Page 75 - 1899-03

Nr. 66.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

2
'Martie v. aceeaşi sumă de 5 fl. pentru acest Vre să înfiinţeze o mare cassă de bani jl- După cum ne spune Ch. Gide ), şcola nouă invenţiuna admirabilă- Greutatea cea
scop umanitar. — Direcţiunea şeolelor medii dovescă în San-Francisco, care să fiă cen­ catolică sperâză în programa sa, că răul se mai mare a întîmpinat’o în aceea, că un­
;îi exprimă cele mai vii mulţămite pentru trul operaţiuuilor financiare pentru Filip- pote delătura şi pacea socială se pote res­ dele şi mişcarea necurmată a apei din adân­
interesul, ce-1 arată faţă cu şcolele nostre. pine. Agenţii firmei au început deja lucra­ tabili prin influinţa unei autorităţi triple: cimea mărei făceau, ca chiar şi fotografiile
rea lor în insule. Banca va fi înfiinţată o’un prin auctoritatea tatălui în familiă, a pa­ luate la moment să ese forte spălăcite. Acâsl ă
Şcolele poporale săsesc! «lela 1868 capital fundâţional de 5 milione dolari. tronului în atelier şi a bisericei în stat... greutate însă i-a succes s’o delătore prin
Incoce. O statistică făcută de Consistoriul Ea în general nu se arată ostilă faţă cu inventarea unui aparat cu ajutorul căruia
evang. săsesc din Ardeal asupra înmulţirei, 0 lege buri6să. Corpurile legiuitore intervenţiunea statului, care, după parola
întregirei şi îmbunătăţire! şeolelor poporale ale statului Arkansas (Amerioa) au adus, papei Leon al XlII-lea, este după biserică fotografiarea se pote face în timp cu mult
mai scurt, de cum se putea face cu apa­
ale bisericei evangelice dela 1868 încoce, pe basa convingerei, că ţigările de hărtiă ministrul lui Dumnedeu pentru binele ome­
dă urmâtorele date: Nouă edificii şcolare sunt vătămătore sănătăţii, o lege, după nilor, ci reclamă formal acestă interven- ratele de până acum. Pescii din mare apar
s’au înfiinţat în acest interval 102; recon­ care vinderea, său dăruirea de astfel de ţi­ ţiune în unele cestiunl de economiă naţio­ acum fotografâţl cu atâta aourateţă, încât
s’ar putea număra şi solzii de pe ei. Ma­
struite, lărgite, seu mult îmbunătăţite au gări este în ori ce împrejurări oprită. Oon- nală, aşa d. e. ca se asigure pentru clasa
şina, cu care se slobode aparatul fotografic
■fost 86. Aeâsta e o prestaţiune destul de travenţiunile sunt pedesite cu amendă, uvrierilor repaosul Duminecii, ca se regu- în mare, a fost de asemenea fotografată sub
-frumosă şi onorifică, dice foia bisericâscă care nu estă mai mică de 500 şi nu trece lamenteze între limite juste munca, etc. apă ba însu-şl Bontans’a fotografat astfel,,
„Kirchliche Biătter", decă avem în vedere, pe3te 5000 dolari!
iVa urma.) trebuindu-i a se adânci pentru acest scop în
că numărul comunelor biser. evang. săsesci Prima telegrafare fără sîrniă- De
este de vre-o 250 şi decă calculăm, că spe­ luni de diie se fac eşperimentărl cu inven- apă numai pentru un moment. Pănă la
44
sele acestor zidiri se urcă la un milion şi ţiunea savantului italian Marconi asupra Corespondenţa „Gaz- Transilvaniei - o anumită adâncime fotografarea se pote
jumătate florini şi că statul n’a contribuit telegrafiării fără sîrmă. Telegraful cu sîrmă, Bucium, 27 Martie n. 1899. face şi numai eu ajutorul luminei (jilei; la
adâncimi mai mari însă trebue a-se aplica
la ele cu nici un ban. aduce acum o scire despre o astfel de es-
D-le Redactor! ErI a eşit îu comuna lumină artificială. Lui Bontan şi asistenţi­
perimentare. In comuna Vimerus de lângă
44
Profanarea Joii mari. „Alkotmany Bucium din comit. Făgăraşului noul vicar lor săi li-s’a dat acum însăroinarea de a.
