Page 78 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 64.—1899.

In luna Maiu se va deschide la Pe când se fac pregătiri pentru arăta, ce minuni a făcut Banffy în pănă-ce se va lămuri lucrul pe cale
Haga aşa cjisa conferenţă de pace şi conferenţă de pace şi desarmare, patru anî cât a stat la putere cu judecătorescă.
desarmare, propusă, precum seim, de Rusia pune mari sforţări de a-şî pro- politica lui faţă de naţionalităţi. Tote acestea le spune broşura,
Ţarul Rusiei. In rândul lucrărilor vedâ armata cu tunuri nOL6, după In partea primă broşura arată mai adăugând, că regele Carol a
acestei însemnate conferenţe, se vor sistemul frances. Cercurile militare cum a găsit Banffy starea lucrurilor chiămat la guvern ministeriul Sturdza,
desbate şi nisce propuneri, pe care din Petersburg sunt de părere, că în Ianuarie 1895, când a ajuns la numai ca să facă pace în cestiunea
le va presenta consiliul federal al trebue negreşit să se introducă în cârmă. De aceea se ocupă în primul transilvană, căcî Studza s’a folosit de
Elveţiei, propuneri, cari se refer mai armată nouele tunuri deja înainte de rând cu cestiunea română. Spune, că acâstă cestiune ca de-o armă şi mij­
ales la schimbarea convenţiunei din întrunirea conferenţei din Haga, pen- pe atunci Românii erau în cea mai loc de-o agitare pentru a răsturna
Geneva. După acâstă convenţia păr­ tru-că după conferenţă, seu chiar în mare agitaţiă, amintesce procesul guvernul conservator, dâr venind la
ţile, cari portă resboiul, sunt datore decursul acesteia, n’ar pută face ast­ Memorandului şi pe cei 10,000 Ro­ putere, a depus îndată arma. Astfel
a-se îngriji de răniţii inimicului, în­ fel de reforme militare, fără de a mâni din tâte părţile, cari au mers făcându-se linişte, a urmat visita îm­
tocmai ca de răniţii lor proprii. Con­ nu deştepta bănuiala, că Rusia nu la Cluşiu, când s’a început acest pro­ păratului Francisc Iosif în România,
siliul federal elveţian vrâ se schimbe vre sincer pacea. Tunurile nouă se ces. Vorbesce de agitaţia antima- prin care acest stat s’a alăturat mai
disposiţia acesta în sensul, ca răniţii vor fabrica mare parte în Francia. ghiară în România, unde se ţineau strîns la tripla aliauţă. Cu ocasiunea
se fiă neutralisaţî. ¥ meetingurî naţionale, ca să protes­ visitei regelui Carol la Budapeşta,
După o altă propunere, răniţii teze contra Ungurilor, şi cji > că Banffy a sciut să dobendâscă dela
ce
Un semn al timpului este şi
vindecaţi vor trebui se fă trimişi în ministeriul de esterne din Yiena regele României decorarea lui Je­
faptul, că tot în ajunul acestei con­
patria lor, în loc ca — pănă acum — privea pănă atunci cu mânile încru­ szenszky, prin care — Ţ° broşura
e
ferenţe tunul bubue din nou în in­
ei se fiă consideraţi de captivi (pri- cişate la ceea-ce se petrecea, ba to­ — avea să se dovedâscă şi înafară,
sulele Samoa. In insulele acestea îşi
sonierî de resboiu) pănă la sfîrşitul lera, ca guvernul român să dea a- că România oficială nu sprijinesce
stau faţă ’n faţă, ca puteri intere­
cutărui resboiu. Se pot însă face es- nual 150,000 lei pentru scâlele şi agitaţiile române. Decorarea acâsta
sate, Germania, Anglia şi Statele-
cepţiunî numai faţă cii acele per- bisericele dela noi, cu tote că acâsta a fost un duş rece pentru „agita-
Unite ale Americei de nord. Un
sone, cari sunt socotite, că ar ave ajutorare era în contra legei ungu­ torî“ şi tâtă acâsta schimbare, se
congres ţinut la 1889 în Berlin a
mare înrîurire asupra cursului mai resc! dela 1886. Ministrul de interne cjice, a proclus’o năzdrăvanul Banffy
fost hotărît, ca luptele între influenţa
departe al resboiului. Hieronymi a călătorit atunci în Ar­ cu politica lui „mai maghiară de­
41
germană, englesă şi americană să
Se va face mai departe obiect deal, ca să se înţelâgă cu Românii cât a or! şi cărui dintre premergă­
înceteze în insulele Samoa şi terito-
44
de desbatere şi cestiunea călcărei „moderaţî , dâr călătoria lui n’a a- torii lui.
