Page 73 - 1899-03

REDACŢIOTEA, „qazeta“ i în flăcare fii.
ese
AtUninistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu bc retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
niSISTRAŢIUME în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorele Birouri de onunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Vioria: SI. Dukos Naohf. ciele poştale din întru şi din
Hax Augonfold & Emorloh Losnor. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Solialok. Rudolf Mosse.
A. Oppollka Nachf. Anton Oppelik. Ationamentnl pentrn Braşu
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea. Piaţa n ai t
ger, Ekateln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etsgii
bnrg.- Marolyl 4 Lletrniann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâst
PREŢUL IMSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. S0 cr.
ria earmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu­ i i l T U L z:il 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a B.a o namentele căt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 63. Braşov, Sâmbătă 20 Martie (1 Aprilie). 1899.

Scotele poporale şi maghiarizarea. Recomandăm cetitorilor Jnoştri vrend a-le da botezul erei jidano- O foia germană despre guvernul
de a-1 ceti cu atenţiune, căci dâcă nu maghiare. Ce caută secretarul Aso- Szell. „Deutsches Volkshlatt , foie sooial-
a
Seim, că mai ales de câţi-va alta, un lucru vor profita totuşi din ciaţiunei nostre la arangiările, ce le oreştină din Yiena, se ocupă într’unul din
ani încoce, devisa şovinismului ma­ el. Vor vede şi vor cundsce adecă face acea societate maghiară în numerii săi mai recenţi cu guvernul SzelL
ghiar este cât mai neamânata pre­ din ce se împletesce acea funiă, Cluşiu? Ce sunt şi ce au se însemne Spune, că pacea parlamentară din Ungaria
facere a tuturor şcolelor poporale din care în planul maghiarisatorilor are aceste manifestări, fiă directe ori in­ s’a făcut pe basă de amăgiri reciproce şi
ţeră în şcole ale statului. Mai ales menirea de-a sugruma succesiv cu directe, de conivenţă cu purtătorii că adurmita în Domnul partidă appouyistă.
Ungurii din Ardeal se arată îngri- totul instrucţiunea ndstră poporală culturei maghiare din Cluşiu? Este orede, că ea a câştigat pe partea ei pe
jaţî, pentru-că nu se procede odată naţională. Vor vede şi vor cunosce ore un scop, seu o trebuinţă a Szell pe când dimpotrivă Szell a prins’o în
44
cu totă puterea de-a face din şcdlele mai ales, cum îşi închipuesc ma- „Asociaţiunei , de-a pune la dispo- lanţurile liberalismului, pice mai departe, că
confesionale şi comunale tot numai ghiarisatorii, că trebue se vieţuâscă siţia acestor arangiatorî, pentru a-le în Ungaria Maghiară, Germanii, Românii,
şcole de stat maghiare. şi se se porte o scolă nemaghiară eternisa în museele lor, portul şi Rutenii, Serbii, Croaţii şi Slovacii urăsc pe-o
Cu privire la acest postulat şo- confesională seu de orî-ce altă cate­ casa română, pe care ei şi cu poli- formă panjudaismul, care cu tote acestea
vinist se simte îndemnat deputatul goria, pe cât timp de nevoie ea va ticianii lor mărturisesc pe faţă, că domnesce în Ungaria. In fine spune, că aeji
Bartlia Miklos de-a publica un arti- trebui se fiă tolerată de ei, ca mai prin maghiarisare vor se le stingă în Ungaria nu mai este partidă, care ar pre­
cul în foia sa din Cluşiu „Elienzek apoi se-i vină şi vremea mult dorită, şi se le şterga de pe suprafaţa teri­ tinde restabilirea caracterului oreştin al sfa­
44
asupra şcolelor poporale. E semni­ ; când la şoptirea ideii de stat naţio­ toriului ţerii? tului, isgonirea panjudaismului şi pacea cu
ficativ acest articul, pentru-că se pare nal maghiar singur mântuitore i-se întrebăm: ce sunt astea ? naţionalităţile, apoi o bună administraţia şi
a fi fost scris în scop de-a opune va suci gâtul. o justiţiă regulată.
Nu de mult, când a fost vorba
curentului neastâmpărat şi nerăbdă­
de fatalele stipendii pentru meseriaşi,
tor, — care pretinde imediata cu-
ni-s’a făcut din partea comitetului
tropire a tuturor şcolelor din partea Ce sunt astea? Asociaţiunei, chiar la procesul ver­ Scolele poporale.
