari prin încordare de bună voe a par­ dela Holanda spre Altona a naufra­
După Schonberg espresiunea „So­
Desfiinţarea unei Lige francese. ticularului nu se pot ajunge în mod eo- cialism de stat (Staatssocialismus), care giat şi s’a cufundat împreună cu tot
44
In şedinţa dela 27 1. c. a Senatului fran- răspundător. De aceea statul la tot caşul acum se dă de obiceih, ca munire acelei personalul. N’a putut scăpa, decât
ces, ministrul de justiţie Lebret răspundend e dator — dic ei — să promoveze cultura direcţiuni, care declară, că e necesar, ca cârmaciul, der şi acesta a fost aflat
la o interpelaţie a lui Trarieux cu privire spirituală şi estetică, să ia disposiţiunl pen­ puterea de stat să intervină în relaţiunile mort pe jumătate pe catargul coră­
economice pentru susţinerea păcii sociale,
!
la cercetarea ce s a pornit în contra Ligei tru apărarea sănătăţii publice, pentru con­ fără ca să le aviseze stavile principiale, a biei cufundate.
pentru apărarea drepturilor omului, — a ducerea producţiunei şi a transportului. El devenit în modă prin titula unui jurnal nu­
răspuns, că guvernul şi-a propus desfiinţarea are să ocrotescă pe membrii mai slabi ai mit „socialistul de stat (der Staatssocialist) 1© S ¥ E m S E.
44
Ligei. societăţii, precum: femei, copii, bătrâni, întemeiat în a. 1879 cu scop, ca să ser-
etc. cel puţin întrucât le lipsesce susţine­ vâseă drept proptea scienţifică pentru eco Cânele regimentului. Multe s’au
Rupere de Roma. Mişcarea Germa­ rea şi patronagiul familiar; pe lucrători nornia politică protestantică (vecii şcola scris despre luptele, ce le-a purtat armata
nilor naţionali din Austria, care tinde la să-i asigure contra urmărilor mai periculose creştină şi Schonberg a. c. I. 0. 96. II 561). austriacă la 1848 în Italia sub conducerea
ruperea Germenilor catolici de Roma, ia ale acelor primejduiri personale, cari nu A. Wagner se pronunţă referitor la lui Badetzky, totdâuna însă s’a uitat a-se
proporţiunl considerabile. In Viena au tre­ socialismul de stat: „Şi cu numirea „So­ aminti numele unui erou, care încă fu rănit
provin din vina lor propriă, etc... Aceste cialism de stat se însemnă mai multe di-
44
cut săptămâna trecută dela catolicism la în lupta dela 10 Iunie 1848, când fu ocu­
idei propagate mai ales de Schoffie, Wag- i recţiunl. Intre altele s’a identificat din par­
protestantism 14 familii. In Saaz 60 de ca­ ner şi Schonberg, cu cari au consimţit cei tea adversarilor socialismul de stat cu so­ pată Yicenţa. Acest erou era cânele regi­
tolici şi-au anunţat eşirea din sînul biseri- mai mulţi profesori de economia naţională cialismul de catedră. Acesta nu e oorect şi mentului Prohaszka, care purta numele regi­
44
oei catolice. Pe dilele acestea se aşteptă dela universităţile germane, au fost com­ trebue respins . mentului. Cânele acesta a luat parte la tâte
alte treceri nouă. bătute forte energic de cătră representanţii „Socialismul de catedră nu este un atacurile şi totdâuna mergea înainte. Cu
concept unitar, propriu luat nu e de loc
Fotografi condamnaţi. Se scie, că partidei liberscliimbiste germane (partida de concept, ci o numire colectivă populară cât ploia de glonţe era mai dâsă, cu cât
îndată după mortea lui Bismarok doi fo- Manchester), fiind-că vedeau în ele o nouă pentru diferite direcţiuni, cari sunt antago­ gurile de tun bubuiau mai înfiorător, cu
formă de socialism. Din acesta se nasce o niste individualismului economic pur; la atât „Prohaszka era mai bine dispus, săria
44
