Page 74 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 63.—1899.

tr’adevăr asuprită de o rassă turanică, care lucrurilor am relevat deja causa politicei maghiar cu bărbaţi de încredere sub ra­ locale din diferitele provincii, pănă să se
vagabondând trăesce în mijlocul Europei culturale prin acţiunea industrială, putem portul intereselor statului maghiar, cari termine acestă hartă de răsboiă a defensive
prin câştigarea culturelor desvoltate. să examinăm acum în ce mod a încer­ vor ave destulă energiă şi bărbăţiâ pen­ adevărat culturale, şi pănă să ajungă lucrul
Ar fi greu să ne tragem sâma c’o si- cat Banfly a afirma principiile politice tru manevrarea hotărîtă şi conscientă a acolo, ca în budgetul din 1899 împie­
tuaţiă astfel oreată. Contrarii noştri înafarâ de naţionalitate în ce privesce biserica şi disciplinei bisericescl, nu e singurul mijloc decat de obstrucţie să figureze prima rată
şi înăuntru s’ar înmulţi aşa de tare, încât scol a? pentru înmormântarea spiritului nepotrivit pentru construirea â 200 şcâle primare diD
nici moralicesce, nici fisicesce, n’am mai E de notorietate publică, ce influenţă şi suspect sub raportul intereselor statului, oele 1000 proieotate.
putâ birui cu ei. Suntem noi ore într’o stare mare, aprbpe esclusivă, are preoţimea ro­ ce domnesce în oierul român. Ou acâsta (Va nrma).
fiestul de consolidată, pentru a pute da mână asupra poporului român. Ţăranul ro­ trebue să urmeze paralel şi o acţiune pen­
piept c’o astfel de luptă? mân gândesce, ca să <Ţicem aşa, cu capul tru îmbrăţişarea intereselor preoţimei ro­ SMn P-©Biiâaasa 0
înţeleg să privim în ochii inimicului, preotului, şi simte cu inima preotului. Nu mâne din partea statului.
fiă el Austriacul, preocupaţiunea confesio­ de geaba a cântat Andreii! Mureşianu în Mijlocul şi cale» cea mai eficace este JBuouresci, 30 Martie.
nală, seu agitaţiunea de naţionalitate. Dâr imuu-i faimos „Deşteptă-te Române“ : ajutorarea materială a preoţimei. In bud­ Mă grăbesc a Vă comunica pe scurt
ca de odată şi în acelaşi timp să stăm pe „Preoţi cu crucea’n frunte, căci oştea e getul statului, sub era constituţională, s’au celea ce s’au mai petrecut îu şedinţa de
picior de luptă cu toţi şi, sfâşiaţi de certe creştină !“ Atât biserica greco-orientală, cât prevătjut în fiă-care au sume însemnate în erl a Camerei.
interne, să răscolim asupra capului nostru şi cea greco-catolică, considerând sentimen­ acest scop. Mult timp acâstă sumă a fost Din discursul d-lui Take Ioncscu, care
valurile turburate ale opiniunei publice tele preoţilor, sunt în adevăr biserici na­ dată episcopilor respectivi, ca s’o distribue — înainte de-a trece ia Gestiunile sulevate
slave, germane şi române — acesta într’a- ţionale române. . înainte de tote sunt ro­ fără nici un control din partea statului, cui în discursul ministrului-preşediute — a fă­
devăr ne-ar duce în situaţiunea în care se mâne şi numai în al doilea rând catolice, va voi. Mai târdiu, mi-se pare Trefort, a cut critica atitudinei acestuia pe câud se
află scorpia încunjurată de tote părţile de seu ortodoxe. Tote aspiraţiile, dorinţele său cerut ca listatelor ajutoraţi să fiă înaintaie afla în oposiţiă, ralevez următorele :
foc. Povestea crede, că atunci scorpia caută pretenţiunile de naţionalitate au eşit din guvernului de cătră episcop!, spre a o lua Decoraţiunea lui Jezenszky, dise d-1
a scăpa de mortea inevitabilă prin aceea, sinul clerului acestor biserici, tot aici s’au la cunoştinţă. In timpii din urmă episcopii Ionescu, nu s’a făcut la Peşta, ci la Orfeu
că se ucide ea însăşi. găsit cei mai zeloşi luptători. A trebuit nu trebuiau să înainteze prealabil lista celor în 1894. După acest discurs d-1 Sturdza
Cred, că d-1 ministru "Wlassics a luat numai liberalism maghiar, der superficiali­ recomandaţi spre ajutorare, ca guvernul să n’a mai putut refusa nimic Ungurilor. Pri­
posiţiâ forte corectă faţă cu ideia ce s’a ivit tate şi uşurinţă maghiară, ca aceste două aibă ocasia să ştergâ din listă pe aceia, pe mul ministru face responsabil Jpe ambasa­
(a statificării — Trad.) El nu doresce să atingă biserici române să dobândescă o autono­ cari sub un raport seu albul ît socotesce dorul român Ghica : De ce însă nu l’a tras
dreptul străvechiă al înveţămentului confe­ mia bisericescă şi şcolară atât de desăvâr­ de nevrednici. la răspundere? N’a făcut’o pentru că Banfly
sional, însă doresce a des volta scolele de şită, cum catolicii maghiari nici nu îndrăs- Ast-fel distribuirea acestui ajutor atîrnă n’ar fi putut permite ca un inocent să fiă
stat atât ca ouprins, cât şi ca estindere. neso să viseze pentru biserica lor. acum de prevederea şi hotărîrea guvernului pedepsit.'