Bologna s’a telegrafat alaltâerT, fără sîrmă
-scrie următorele : In tote ţările civili- Rv. d-n Iacob MacaveiO, acesta fiindu-i, face pentru academiă un mare număr dc
în presenţa specialiştilor francesî şi englesî,
sate din lume în Joia-maro nu se dau re- pâte, prima visită ofioiosă îu noua sa func­ fotografii submarine.
presentaţii pe scena teatrelor imperiale şi la un far din Dover. Resultatul a fost mai ţiune. A venit în causa restaurărei ourato- *
-regesc!, căci diua aeâsta este serbată, ca di pe sus de orl-ce aşteptare. ratului şi senatului bis. şcol., al cărui man­
în care s’a înfiinţat st. Eucharistiă. Acum Predici. Poimâne (Duminecă în 21 dat espiruse cu finea anului trecut. Tot eu Milionarii anticităţii. In Roma,.
însă trebue să vedem, că cu tote protes­ Martie v.) va predica în Biserica Sf. Ni- acâsta oeasiune a seontrat şi cassa fondului metropola Europei antice, se aflau mulţi
tele pressei catolice, anul acesta se jooă în colae din Schaiti, părintele Dr. Vasilie bi3.-şcolar după cliarul oassei. S’a consta­ omeni bogaţi, cari treceau pe atunci în
u
Opera regdscâ maghiară „Balul mascat , Saftu. tat, că atât biserica, cât şi şcola, n’au nici gura lumii tocmai aşa ca ar]i milionarii
spre bucuria Ovreilor, ateiştilor şi logelor un foud, căci fondul de peste o miie flo­ americani. După datele rămase de pe acele
fracmasoniee. Miniştrii dau audienţe, ca şi rini, esistent încă pe la anul 1875, s’a se­ timpuri, cel mai bogat cetăţân al Romei
în alte dile, şi biblioteca universităţii cato­ idei fundamentale în economia cat până în fund, mulţumită conducăto­ era Publius Cornelius Leniulus. Contimpuranii
lice e deschisă, ca în orl-ce di. Trebue însă politică. rilor de pe atunci, până în anii mai apro­ săi ’i evaluau averea, socotită în bani da
să se scie, că în contra „legei, dreptului şi piaţi. ai noştri de adj, la 34 miliâne. Pe vremile
De loan Socaviu.
14
dreptăţii de 900 de ani liberalismul tinde Mai importantă a fost însă cestiunea acelea o astfel de sumă era fabulosă. Des­
III.
pe tote terenele să întunece caracterul creş­ ocupărei parochiei vacante, în urma dece- pre averile lui Crassus n’au rămas decât
(Urmare.) date aproximative. Proprietăţile lui de pă­
tin al Ungariei, se 1 stric9 şi nimicesc». dărei rostului paroeh I. Dobrin in a. 1895,
Foia catolică protesteză energic contra Scola creştină. care încă a fost obiect de discuţia. S’a în­ mânt valorau 20 milioue, afară de acestea
5 5
acestei profanări. Un curent contrar şcolii liberale este tâmplat adecă, că înainte cu doi ani un avea un palat minunat, care preţuia cel
mai puţin 1 milion. Căcilius Isidorus, care
Părechia regală italană la mor­ şi acela, care o critică din motiv, că a ne- tînăr de aici s’a dus la teologia morală pe parte însemnată din avere şi-a cheltuit’o în
mântul lui Garibaldi. Cu ocas'a călăto­ gligeat elementul religios, că nu a ţinut basa unei declaraţiunî, ce o storsese dela răsbâiele civile, a lăsat urmaşilor săi cam
riei lor în Sardinia, regele şi regina Italiei, semă în sistema ei, de influinţa cea mare, popor în favorul densului. Poporul însă, 13 milione. Demetrius, fost sclav din Pom-
-dice „Tribuna din Roma, vor merge la ce a avut’o biserica — cu deosebire cea simţindu-se mai târdiu 3edus, s’a ridicat şi pej, a adunat cât timp fu liber, o avere
44
mormântul lui Garibaldi în Caprera, şi vor catolică — asupra întregoi vieţi culturale, prin un protest energic ia Consistoriul din de 9 miliâne. Senatorul Goldius care a e&-
depune o cunună pe ei. prin urmare şi asupra vieţei economice, a Biaş a cerut cu stăruinţă, ca să nu ’i se cjut mai târejiu jertfa lui Milos, încă a avut
poporelor civilisate de astădî, romano-ger- trimită ca preot amintitul tînăr, care nu
o avere frumuşică, deore-co un singur cas­
Luptă cu pumnul în parlamentul mane, influinţă, care şi astădî trebue să o est.e agreat- înaintea sa.
tel al său se preţuia cu 2 milione. Apicius
belgian. Şedinţa dela 29 1. c. a camerei eserceze şi care nu trebue ignorată, căci La acesta curatoratul a avut să răs­
care era adorator al stomachului şi era ri­
deputaţilor din Bruxella a fost estraordinar pote fi de folos la delăturarea velelor, cari pundă, decă este adevărat seu nu? Prin-
sipitor, avea o avere sub Tiberius de 11.