tograf'l au pătruns în camera mortuară a
certă violentă între unii şi între alţii, şi tot caşul, ca concept însă e ceva mult mai şi juca înaitea soldaţilor şi prin curagiul
fostului cancelar, pentru a fotografa pe prin­ larg, decât socialismul de stat. Acesta apar­
cipele mort. Ei au fost oondamnaţî fiă- aderenţii direcţiunii nouă a şcolei istorice ţine la acela, dâr represintă numai una din­ şi lătratul său îmbărbăta pe luptacl. Săr­
simt trebuinţă de o consolidare mai strîusă manul câne a primit o mulţime de răni, el
care la câte trei luni închisore, er pădura­ tre diferitele lui direcţiuni şi una pănă
şi de o organisaţiă practică politică; ast­ acum nici decât forte lăţită. Intre altele însă a resistat tuturor calamităţilor de acest
rul complice, cu ajutorul căruia fotografii
fel în 1872 s’a ţinut la Eisenach o conve­ s’a numit mai de curând socialism de fel şi nu şl-a perdut curagiul niciodată. De
au pătruns în cameră, e osândit şi el la
cinci luni închisore. nire pentru discutarea cestiunei sociale. La stat orl-ee măsură de politică socială posi- câte-orl vr’un glonţ al inimicului îl rănea,
tivă, luată ore-cum în jocul liber al forţe­
acestă adunare au participat mai toţi pro­ el fugea la reservă, unde i-se lega rana,
lor economice, cu deosebire în cestia mun­
Veduva milionarului filantrop grec. fesorii de economiă naţională dela univer­ şi se întorcea din nou în mijlocul luptători­
citorilor, precum : legislaţiunea uvrieră, prin
Văduva lui Syngros, a milionarului grec, sităţile germane, au pai'ticipat mai departe care se ocrotesc muncitorii, mai mult încă lor. Alipirea lui de regiment şi fidelitatea
care a murit nu de mult în Atena, şi care representanţl ai diferitelor partide poiitice, legile germane mai none referitore la asi­ cu care-1 însoţia pretutindeni, era admira­
în adevăr a meritat a fi numit binefăcător conducători de ai muncitorilor şi unii mari gurarea muncitorilor şi basate pe principiul bilă şi mişcâtore. El cunoscea personal pe
forţării; unele arangeamente politice so­
public, a dăruit oraşului Atena o sumă de capitalişti. Ideile amintite s’au formulat în toţi soldaţii din regiment şi era contrar
ciale pe terenul financelor şi al imposite-
peste şese miliâne de franci. Dovedindu-se, acestă adunare şi aceia, cari le-au primit, declarat ori cărui bărbat civil, dâr mai
lor; de-asemenea s’a numit socialism de
după-ce s’a făcut inventarul succesiunei, drept principii obligătore, au fost numiţi stat şi faptul, că corporaţiunl publice, sta­ ales Italienilor. Soldaţii regimentului, cari
•că i-a rămas avere mai multă decât cre- de cătră adversarii lor „socialişti de cate- tul, comuna, au luat asupră-şl întreprinderi i-au admirat de atâtea ori curagiul şi de­
economice, linii ferate de stat etc... 44 votamentul, au acăţat de grumadii cânelui
După Wagner socialismul de stat se două stele, semuul rangului de caporal. „Pro-
deosebesce de doctrinele economice, cari haska a fost de faţă la Kartatone, Santa-
44
lîngecjeau şi di şi nopte în pântecele pămân­ teptă colona de tâlhari, care es liberi din
stau între individualism extrem şi între so­
tului pentru a nu fi scoşi decât morţi. ocnă spre a-şl pune cătuşele în mâni şi a cialismul pur, prin aceea, că el (socialismul Lucia, Yicenţa, Milano, şi el a trecut prima
Din rodul muncii acestor pondemnaţl se duce apoi la penitenciar. de stat) previne socialismul pur din prin­ dată rîul Tiein. A luat parte în tote ata­