rul insulelor să fiă declarat neutru.
convenţiunei de Geneva. Acesta s’a vut nici un succes. Românii au ră­ Dâr nu numai înafară, ci şi
Germania însă a ridicat nu de mult
obicinuit a-se întâmpla mai mult din mas pe lângă solidaritatea lor — înăuntru a sciut—continuă broşura—
plângeri la guvernul american, că
nesciinţă, decât din rea voinţă. Se cjice broşura. Pressa din străinătate să facă minunî. înainte de tote a
consulul Americei, dimpreună cu cel
va hotărî dâr, că soldaţii trebue se scria în contra Ungurilor, şi în za­ căutat şi i-a succes se spulbere pe
al Angliei, aduce hotărîrî fără a mai
fiă puşi în cunoscinţa stipulaţiunilor dar a votat dieta ungară 50,000 fl. „agitatorii naţionalităţilor, li-a di-
44
întreba pe consulul german, deşi in­
(hotărîrilor) mai principale din con­ pentru scopuri de pressă, căci n’a solvat comitetele şi cu mare rigore
teresele germane sunt convârşitâre
venţie. avut nici un succes. a sciut să aducă lucrurile acolo, ca
în Samoa. S’au început tractărî în­
Se vor lua cele mai stricte mă­ Aşa au stat lucrurile — cjice să nu se mai sufere întrunirî şi par­
tre Germania, Anglia şi America,
suri faţă cu abusul ce se face cu în­ broşura — când a venit Banffy în tide conchiămate şi alcătuite pe
der ele n’au dus la resultat. Acum
semnele militare de castre (tabără). fruntea guvernului. Cel dintâiu lu­ basă naţională. A aflat de lipsă
a început să bubue tunul, învelind
Dintre tâte înse mai însemnată cru ce l’a făcut, a fost, că a înfiin­ Banffy să iniţieze o acţiune combi­
în flăcări satele de-alungul mării şi
va fi propunerea cu privire la dove­ ţat în ministeriul său secţiunea nu­ nată şi a pus în serviciul său pe fiş-
cei doi principi contrari, Mataafa şi
direa morţilor, răniţilor şi prizonierilor. mită „a lui Jeszenszky“ şi s’a pus pan! şi pe toţi funcţionarii adminis­
Malietoa din insule se luptă cu în­
In cât privesce pe aceia, cari apar­ pe lucru, fiind el sufletul acestei sec­ trativ!, ca să spioneze tot ce se pe­
verşunare unii în contra altora. Lup­
ţin inimicului, numele lor trebue co­ ţiuni. Scopul i-a fost să sugrume trecea în sînul naţionalităţilor şi să
tele ţin de opt (file. O mare parte
municat, pentru-ca astfel se înceteze orî-ce mişcare a naţionalităţilor. raporteze tote la secţiunea Banffy -
din supuşii străini din insulă încep
grozava nesiguranţă despre mortea Pentru acâsta îi trebuia sprijinul Jeszenszky. Astfel — cjice — nimic
să părăsescă Samoa. Englesii şi
celor pierduţi. Pentru-ca se se pâtă ministeriului de esterne, der nu se nu se putea petrece, ca să nu scie
Americanii luptă uniţi alături cu
sa
dovedi aşa (Ţ identitate personală înţelegea cu Ivalnoky, care era de guvernul în timpul cel mai scurt.
principele partisan lor, în contra
a morţilor inimicului, fiă-care soldat părere, că monarchia nâstră nu se Banffy—continuă mai departe—
trebue se pârte pe corp o mică tă­ Germanilor. Astfel se inaugurâză pâte strica cu România de dragul a sciut cu dibăcia şi cu banii săi
conferenţă de pace dela Haga.
bliţă, pe care se fiă însemnat numele şovinismului unguresc. A umblat să câştige pressa francesă şi italiană
respectivului şi numărul regimentu­ dec! să-l răstârne pe ICalnoky şi s’a pentru causa maghiară, şi Liga ro­
lui de care se ţine. cjis, că afacerea nunţiului papal A- mână a aflat mai pretutindeni de ac!