■sgomotosă. Partida dreptei a provocat provin din lupta intereselor economice. tr’un protest general a şi răspuns, arătând,
scene turbulente pe când se desbătea asu­ Acest curent vine înainte sub numirea de că cu nici uu pieţ nu voesce a ave ca preot milione; din acestea a cheltuit 10 miliâne
pra interpelaţiei despre espulsarea abatelui şcolă creştină, care se deosebesce în ca­ pe amintitul tiner. pentru bucătăria sa, şi cu tote că i-a ră­
mas un milion, i-s’a părut prea. de tot
tOharbonnel. Partida stângă socialistă în­ tolică şi protestantă. Ambele, atât cea ca­ Amărăciunea şi nemulţumirea popo­
cepu să demonstreze şi să atace persona tolică, cât şi cea protestantă susţin, că rului a vădut’o der cu ochii Rv. d-n vicar, puţin si s’a înveninat. Interesante sunt da­
■regelui. Preşedintele a ameninţat ou sus­ creştinismul este basa tuturor ideilor mo­ cure a promis, că va face cunoscută ade­ tele, cari au rămas referitor la raporturile
pendarea şedinţei. Intr’aceea socialistul Jou- rale, din cari trebue se resulte raporturile vărata stare a lucrurilor la locurile com­ de avere a lui Cesar. înainte de ce băr­
batul acesta epocal a primit funcţiune pu­
renes dise, că în afacerea Charbonnel gu­ între omeni şi ordinea socială ; ambele com­ petente, ca să nu erupă vulcanul, care
vernul şi a luat informaţiunî numai dela bat şcola liberală pentru direcţiunea ei prea acum clocotesce în acestă comună, dân- blică, avea datorii de aprâps 5 milione,
care cu timpul crescu. Este cunoscut,
-spioni. Preşedintele suspenda şedinţa. Stânga materialistă, care merge pană la negarea du se ansă la frecări şi desbinărl pe mulţi
năvăli, ameninţând ou pumnii, asupra drep esistenţei lui Dumnedeu şi are pretenţia, ani înainte. că pentru datoriile lui Oesar a trebuit să
chezăşuescă Cr&ssus, înainte de ce belidtt
•tei. Cei din drâpta i-au împiedecat şi ambe ca să reguleze raporturile pământesc! ale Ţinem necesar a atrage atenţiunea
părţile s'au tractat cu cuvinte infamatore. omenilor esclusiv din punctul de vedere Esc. Sale părintelui Archiepiscop şi Me cele ar fi plecat în Ispania. Mai târdiu
Preşedintele deşertă galeria, dâr unul din al intereselor egoiste. Ele susţin, că anta­ t.ropolit, şi a Prea Ven. Oonsistoriu din starea materială a lui Oesar s’a îmbunătăţit
publio întrebă, dâcâ acâsta pote fi permis. gonismul dintre clasele sociale nu se p6t.e Biaşiti asupra acestor stări, cu rugarea, aşa că s’a achitat de tote datoriile.
Socialiştii strigară: nu! Atuucî publicul se delătura şi o îmbunătăţire socială nu se pote ea să se îndure a scăpa nenorocita nostră
opuse provocării de a părăsi sala desbate- spera, câtă vreme ideile materialiste şi ate­ comună de acestă plagă, şi prin delăturarea
•rilor, şi interveniră servitorii şi miliţia. Se iste infiltrate în viaţa modernă, nu vor fi mărului de certă să facă a so restabili ârăşî S f e r a t m r s a .
!