statului — unele explicări şi sfaturi
Ne-am fost dedat din timpuri bal al şedinţei sale din 23 Nov. 1898 44
înţelepte ale marelui agitator şovi- Etă articulul din „Elienzek al
mai vechi se privim în Asociaţiu- imputarea, că am fi pornit o cam-
nict din fracţiunea Ugron. paniă „păgubitore intereselor Aso­ lui Bartha Miklos despre care vor­
41
Aveţi dreptate se cereţi ceea-ce nea ndstră, odinioră. „transilvană , ciaţiunei în contra votului comite­ bim în primul nostru de acjî:
44
cereţi — cjice Bartha cătră cetitorii un depositar al nisuinţelor nostre Gei-ce vreu să prefacă scola popo­
curate şi pacînice culturale, un noii tului privitor la acele stipendii.
sei din Ardeal; der trebue se ve rală în scdlă de stat, sunt conduşi de-o
me tangere faţă cu orî-ce tendinţă seu Am avut abnegarea, de-a nu
gândiţi şi la greutăţile, ce se opun tendinţă respectabilă. Nisuinţa acesta e
minunatului plan, şi la urmările, ce intrigă vrăşmaşă dinafară. De-un răspunde la acestă nedreptă şi cu şoptită de sigur de idei» statului naţional
le-ar ave o procedere prea grăbită timp încoce înse pare, că nisce du­ totul neîntemeiată imputare, în spe­ maghiar.
din partea statului. Fiţi der cuminţi huri rele umblă se turbure liniştea ranţă, că lucrul va rămâne într’atât însăşi ideia este atât de însemnată,
şi liniştiţi, căci ceea-ce nu se p6te sufletâscă, ce a domnit pănă acum şi că tote vor întră erăşî în văgaşele încât sunt înclinat a-i subordona orl-care
în acâstă societate. priinciose pentru interesele de vieţă
dobândi dintr’odată, se va dobendi alt ideal. Dăcă m’aşl convinge, că aeâsta
cu încetul, pas de pas, şi cu muft Mai erî vedeam cu durere ale Asociaţiunei. Acum de-odată însă ideiă ar pute triumfa numai prin restrîn-
mai sigur pentru realisarea ideii sta­ Asociaţiunea nostră trasă în cercul ne vedem alarmaţi în sentimentele gerea libertăţii publice: gata a-şl fi să su-
tului naţional maghiar. pretinsei acţiuni a lui Banffy pen­ ndstre prin soirea de mai sus. fer atingere şi în libertatea mea. Dăcă
Aşa le vorbesce Bartha, şi el, tru salvarea maghiarismului, vorbin- întrebăm încă-odată: ce sunt însă ideia ar pretinde jertfe: nu-mi închi­
radicalul şi intransigentul, devine du-se, în faimosa broşură relativă la astea? puesc jertfă dela care m’aşl retrage numai
deodată om cumpănit şi precaut în politica lui de naţionalitate, de marele Nu cum-va scopul escursiunei ca să se realiseze odată în t6tă a lui mă-
acesta cestiune, ce le arde atât de succes, ce l’ar fi dobendit faţă cu d-lui secretar Dr. Diaconovich la reţiă statul naţional maghiar.
mult pe inimă şoviniştilor unguri. ea în cunoscuta afacere a stipendii- Cluşiu are să fie un răspuns la „pre­ Insă pun în cumpănă cestiunea pre-
Ce l’a făcut se vină tocmai lor pentru meseriaşi români, oferite venirea guvernului în afacerea sti- facerei şcolelor poporale în scdle de stat,
44
acum a scrie astfel de articul în de guvernul unguresc, în schimbul pendielor? In loc ca comitetul în căci fără cumpănire suficientă nu este per­
cestiunea reformei şcolelor poporale, ajutorelor oprite, pe cari „Asocia- adevăratul interes al Asociaţiunei să mis a-te apuca nici de cea mai plăcută
care, pe cât seim, nu e la ordinea ţiunea" le primea pănă acum dela fi apreţiat atitudinea nostră de mai reformă. înainte de ce ne-am apuca de
cfilei? Ne aducem aminte, că în aşa societatea „Transilvania din Bucu- înainte, faţă cu ofertul guvernului, transformări, trebue să facem să trâcă pla­
41
(fisele cestiunî de naţionalitate, cei rescî. Er astăcjl cetim la c6da soi­ din punctul de vedere al datoriei nul prin proba de foc.
44
din oposiţiă lucră mai mult seu mai rilor mai noue ale „Tribunei din nostre naţionale şi, pentru delatura- Educaţiunea poporală o provăd as­
puţin în înţelegere cu guvernul. Fai- Sibiiu, cu data de Vineri, următorul rea ori căror bănuelî, să fi publicat tăzi — în termini rotuneji vorbind — cjeoe
mosa broşură privitore la politica comunicat, pe care nu seim, cum în foia „Asociaţiunei din cuventîn mii de şcdle. Dintre acestea trei din patru
44
lui Banffy ne spune destul de lămu­ se-1 mai caracterisăm: cuvent acel ofert al guvernului, ca părţi sunt scole confesionale. Reforma ar
rit cum proceda acesta, cerând con­ să se vadă clar şi limpede, decă l’a
„Astru şi JS. K. IZ. însemna aşadâr, ca statul să ia 7—8000 de
cursul tuturor foilor maghiare fără făcut cu totul „necondiţionat , ori scdle şi tote sarcinele împreunate cu sus­
44
deosebire de partid, când avea se E vorba, ca Asociaţiunea să primăscă nu, — el tolereză în aceste vremuri ţinerea lor. Sunt bani şi puteri didactice
lovâscă în Români, Slovaci etc. şi aranjarea casei române, în museul etnografic escursiuuî ca cea amintită. pentru acăsta?