Convenţiunea dela Geneva se Broşura banffystă. giiardi i-a dat prilej la acesta. In încolo uşile redacţiunilor din străi­
va estinde şi asupra răsboielor pe Am făcut amintire în numărul adevăr însă — cjice broşura — a nătate închise. Se jeluesce autorul
mare. trecut despre broşura ungurâscă ce fost politica naţională a lui Banffy, broşurei, că Banffy n’avea poliţie
In fine se va cere congresului, a apărut în Budapesta sub titlul care a învins contra lui Kalnoky. politică, şi cjice, că de multe-orî a
ca instituţia aşa numită „Crucea ro- „Politica de naţionalitate a hei Banjfy , Sub urmaşul acestuia, Golu- trebuit să umble şi cu mituiri. Aşa,
44
şie din tote statele, să fiă recunos­ broşură, care a făcut mult svon şi chowski, Banffy a sciut să-şî ducă de pildă, comitetul congresului na­
u
cută. In ultimul răsboiu turco-grec a produs mare indignare pretutin­ în împlinire tote planurile. A făcut ţionalităţilor a ţinut în 1897 o con­
amândouă părţile au refusat liberul deni, er mai ales în România. Voim remonstraţiunî la Bucurescî, în urma ferenţă în Budapeşta. Banffy a sciut
44
mers al ambulanţelor „Crucei roşii , să arătăm acum forte pe scurt cu­ cărora a încetat ajutorul de 150,000 să-şî câştige protocolul acestei con­
motivând retuşul cu aceea, că crucea prinsul ei, ca să-l cunâscă şi cetito­ lei. A rămas numai să se decidă ferenţe şi a doua cji tote foile din
ar aţîţa fanatismul Mohamedanilor. rii ediţiei nâstre de Dumineca. asupra celor 38,500 lei ce se dau Budapeşta l’au publicat, aşa că pla­
însemnul de tabără a fost înlocuit Scriitorul broşurei, pe cum s’a scâlelor române din Braşov, după- nul fiind dat pe faţă, s’a zădărnicit.
aşader cu semiluna roşie şi numai ast­ cjis şi în dietă, trebue să fiă unul cum afirma guvernul român, pe basa Vorbesce apoi broşura şi de is­
fel a încetat orî-ce piedecă. Pe viitor din âmenii lui Banffy, care făcea unui drept privat. Pentru cercetarea prăvile lui Banffy pe terenul econo­
se va şterge o astfel de târguială în­ parte din vestita secţie a naţionali­ lucrului, ministeriul unguresc de culte mic: cum a căutat el să subsape
tre beligeranţi, âr ca să se potă ajunge tăţilor, al cărei şef cu numele era a numit o anchetă, 6r guvernul ro­ institutele de ban! românesc! prin
la acesta, va trebui ca Crucea roşie Jeszenszky, er şef adevărat Banffy. mân a încetat a mai plăti renta sco­ aducerea legei asupra associaţiunilor
să fiă recunoscută. Scopul autorului anonim a fost de-a lelor, şi a depus banii la o bancă, de credit. Mai departe arată rnăsu-
*

şi de sdravenă. Petre Munc era să — „Nu mi-ar fi, tocmai, dâr sunt brav! am scăpat eu de sărăcia, şi Gând aucjl Petrea acestea şi
cadă în genunchi de frică, când vecju semne, că acjî va fi căldură mare, n’ai fi tu cel dintâiu, decă te aş! vecju nu departe de el un şanţ, se
pe cela apropiindu-se de el în pas de aceea o apucaiu p’aci, pe la scăpa şi pe tine. Spune-mi, câte mii grăbi şi mai tare spre a ajunge din
liniştit; căcî el cugeta, că acesta răcâre. de taler! ţi ar trebui de-ocamdată?“ colo de graniţă, astfel că şi Michel,
de bună semă i Michel Holandeaul. — „Nu minţi, cărbunarule! La aceste vorbe scutură banii înjurând cumplit, fu nevoit a fugi,
44
Inspăimântătârea figură mereu tăcea; strigă Michel Holandesul cu voce în buzunarele lui cele mari, şi ei ră­ mai iute, ca se se pâtă ţine de ei.
