Page 77 - 1899-03
P. 77
REDACŢIGNEA, „gazeta* îmmeare tfl.
MmaisîraţlMea şi Tinografla. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa m ara Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şiso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoT, pe şbso
INSERATEae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BIHISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următârelo' Birouri ds onunolurl: Se prenumeră la tote ofi-
în Yiena: H. Dukes Naolif. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augcnfolti fc Emarloh Losnor afară şi la d-nii ooleotori.
Hoinrloh Schalak. Rudolf Kossa.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppallk. Abonamentul neutru iBrafol
Tn Budapesta : A. V. Qoldber- Adnunifitraţiuneo, Piaţa ir art
gar, Eksteln Bornat. Iri Ham- Târgul Inului Nr. 30. etsgit
burg.- Rarolyl b Llcbmann. f.ţj .îj n.fj'j >• *. i u o t • t'uiiJTB uu ' -r uy. ■ r-v ■ .u- -u-a I.; Pe un an 10 fl.. pe ţţst
PREŢUL IMSERŢIUHILCB : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr,
ria garmond pe o ooldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe tn ai
şi 30 or. timbru pentru o pu (^T-ULX^Ler de ±2) 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sbu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
aoriă 10 or. său 30 bani. sunt' a se plăti înainte.
Nr. 04—Mul LIII, Braşov, Duminecă 21 Martie (2 Aprilie)
Bănci unguresc! printre Români. şi durerose păţanii ale unor fraţi de Revista politică. „Dacia", la care au luat parte a-
ai lor, Românii sălăgenî vor învăţa prbpe tbte partidele şi grupurile opo-
In tot chipul îşî bat capul şo- minte şi vor sci în viitor se se fe- In decursul acestei săptămâni siţionale. După întrunire s’a făcut
viniştii ungur!, cum ar putâ să bage rescă de-a cădâ în cursă. înăuntru nu s’a petrecut nimicim ai de o manifestaţie deputatului Fleva şi
pe poporul nostru în cătuşile bănci Der nu e vorba numai d e S o însemnătate. Dieta a intrat în va cu ocasiunea acăsta s’au întâmplat
lor unguresc! şi prin acâsta se ză- la giu, ori de vre-un anumit ţinut lo canţele de Pasc!, âr miuistru-preşe- pe stradă ciocniri între mulţime şi
dărnicescă lucrarea băncilor nostre. cuit de Români, căci, cum am cţis dinte Szell a folosit timpul spre a sergenţii şi agenţii poliţiei.
Foia ungurâscă „Erdelyi Gazda" pu si mai sus, idea de-a aservi pe Ro merge la Viena şi a fa.ce acolo vi- In cjiuâ următore â fost o şe
blică în oausa asta* un lung şir de mân cu orî-ce chip şi pe terenul site de curtenire pe la . archiducî şi dinţă furtunosă în cameră, unde opo-
articulî, în care pe de-o parte varsă economic a devenit acţ! o dogmă alte notabilităţi. siţionalii au protestat în contra pur
foc şi scîntei asupra băncilor româ politică, pe care o predică întrega Intr’aceea se vorbesce, că se va tării organelor poliţienesc! şi a gu
nesc!, căcî — d ice — prin aceste cetă a şoviniştilor jidano-maghiar, tace o remaniere ministerială, adecă vernului faţă cu libertatea de în
f
băncî pământul strămoşesc ajunge începând de sus, dela guvern, până vre-o doi-trei dintre miniştri de faţă trunire.
în mânile Românilor. De altă parte la cel din urmă cârciumar dela sate. vor fi înlocuiţi cu alţii. Ministru-pre- In şedinţa de Mercur! a came
acea foiă stărue a se înfiinţa prin Pe toţi îi vedem, cum cu graiul şi şedinte Szell se fi răspuns unei de- rei române d-1 Marghiloman, în nu
tre Român! cât mai multe bănci un cu pena fac planuri peste planuri putaţiunî din provincie, — care şi-a mele oposiţiei, a făcut o declara-
guresc!, cu ajutorul cărora proprie pentru a ne pute vede cu un ees arătat dorinţa, că ar fi bine, ca unii ţiune, că „în urma celor descope
tarii maghiari să fiă scăpaţi de ruină, mai curând subjugaţi şi economi- fişpanî să fiă dimisionaţî — că de-o- rite despre relaţiunile politice ale
să se potă întări, fiind ferite moşiile cesce, ca apoi se ne potă cu atât camdată nu le pote împlini dorinţa, primului ministru român Sturdza cu
lor de a trece în mân! românesc!, mai uşor maghiarisa. deore-ce el peste scurt timp va da fostul ministru-preşedinte unguresc,
şi să potă cuceri nou terâm. Acesta e calea, pe care şi fos altuia portofoliul ministerialul de in ea privesce rămânerea la cârmă a
Ca să ajungă mai iute la scop, tul ministru preşedinte Banffy a cre- terne şi nu vre se lege mânile ur d-lui Sturdza ca o atingere a dem
numita foiă şi soţele ei cer dela cţu t, că va pute repune. institutele maşului seu. Tiszaiştii se opintesc nităţii naţionale". Iu urma acesta
guvern să sară cu puterea şi cu ave de bani române, ca printr’asta ma mult să pună ei mâna pe ministeriul declară, că oposiţia se va lupta cu
rea statului în ajutorul proprietari ghiarismul s’ajungă mai curând la de interne; se crede însă, că candi tote mijlocele legale şi mai ales prin
dat ' serios pentru acest post este con
lor maghiar! scăpătaţi şi înainte de ţintă. Ei nu vor pace, ci resboiu; tele Apponyi. obstrucţiune parlamentară, ca să-l si-
tote să înfiinţeze institute de ban! nu vor unirea şi înfrăţirea popore- & lescă a se retrage.