-născu o mare învălmăşa ă, în mijlocul că- înlocuite cu forţele vii ale credinţei reli- liniştea şi pacea în acestă parochiâ. ,,Colonel David baron Urs <1# Mar-
•eia doi deputaţi s’au bătut straşnic cu giose şi cu creştinâsca iubire a dea- Mai mulţi parochienl. gin a la Solfer ino şi Lissa“. Interesanta
pumnii. Ordinea abia cu greu putu fi res­ propelui. / şi eminenta conferenţă, ce a ţinut’o d-nul
tabilită, peutru-ca să se continue şedinţa. Şcola catolică este lăţită mai ales în colonel e. şi r. Francnx Jiu ger anul trecut
Ministru unguresc la Sultanul. Francia, şi cel mai însemnat representant în reuniunile xuilitare dela Braşov şi Sibiiu
al ei a fost, în prima jumătate a acestui
Ministrul unguresc de comercifi Al. Hege- asuma, neuitatului colonel David baron Urs
secol, Alban de Villeneuve-Bargemont, în BucurescI, 30 Martie. Ac}! după de Mtaghiu, a apărut acum şi în limba ro­
-dus s’a dus la Constantinopol, unde adl va ainecjî pe stradele d n centrul Bucu-
timpul mai nou este Ch. Pâriu represen-
■fi primit în audenţă de Sultan, rescilor era desfăşurată mare putere mână în Tipografia A. Mureşianu, Braşov,
tantul ei scienţific mai renumit. Intre Ger­ într’o bro-ură tu titlul de mai sus. Cetito-
Lueger la Papa. Primarul Yienei, mani represintă acestă direcţiune: G. Ra- de gendarmî călări, de infanteria şi r io.v noştri ie este cunoscută obiectivitatea,
Dr. Caro! Lueger, va merge ia Vatican, ca tzinger, F. Hitze şi unele jurnale. ) de sergenţi, ca măsură preventivă eu care d*i colonel Rieger descrie înaltele
1
.să mulţâmescă Papei pentru distiucţiunea Şcola acesta admite întocmai, ca şi contra unei eventuale manifesta- însuşiri st umilele imneritore, pe cari nec­
ce i-a făcut priu acordarea ordinului St. cea liberală legi, cărora sunt supuse fap­ ţiunî. întrunirea studenţilor la „Da­ uratul ba on Urs şi-Ie-a câştigat pentru
44
-Gregoriu. tele sociale, aşa ca şi celefisice, dâr crede, cia n’a putut decurge in linişte fi­ tron, patrii .-i naţiun.. Credem deci a se
că jocul acestor legi, pe cari ea le nu- ind vorbitorii mereu întrerupţi de fi făcut nu bun serviciu literaturej nbstre
0 comora de galben!. Iu dilele din
mesce providenţiale, pote să fiă tulburat agenţii poliţiei
■urmă se lăţise în oraşul nostru soirea, că prin uaducerea şi tipărirea îu broşură a
prin aplicarea rea a libertăţii omenescl; acest-i conferenţe. La traducere s’a folo­
..a fost aflată o însemnată oornorâ de gal­
44
beni. „Kronst. Tagbl. află acum, că în că din causa păcătuirei omului lumea nu $$ S W SE & 8i. sit terminologia curată militară română.
„adevăr uu grădinar a aflat în cea mai mare este aşa, cum ar trebui, aşa cum vrea Fotograf im -o sal) agă. Bontan, di­ Broşura conţine şi două portrete bine reu­
Dumnedeu să fie; că ordinea socială de acjî
apropiare de oraş 32 de galbeni austriacl rectorul laboratoriuiui „Arugo" din Paris, şita ale baronului Urs, unul din anii de
îngropaţi sub un teiil. nu e bună de loc, nici nu are tendinţa a preseutat dileie acestea Academiei fran- ruai înainte, când încă era major, er altul
naturală de a deveni mai bună; că lais- diu timpul mai recent; mai conţine şi o
Rotscliild — domnul insulelor Fi- ser-feire nu va stabili armonia socială şi cese de sejiuţe nisce fotografii, pe cari le a hartă a Lîssei, cum Ş' ilustraţi unea mor­
lippilie. Vai de acel pământ, în care nu va asiguSk progresul, din contră ea luat sub suprafaţa apei. Eontan s a ocupai mântului eroului nostru. Broşura se pot©
•Ovreul îşi pune piciorul! esclamă o foie vede însa-şl în acestă libertate, nu mai ani de dile cu aflarea unei mc di l.'tăţl, prin procura dela Tipografia „A. Mureşianu
41
catolică din Peşta. Asupra insulelor Filip- puţin în liberalism, adevărata causă a des- care să potă fotografa sub apă. Iu cele din otin Braşov. Preţul 40 cr. esemplarul (plus
pine curge tocmai acum răsboiul, şi etă că organisaţiei sociale. urmă scopul şi l’a ajuns, dând lumei o 3 est porto.)
casa Rotschild face pregătiri seriose, ca 2 ) Vedr Charles Gide. Priucipes D’Econ. Po-
.aceste insule să ajungă in posesiunea ei. ’) Vedî Schonberg. o. c. I. p. 96. Jit. Paris 1891. p. 27.