Calea acesta e încetă, dâr duce la scop, Guvernele maghiare însă timp de trei Banfly merită recunoscinţă, că a introdus In ce privesce renta şcolelor diD Bra­
fiind-că nu causâză piedecl invingibile. decenii n’au usat nici de acea puţină in­ un aşa control şi o ast-fel de procedare, şov tjice, că tote guvernele au achitat acesta
După esperienţele mele răul, din punct fluenţă, ce le asigura autonomia acestor care a făcut pe preoţii români să întelegă, rentă, numai d-1 Sturdze nu.
de vedere naţional şi cultural, nu se cu­ biserici, mai mult din nebăgare de sâmă că au trecut timpurile, când în condiţ’.unile După acesta d-1 O. Nacu ia în apă­
prinde îu aceea, că sunt scole confesionale, decât din prevederea politică a bărbaţilor de împărtăşire din ajutorul de stat n’avea rare guvernul şi pe d-1 Sturdza, în care,
ci în aceea, că aceste şcole nu sunt destul politiei, cari au ereat’o. Guvernele ma­ absjiut nici ud rol sentimentul patriotic. cjioe, majoritatea are încredere, şi propune
de ajuns controlate. Intre aceste şcole sunt ghiaro au neglijat să îndeplinescă şi acel Cum că clerul român s’a abţinut, în anii din — o moţiune, de încredere, care se vo­
forte multe, cari servesc cu credinţă patria drept de control, pe care tote legile nos­ urmă dela agitaţiile de naţionalitate, acesta tezi cu 90 voturi contra 18 ale oposiţiei.
maghiară; ele qresc buni patrioţi şi cetă­ tre îl acordă M. Sale faţă de biserici, acel se pote atribui modului cum sau distribuit Se şi votâză.
ţeni folositori. Sunt însă forte multe între control pe care M. Sa îl îndepliuesce pe ajutorele de stat. In şedinţa de astâdl este de remarcat
ele, caii nu împlinesc misiune patriotică. cale constituţională prin guvernul său râs- Suma prevădută în budget, sub titlul mai întâiii declaraţiunea ce a făcut’o de­
Ba sunt şi de acelea, în număr considera­ pundător. Acest drept de control e un fel de aju'or de stat, a fost însă prea nein putatul Şendrea, că grupul dela „DrapeluP
bil, caii sunt pat cald pentru încolţirea do secătură scrisă, care, căcjut în desue­ semnată pentru îndreptarea situaţiei ma­ îşi va susţine atitudinea sa faţă cu guver­

urei de rassă şi a irredentismului. Ei bine, tudine, nu mai are nici un cuprins real, teriale a clerului inferior român. Acâstă nul. Acâsta declaraţia a fost cam neînţe-
grumadii acestor fel de şcole trebue tăiat, al cărui preţ practic a devenit egal cu cestiune urmâză să fiă resol vată prin regu- iâsă însă ea s’a lămurit dovedindu-se înda­
cum tai o bubă veninosă, ca să nu primej- zero, şi la afirmarea căruia nu s’a gândit larea congruei. Legea despre congruă este tă, că membrii grupului amintit nu concordă
duescă întreg corpul. înainte de Banfly nici un bărbat de stat de asemeni o reformă de mare importanţă pe deplin în părerile lor.