unguresc! printre Români. lor, cari constitue acest stat, ci res- Ministrul-preşedinte Sturdza a
boirea şi desbinarea lor. In ticna Mult agitată a fost săptămâna declarat, că respinge acusaţiunile
Tocmai acum primim din Să- în BucurescT,
nostră, în mulţumirea şi fericirea acesta unde broşura nedemne ce i-se aduc prin broşura
lagiu soirea, că pe acolo anumiţi nostră, ei privesc un pericul pentru banffyştă a căcţut ca o bombă. Cele ce anonimă banffistă şi de cătră opo-
agenţi de-ai guvernului cutrieră sa
mult visatul lor „stat naţional ma s’au vorbit despre acestă broşură în siţie. Acea broşură, c^ioe, n’are nicî
tele, stăruind mai ales pe lângă no
ghiar". dieta ungară, au turnat numai oleu o însemnătate şi acesta a afirmat’o
tari, ca să caute a înfiinţa în fiă-
In faţa atâtor intrigi şi planuri pe foc. Ce s’a scris şi s’a vorbit la şi ministrul-preşedinte unguresc Szell.
care cerc notarial câte-o asooiaţiune
nimicitoTe pentru noi, Românii tre- Unguri despre aceea, că guvernul Se apără apoi în contra învinuire!,
de credit, car! vor sta sub ocrotirea bue să-şî strîngă bine şirurile, se nu Banffy a înrîurit asupra guvernului că decorarea lui Jeszenszky s’ar fi
guvernului. Pentru a ademeni mai
se lase amăgiţi, nici se nu se încredă Sturdza, ca să-i facă tote pe voie făcut cu soirea sa ş. a. In fine ma
uşor pe popor, agenţii au statutele
în promisiunile şi vorbele frumbse dândii-i mână de ajutor spre a su joritatea a votat guvernului încre
tipărite şi în limba română.
ale agenţilor mari şi mici, cari lu- gruma mişcarea română de dincoce, dere.
Nu seim, decă şi întru cât vor crâză printre ei şi umblă să-i împingă ceea-ce s’a scris despre decorarea lui Asemenea s’a petrecut lucru şi
isbuti adversarii noştri se-şî ajungă în cursele adversarilor noştri, ci în Jeszenszky, ca semn al prietiniei în Senat, unde oposiţia a făcut ase
scopul lor şi încă tocmai în Sălagiu, crederea să-o aibă numai şi numai dintre guvernul maghiar şi român, menea declaraţiune. Deputaţii „dra-
unde, după cum ni-se scrie, mai îii bărbaţi români fruntaşi, cari au a produs, firesce, cea mai mare in peliştî" Costinescu şi Delavrancea
multe comune au păţit’o rău de tot, dat probe de buna lor credinţă şi dignare dincolo de Carpaţî. Pressa ş!-au dat dimisia ca deputaţi (ţicând,
căcî poporul lăsându-se ademenit de bunăvoinţă faţă de poporul nostru. oposiţională a ridicat cele mai grave că sunt adânc măhniţî de „direcţia
vorbele frumose ale unor Jidano- acusărî în contra guvernului Sturdza nenorocită", ce se urmeză în parti
Sunt grele timpurile şi mari is
Magliiarî, şi-au înglodat moşiile în din acest incident şi oposiţiunea dul liberal, în cestiunea naţională.
pitele, prin cari trecem. Trebue deci
datorii pe câte 40—50 de an! la anu a decis a deschide o campaniă Joi studenţii au ţinut un mee-
se fie mare şi prevederea nostră, ca
mite bănci unguresc! de prin Cluşiu înverşunată pentru răsturnarea gu ting de protestare. Mişcarea în con
se nu fim nevoiţi mâne-poimâne a
şi de prin Pesta. Acum se căesc vernului. tra guvernului se continuă. Pe mâne,
ne căi prea amar.
amar şi şi-le-ar scote bucuros, der Dumineca trecută s’a ţinut o Duminecă, oposiţia a conchiămat din
nu pot. Sperăm, că din aceste triste mare întrunire de protestare în sala nou o întrunire publică.