Petre însă îşi mai căpătă curagiu şi detunătâre, „or! te culc cu ruda asta sunau, ca aeji nâpte în vis. Dâr Tînerul se aruncă cu o săritură des­
se apropiâ de el. Sttăinul era cu un la pământ; crecji tu dâră, că nu te- inima lui Petre bătea fricâsă şi cu perată preste ş^nţ, căc! vedea, ca
cap bun mai înalt decât cel mai am văcjut cerşind la mititelul? Nu durere la vorbele acestea; îl nă­ duhul pădurei ridicase prăjina să-l
mare om, ce vecjuse cândv8, faţa te face, a fost o apucătură prâstă pădeau fierbinţeli şi răceli, şi Michel tâce; el trecu norocos preste şanţ,
lui nu mai era tinetă, der Dicî de dela tine, dâr norocul tău, că n’ai Holandesul nu i-se părea, ca şi când şi prăjina fîşcăia în văzduch ca
tot bătrână, ci plină de brazde şi nimerit descântecul; mititelul e un din milă ar arunca banii, fără de a într’un părete nevăcjut şi se rupse,
de creţe; el puita un mânecar de sgârcit; el puţin dă, şi de ceea ce pofti ceva pentru ei. Işî aduse minte de ajunse un capăt chiar pănă din­
pănură şi ciobotele cele grozav de dă, îi pare rău în tâtă viaţa. Petre, vorbele cele tainice ale bătrânului colo la Petrea. Acesta însă o ridică
mar!, pănă peste geuun* hî, îi erau tu eşti un biet sărman, şi mă dâre despre âmenii cei bogaţi, şi cuprins trimfător spre a arunca cu ea după
cunoscute lui Petre din poveste. sufletul de tine; un tîner ca tine, de o spaimă grozavu <Ţ „Mul- Michel Holandesul, dâr în acest mo­
ee:
— „Petre Munc, ce fac! tu în sdraven, frumos, care ar putâ începe ţămeso, domaule, dâr cu d-ta nu voiu ment simţi bucăţica de lemn miş-
44
bradet? întrebă regele pădurei cu ceva-’n lume, să stea să arejă căr­ se-mî fac lucru, căcî sciu cine eşti cându-i-se în mână, şi spre uimirea
44
un glas detunător. buni! Pe când alţii scot din buzu­ şi prinse a fugi cât îl ţineau piciâ- lui vecju, că el ţine în mână un
44
— „Bună dimineţa, patriote , nare taler! de cei mar! şi galbinî, rele. Der duhul pădurei păşea tot şarpe grozav, care se arunca spre
răspunse Petre, făcendu-se a fi f ă i ă tu nu poţi scâte nic! câte-va băn­ alăturea cu el şi murmura înăduşit: faţa lui cu limbi veninâse şi cu ochi
frică, dâr tremurând grozav. „Viâu cuţe; prâstă viâţăducî! 44 „Al meu eşti Petre, te,văd din ochi, înfocaţi. El îl lăsă din mână, der nu
să merg prin brâdet catră casă. 44 — „Intr’adever, ai tâtă drep­ că tşti al m e u ; pe frunte-ţi stă scris, căcju jos, că se încolăcise ţâpăn de
44
— „Petre Munc , cji străinul tatea; prâstă viâţă! 44 că trebue să fi al m e u . . . Nu fugi câte-va ori în jurul manei sale, şi
8e
şi aruncă o privire cruntă asupra — „Aşa, mie mi-o spui tu! cjise aşa tare, ascultă numai o voibă bună, se tot apropia cu capul de faţa i u i ;
44
44
lui, „ n u ţ i e calea p’aci cătră casă! 44 Michel mai departe, „pe mulţi băieţi acolo e graniţa mea . atunci âtă se aruncă un cocoş sel-