Mie nu-mi pasă, decă copilul învaţă maghiar. a politicei naţionale a guvernului Banfly. Imediat după D-1 Şendrea se ridică
în limba valahă, slovacă seu serbâscă. Ba Episcopii şi Mitropoliţii celor două Acestă lege, însă, indică numai cadrele de D-1 Delavrancea şi dă oitire dimisiunei din
nu-mî pasă nici de aceea, că nu este in­ biserici române au fost dela început, în procedare. Ce succes va ave ea sub ra- cameră a d-lui E. Costinescu. După acâsta
1
struit unguresce. De ce trebă sunt şcolele urma disposiţiilor legai, membrii casei mag- ' portul politicei naţionale, atîrnă îutru cât cetesce dimisiunea sa proprie de deputat,
mai înalte, decă nu se umple lacuna pe naţilor, aşa dicend, factorii de drept pu­ guvernul va urma controlul şi precauţiunea care esprimă în esenţă ideia despre care
acest teren? Pentru-ca cine-va să potâ trăi blic al legislaţiei maghiare. Nu s’a gândit inaugurată de Banfly în distribuirea aju- atn vorbit în raportul meu de erl şi a fost
după mintea lui în pati’ia nostră, nu ca­ însă nici un bărbat maghiar de guvernă­ torelor. mult aplaudată ee oposiţie. Fiind puse la
pătă diplomă decât dâcă scie unguresce. In mânt, ca în cas de vacanţă să se gă- Acela, care a urmărit, fiă cât de su­ vot aceste demisiunl, camera le respinge.
straturile mai inferiore ale poporului însă sâseă mereu în clerul înalt român o „suc- perficial, mişcarea învăţământului maghiar, — Dup’aceea vin la rând diferitele între­
a
nu este causă pentru astfel de măsură. erescenţă potrivită pentru ocuparea va­ de sigur îşi va aduce aminte că la înce­ bări asupra interpelărilor nerăspunse, şi
Acolo e de-ajuns, decă micul industriaş, canţelor, ce se produc în clerul înalt. In putul anului 1897 se pornise o discuţie vie nouă anuuţărl de interpelări. Camera se
cas de vacanţă, când a fost vorba ca cu­
muncitorul si agricultorul nutresc în su­ îu publicistica maghiară, decă Ja înfiinţarea ocupă apoi de alte cestiuul la ordinea
tare său cutare po3t înalt în cler să fiă
fletul lor consciinţa patriotică şi datorinţele şcolelor primare de stat urmeză să se ia dilei.
ocupat de-o persbnă de încredere, inspirată
cetăţenescl; decă întră în sângele lor sfânta în considerare în primul rend provinciile Tot astăcjî s’a produs în Senat o dis-
alipire, ce trebue s’o simtă orî-care om de patriotism şi în adevăr capabil, guver- locuite esclusiv de Maghiari seu provinciile cusiune asupra declaraţiunei oposiţiei se­
pul numai în caşuri forte rare avea ase­
cinstit faţă de patria nostră; dâcă învaţă, locuite de naţionalităţi ? Atenţiunea lui natorilor cetită şi motivată de d-1 G. Can-
meni candidaţi.
că suntem fiii aceleaşi patrii, că avem Banfîj'’ a fost atrasă spre acestă discuţie. tacuzino.
drepturi şi datorinţe egale. Şi s'au început expedientele. De cele Şi în tomna anului 1897 a întrat în nego­ Miuistrul-preşedinte Sturdza răspun­
Acea şeolă, care nu învaţă astfel, tre­ mai multe-orl candidatul guvernului n’avea cieri cu ministerul instrucţiei în privinţa zând a vorbit ârăşl de denunciaţiuuile bro-
bue închisă, cum sunt închişi răufăcătorii alt merit şi altă califieaţie, decât, că vr’un stabiiirei principiilor fug damentale în în­ şurei lui Banffy. pice, că primul ministru
stricăcioşl pentru binele comun. Contra fişpan seu deputat eu influenţă, oare tot fiinţarea acestor şcole. unguresc Szell a declarat, că acâsta bro­
acâsta nu pot ridica escepţiunî nici atât de bine a fost informat despre viâţa Resu’tatul acestor negocieri se pote şură n’are nici o valâre. Apoi afirmă, că
confesiunile, nici naţionalităţile. In astfel internă a bisericilor române, ca i^espre vr’o cuprinde în următorele : dâcă ar fi adevărate tote câte se dic în
de cas de geba ar mai agita, căci sămînţa sectă metodică din America, — l’a reco­ S’a declarat de principiu fundamental broşură despre d-sa, oposiţiă n’ar fi venit
agitaţiei ar căde pe pământ neroditor. Pă­ mandat drept un om liniştit, de încredere, ca înfiinţarea şcolelor de stat să se facă cu o deolaraţiune, ci cu un act formal de
catul concret ar fi lovit de pedepsă con­ care însă nu s’a compromis politicesce. de o potritâ prin provinciile pur maghiare acusaţiune. întrebuinţând cuvântul „mes­
cretă. Rassele înrudite n’ar privi în acâsta Acâsta a fost causa, că în cele două bi­ şi prin provinciile locuite de naţionalităţi. chinăria oposiţiă protesteză, âr d-1 Sturdza
11
periculul limbei şi culturei lor, ci apărarea serici române a putut să domnesoă o ase­ De ore-ce raporturile financiare ale statului îşi retrage cuvântul declarând, că broşura
îndreptăţită a unui stat în contra acelor menea indisciplină, ca în trecutul apropiat. nu permit ca programul viitor la înfiin­ a fost scrisă în Bueurescî.