FOILETONUL „GrAZ.-TRA.N3". brădet, şi o voce dură-i şopti: „Tu Acăsta trecu ca un fulger lu minte", iţise bietul Petre suspinând.
cărbunar năuc, prostule Petre Munc minos prin urechile lui Petre Munc „Der m’aţ! bătut, şi totuşi nu mi-aţ!
nu poţi spune (potrivi) un versurel şi se repecjl pe uşă afară, deorece spus cântarea; fie-ve milă şi mi-o
Inima cea rece. cu brac}!, deşi eşti născut într’o Du i-se părea, că n’a aucjit bine; alergă spuneţi".
(Urmare), minecă punct la doue-spre-c|ece. după cei trei flăcăi şi se înhaţă de Tinerii prinseră a rîde din nou
Spune, prostule, versul!" mâna unuia din ei. „Stai, prietine", cu hohot; dâr celui ce cântase i-se
Iu vieţa lui nu avusese cărbu
El oftă odată, gemu prin somn, strigă el, „cum ai rimat tu vorba făcu milă de el şi-i spuse cântarea,
narul Petre Munc nisce visuri atât
se sili se afie un vers, der fiind-că bracul? Fi bun, spune-m! cântarea apoi îşî veiţură de oale rîfţend.
de posomorite, ca iu nâptea aceea: înc’odată". — „Aşa-deră acţî“, cţiae bietul Pe
odată ’i se părea, că uriaşul cel po în viâţa lui nu făcuse versuri, i-a
fost zadarnică tâtă truda din somn. — „Ce-i cu tine, nene!" se rest! tre, de abia mişcându-se din loc, da,
somorit, Michel Holandesul, deschide
Când se trecjl însă din somn, des tînerul. „Eu pot cânta ce voesc, bracj/î rimeză cu ac^î; acum, sticla-
ferestrile şi-i întinde cu mâna lui
de diminâţă, i-se părea totuşi mi ce ţ! pasă ţie? Se me iaşi de mână, rule micuţei, o se mai avem o vorbă
cea posnit de lungă o pungă plină nunat visul; el se aşeejă cu mânile ori" . . . . la olaltă".
de galbeni, pe care o scutura, încât
întinse sub masă, şi se gândea —„Nu, ai se-mî spui, ce ai cântat!" InOâ apoi în colibă, işî căută
galbenii sunau tare şi plăcut; apoi
la şbptele mustrătâre, ce-i sunau în strigă Petre, ca eşit din minte şi pălăria şi bâta cea lungă, îş! luă
’i-se năzăria figura mică, prietinosă
urechi; „Spune prostule, versul!" îş! ţinea şi mai strîns mâna voinicului; retnas bun dela gazde şi plecă în
a Omuţului de sticlă, pe o sticluţă (fise el şi-ş! aşec}â degetul pe frunte, ceilalţi doi înse când vet|ură una ca dărăt spre brădet. încet şi cugetător
verde călărind prin casă, şi i-se pă
der nu putea născoci versul nicî de asta, nu se gândiră mult, ci năvă mergea el în drumul lui, căcî tre
rea, că 1 aude rîcţând prietinesce, ca
cât. Pre când sta el încă aşa, pri liră cu pumnii asupra bietului Petre, buia mereu să-şi aducă amiDte ver
în brădet; apoi erăşî îi suna în ure-
vind îngândurat în jur de sine şi şi ţi-1 înfundară, pănă, ne mai pu sul; în fine, când tocmai ajunsese
chia stângă:
cugetând la vers, mergeau trei ti tând de durere, lăsă pe cela în pace în brădet, şi braiţii deveneau din ce
„In Holanda, este aur, neri pe sub terestră la pădure şi şi căcţu în genunchi. „Acum ai că în ce mai înalţ! şi mai deşi, află şi
li pote ave cine doresce, unul cânta: pătat ce a fost al teu", iţiseră ceia versul de mult căutat şi de bucurie
Pentru o plată mică, rîcjeud, „de altă-dată ţine minte, ne- eăti în sus pocnind în degete. Atunci
Aur, aur, aur!" „Cum stăteam sus pe munte bunule, că la 6men! ca noi n’ai se dm desiş îi eşl în cale un om uriaş
Privind în jos la punte,
Apoi avuţia erăş! în urechia Te vădui printre brad! ţii calea". în haine plutăşesc! şi în mână cu o
drepta versurelul despre bogatul din Mândruţă, ca şi acjî!“ — „Oh, de bună semă voiu ţine rudă, ca un corman de plută de lungă