se întreţineau ei şi câştiga domnia; starea Pe când lucrurile se petrec astfel, lu­ cipiu, fiind că află critica acestuia parţial curile, şi renumele lui era atât de mare
îndreptăţită şi pretenţiile lui referitâre la printre soldaţi, încât i-au pregătit fotografii,
acesta a ţinut pănă la 1856, când sub Gri- mea cealaltă din restul ţării continuă de
ordinea proprietăţii le ţine parţial de rea- cari circulau din mână ’n mână. La 1851
44
gore Ghica s’a chemat Dodun de Perriâres a da cre4are reală în vorba „la ocnă , că
lisabile şi realisarea o doresce. Intr’atâta
.şi s’a reorganisat serviciul. Munca la Ocnă adecă şi adî tâlharii dela ocnă lucrâză la se depărtâză el principial de individualism. acest minunat câne a fost presentat chiar
a fost înlocuită cu ocupaţiuni manuale saline ca o pedepsâ, pe când ei o fac adî Dâr de altă pa-te el ţine o stavilă princi­ şi monarchului. La 1853 a mers cu regi­
dâr în acelaşi timp s’a desfiinţat şi rufetu cu un angajament. pială faţă de acele pretenţii aia socialismu­ mentul în Klagenfurt, unde deşi istovit de
lui fiind că reounosce principial şi îndrep­ ani, însoţia totuşi cu fidelitate soldaţii pe
odată cu desfiinţarea breslelor. Mi-s’a întâmplat nu arare-orl să cred
tăţirea şi necesitatea individualismului în câmpul de eserciţiu. De-odată s’a bolnăvit
AdI când dicem „la Ocnă , arătăm asemenea afirmări din partea cuiva cu ore-
44
interesul comun. El respinge numai un in­
propriu vorbind locul unde vine arestul ce­ care cultură; der pentru mine a rămas con­ dividualism nelimitat, âf nu un mdiviiua- şi trupul său ciuruit de glonţe n’a mai putut
lor osîndiţi pe viaţă, fără a ne gândi, că vingerea, că înţelesul cuvintelor nu se lism limitabil dm eousideraţiunl sociale, resista şi sărmanul animal, odinioră vitâz
• cei condemnaţî au a tăia sare. schimbă de-odată prin farmec şi egal pen­ vecjl A. Wagner o. c. I- p. 57—62. şi curagios, a murit. Corpul oficeresc al
regimentului i-a dăruit cadavrul preparat
Adî tăierea sării se face cu contract. tru toţi; ci precum când ploea a încetat, (Va urma.)
museului din Klagenfurt, unde se află şi acjl-
Parte din tâlhari, cam vre-o 40, au concu­ încă mai continuă a picura vre-o câte-va
rat la licitaţie şi lăsând cel mai eftin, s’au minute, aşa şi în rostul cuvintelor, după
NECROLOG. Subsemnaţii cu adâncă Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
angajat să tae ei sare, cu folosul de 8 bani ce deja lucrurile s’au schimbat, cuvintele durere facem cunoscută încetarea din viaţă
la suta de kilo. încă merg, cu înţelesul vechiu o bucată Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
a iubitei nostre soţie, fiică, soră şi cum­
Diminâţa la 6 ore, un şirag de tâl­ bună de vreme, generaţiunei întregi, pănă nată Maria V. Ionică năse. Reit, care in
hari cu lanţurile în mâni şi piciore, escor­ ce adî o lecă, mâne o lâcâ, sensul lor se etate de 18 ani, după l / an al fericitei Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
l
2
taţi de soldaţi, merg dela penitenciar, cân­ schimbă, der tocmai pentru-că se schimbă sale căsătorii, în urma unor scurte sufe­ IX Pehkangasse Nr. — 10, Viena.
tând pănă la gura Ocnei, unde prin tunel încet, noi putem prinde stările din trecut. rinţe şi-a dat nobilul său suflet în mânile Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi ou
;
întră în saline. Sera la 6 cesurî lucrul e („Opinia ). Qh. Ghibănescu. Creatorului MercurI în 17 (29) Martie a. c. specialişti dela facultatea de medicină
41
•isprăvit, şi soldaţii cu cucoşurile trase aş- la 6 ore dimineţa. Despre acâstă irrepara- din Viena.