că acest concurs i-se da fără de nici ce se va înfiinţa în casa natală a regelui Se ne ierte domnii din comitet, însemnă mai departe cea mai puter­
Matia Oorvinul din Cluj. In acest scop Dr.
o reservă. der chiar cu risicul de-a fi din nou nică luptă culturală, care se p6te numai
Nu cum-va a luat asupră-şî şi Diaconovich, secretarul „Astrei" a fost în învinuiţi, că am comite nu seim ce închipui, între confesiuni şi stat. Lupta ce
Bartha Miklos chemarea de-a neteeji Cluj, ca să ia inforrnaţiunl dela societatea păcat în contra Asociaţiunei, trebue a provooat’o reforma oăsătoriei civile, este
puţintel calea „nouei ere Szell şi E. K. E. care face acest museu. Comitetul să insistăm, ca se limpecjescă pe de­ un bagatel disparent, pe lângă acâsta, căci
44
44
de-a face propagandă pentru o mai Astrei n’a luat încă ultima hotărîre în causă . plin aceste lucruri. acea luptă, pro şi contra, au purtat’o mai
liniştită şi mai precaută concepţiune Cetind acâstă notiţă am rămas
De-ocamdată luăm lacunoscinţă, ales elassele mai inteligente între sine şi
a acţiunei, ce este de împlinit pen­ uimiţi, căci mai întâiu e vorba de
spre liniştirea nostră şi a publicului câmpul de luptă a fost corpurile legiuitore
tru realisarea marilor idei ale statu­ Cluşiu şi apoi de-o societate ma­
românesc, că cu privire la „aranja­ şi literatura. Răsboiul pornit contra sc61e-
lui naţional maghiar ? ghiară din Cluşiu, o porodiţă a fai­
rea din Cluşiu, comitetul „n’a luat lor, s’ar arunca însă asupra vieţii comu­
44
44
Nu voim înse a da articuiului mosului „Kulturegylet , ce se nu- încă ultima liotărîre în causă . nale. Aici ar bântui el c’o monstruosă de­
44
44
lui Bartha cu tot adinsul o însemnă­ mesce „Erdelyi Karpat Egyesulet . Comitetul se bage bine de semă generare.
tate, ce pote nu o are. Intr’o pri­ (Reuniunea carpatină ardelenă.) Aşa ce face, ca se nu împingă Asocia­ Şi dâcă ar fi numai atât! Insă în
vinţă înse îl găsim în tot caşul de cel puţin credem, că sunt a se tăl­ ţiunea într’o crisă, pentru care sun­ chiotul luptei s’ar amesteca voci străine.
mare interes; el ne desfăşură adecă măci cele trei litere iniţiale, cari în tem siguri, că nici un membru al Valahi, Slovaci, Şerbi, Germani ar ţipa în-
44
c’o claritate şi c’o precisiune pro­ soirea adusă de „Tribuna sunt puse lui nu ar lua răspunderea asupră-şî. tr un glas. Ei ar afla acel punct de atin­
prie autorului t6tă' construcţia pla­ alături cu întunecdsele silabe „As- înainte de tote însă aşteptăm şi ce­ gere al alianţei de rassă şi aoea legătură
44
nului capital de maghiarisare, după tra , semnificare folosită aşa de rem dela el, ca se părăsescă sistemul a intereselor, pe care pănă acum în zadar
44
care lucrâză campionii ideii de stat mult de omenii curentului „modern nenorocit, de-a ne veni tot cu fapte au căutat’o. Un ţipet de pericul ar umplă
maghiar, în frunte cu ministrul de în Asociaţiune. aerul nu numai în patria nostră, ci în Eu­
împlinite şi se lămurescă şi limpe-
instrucţiune Wlassics. De aceea am Acea societate din Cluşiu e ves­ ropa întrdgă. Sub influenţa rasselor romană,
cjescă înainte toţi paşii săi în faţa
aflat de bine a reproduce . mai jos tită pentru activitatea, ce o desfă­ germană şi slavă s’ar produce o literatură
forului publicităţii române.
în traducere românescă articulul a- şură în maghiarisarea numelor stră­ separată, prin care s’ar arăta, că etă cul­
mintit. vechi ale munţilor şi văilor nostre, tura şi limba acestor rasăe mari este în-