bande, cari s’au aliat în chip criminal pen Numai acesta pote să explice, că preoţi de ţarea de şcole să se aplice de odată şi îu între­ Şedinţa se suspeudâză pe scurt timp,
tru a desface unitatea propriei lor patrii. tepa lui Lucaeifl şi Mangra au putut să gime s’a hotărît că în timp de cinci ani să se şi la redeschidere d-1 Mâ'zescu presentâză
Sarcinele acestei conriole noi le pu­ joce un rol diriguitor de primul rang în construesi ă 1000 şcole, după ore-carl zone o moţiune de încredere pentru guvern. D-1
tem suporta, însă cheltuelile statificării nu. aceste două biserici. etnografice stabilite de mai înamte. Urechiă dă cetire declaraţiei dr&peliste. Se
Pe criminalul concret îl putem pedepsi Firesce, că o bulă atât d* veche şi Directiva îu stabilirea zonelor eco­ cere inohiderea discuţiei şi se nasce un
fără ca să răscolim asupra capului nostru a pro pe tradiţională nu pote fi lecuită sub grafice a fost uu ofensiva, ci difeusiva. In mare sgomot; după aceea Senatul vo-
pericolele agitaţiunilor neînvingibile; a de­ o guvernare de patru ani, căci crescereâ zoiia primă întră a ode comune, în cari tâzămoţiunea propusă.
clara însă păcătos pe fiă-cine şi pe toţi: „sucoresoenţei potrivite nu e muncă uşoră Maghiarii sunt în minoritate şi expuşi ab- După acâsta urmeză o iuterpelare
u
acâsta se opune principiului dreptăţii şi ar a doi-irei ani, ci e resultatul unei munci sorbirei majorităţii străiue. In zona a doua- adresată din partea senatorului G. Pana
deschide jilipurile unui curent, care ar răpi asidue şi pline de tact, de cel puţin două întră comunele în cari Maghiarii sunt în privitor la şcâlele cŢ Braşov, la care d-1
n
cu el liniştea patriei nostre. decenii. Meritul lui Banfly rămâne, că a majoritate. Firesce că s’a luat în conside­ Sturdza declară, că va răspunde imediat,
îndreptat atenţiunea gunernamântului ma­ rare şi puterea de resisteuţă, precum şi A şi răspuns, der n’a dis nimic nou.
ghiar şi asupra acestei împrejurări. A in forţa de absorbire a naţionalităţi, cari îu
„Politica de naţionalitate a dicat călea, a fixat principiile fundamen provincia respectivă stă în faţa Maghiarilor.

4
lui Banify . tale cu ajutorul cărora se pdte asigura suc­ In zona a treia întră acela comune pur SCiRLLE DILEI.
cesul muncei şi decă arest succes eventual maghiare, învecinate cu comunele locuite
vi. — 19 (81) Martie.
nu se va realisa, el nu va dovedi, că dru­ de străini, unde necesităţile culturale im
In capitulul din urmă autorul anonim mul indicat şi principiile fundamentale date pun înfiinţarea şcolelor de • stat. Pentru masa studenţilor români
vorbesce despre acţiunea culturală politică au lost greşite, ci că urmaşii seu n’au sciut, Dnpă stabilirea principiilor a urmat din Braşov a mai contribuit Onor. Domn
a lui Banfly. Reproducem şi acest capitul, său n’au voit să-l urmeze în modul de-a desemnarea comunelor în zonele respective. Alexe Vergea, paroch gr. or. în Satulung
in traducere, în iotă întregimea lui. Etă-i : proceda. A fos nevoe de o răbdare lungă şi fi. 5, obligându-se pe fotă viaţa a contribui
„De ore-ce după rânduieli firescâ a Ocuparea posturilor îu clerul înalt mare şi de cnnosciuţe vsste a relaţiunilor an de an cu ocasia (ţiţei onomastice de 17