Page 80 - 1899-03

Pagina 4. G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 64.—1899.

eăeî ar fi fost buni bucuroşi să nu fiă des­ tateaf|de sciinţe). Pop. Ghiţă, (profeşor li­ Ţăranii au vândut tot oe aveau. Acuma românesc! se încuibă câte-un Evreu, care
coperite. Foia ungurâscă „Rotit. Frt. spune, ceul M. Bravu), F. Popa, (profesor liceul mănâncă, pentru a trăi, pâne făcută de ar- cu negoţul şi cu afurisitul de vinars storc
u
că afacerea cu broşura nu va rămâne Lazăr), Popescu Sp. (profesor gimnasiului buri, ghindă, pas, cojă... Urmările obici­ pe bietul popor, ducându-1 la sapă de
într’atât; guvernul, ca şi tote partidele Vaslui), etc. etc. nuite ale fometei, bolile epidemice ş’au lemn, âr ei ajung la stare bună, se fac
maghiare află de lipsă descoperirea auto­ ivit: tifosul, scorbutul seceră vieţile oru-
Bnmbfic eftin. Ni-se scrie, că dela domni mari şi apoi nu poţi vorbi cu ei,
rului, căci „nesiguranţa de acum şi necu- ţate de fomete. deoât cu pălăria în mână.
societatea română de consum „ Concordia
u
noscinţa autorului dă prilej la astfel de Caritatea oficială a jertfit aprope o Comuna acâsta bravă este Lita-ro-
din Sibiiu s’a comandat bumbacul necesar
combinaţiuni şi dă broşurei un fond poli­ sută de milione pentru a veni în ajutorul su-
pentru comunele Bozdand şi Szeer din Să- mână, ai cărei poporenl la propunerea con­
tic, cari sunt c'ompromiţâlore în mai multe ferindilor. Dâr acâstă sumă enormă este
lagiu (comune unguresc!). In privinţa pre­ ducătorilor săi şi cu deosebire în urma
direcţiuni . — Ce cjic la tote astea cei din numai o picătură faţă cu oceanul miseriei! vorbirei din 12 Martie n. c. a On. Dn„
11
ţului, bumbacul comandat dela „Concordia"
faimosa secţie pentru naţionalităţi, înfiinţata Ce e mai grav este, că fometea în preot Teodor Bordan, rostită după ser­
a fost ou 230 fl. mai eftin, ca cel oumpă-
de atotputernicul lor patron Banffy? Rusia e un fenomen periodic, ca şi în viciul divin şi după predioarea-i obicinuită,
rat dela Jidani, âr în privinţa calităţii ne­
u
„Cordiana , tînărul institut românesc asemănat mai bun. Ast-fel ţăranii din a- Indii — şi că se datoresce unor prioini luâ o hotărîre, care întrece ori-ce laudă.
adânci.
de credit şi economii din Foventea, deşi miutitele comune, prin oâte-va şiruri de D-l paroch arăta adecă poporului multele
Guvernul engles a luat în Indii mă­
înfinţat cu un capital modest, numai de scrisore ale unui fruntaş din sinul lor, s’au urmări triste, ce le aduce vinarsul, cel mai
15,000 fi., a realisat progrese forte fru- ales nu numai cu un lucru bun, ci şi cu suri preventive contra sărăciei de recoltă, mare duşman al poporului nostru dela sate;
mâse, dând dovedi, că e un institut solid un câştig de 230 fl., care altmintrelea ar fi cheltuind vre-o 50 milione la afacerea de el numai sănătate nu ne dă, ci bani arun­
irigaţii (pentru udarea câmpurilor) etc.
a căruia lipsă era simţită ,pentru poporul intrat în punga neguţătorilor jidani. Pen- caţi în vânt şi păcate neiertate ne causeză,
In Rusia, ţâră agricolă — 85 la sută âr pe de asupra ridicarea la stăpânire a
din acea comună şi împrejurime. Adunarea tru-ce n’ar putâ face asemenea şi anumiţi
generală din 12 Febr. c. având în vedere fruntaşi de prin comunele românesc!, unde din totalitatea populaţiei e agricolă — cre­ unor lifte străine.
(
ditele întrebuinţate la lucrări preventive Poporul pătruns de cuvintele părin-
avântul îmbucurător al tinernlui institut, ţărancele nostre au trebuinţă de atâta bum­
contra fometei ating cifra de 112 miliâne tesci ale părintelui său sufletesc, prin vot
a hotărît să urce capitalul social la 30,010 bac la ţăsăturile lor ?
prin o nouă emisiune de 150 aoţii de câte de franci, pe când budgetul răsboiului este solemn a adus hotărîrea, că timp de un an
Asentările în comitatul Selagiu- de 1265 miliâne ! — Etă esplicaţia iniţia­
50 fi. Subscrierea pentru noua emisiune de nu vor mai bea vinars şi alte beuturi dela
lui se vor ţinâ anul acesta în următorele
acţii s’a şi deschis. Aoţionarii vechi au tivei Ţarului Nicolae II. jupănâsa, sub pedâpsă de 5 fl., pentru oei ce
cjile st. n.: Pentru oraşul Şimleu în 5 Apri­
dreptul de-a primi pănă în 30 Aprilie n. c., ar călca acest vot solemn.
lie ; pentru cercul Şimleului în 6, 7 şi 8
încă atâtea acţii nouă, câte au de cele De atunci jupănâsa singură horesce
Aprilie; în Zelau pentru cei din oraş în
vechi, în preţ de 50 fi. plus 1 fi. pentru lângă butoiul gol, căoi vinars nu are pentru
15 Aprilie; pentru cei din cercul Zelaului Nou abonament
înscriere, âr mai târdiu, până la finea lui cine aduce. Urmarea va fi se vede, că
în 17, 18 şi 19 Aprilie; pentru oercul Ce­ la
Maih, vor ave de-a plăti 56 fi. Dela 1 într’o bună diminâţă ne vom trecji, că nu
hului Silvaniei se vor ţinâ asentările în
Iunie pănă la 1 Septemvre se vor primi Gazeta Transilvaniei. vom mai avâ în sat de cei tăiaţi împrejur.
Ceh în 21, 22 şi 25 Aprilie; pentru cercul
subscrieri şi dela neacţionari, de cumva Lita româuă e o comună mică, abia
Jibăului (în Jibău) în 27 şi 29 Aprilie şi Cu 1 Aprilie st. v. 1899
1
voi mai fi acţiuni nesubscrise, totul cu numără 600 locuitori, dâr poporul e robust,
în 2 MaiQ, âr pentru ceroul Crasnei (în
preţul de 56 fi., din cari 50 fi. se vor so­ se deschide nou abonament, la care destoinic şi activ. De însemnat e, că po-
Crasna) în 4, 5 şi 6 Maifi.
coti în capitalul social, âr 6 fl. se vor invitam pe toţi amicii şi sprijinitorii porenii sunt deprinşi şi dextri şi în ale
adăuga la fondul de reservă. O listă pentru Cultura bumbacului în România. foiei nostre. industriei de casă. Pe lângă economia de
11
subscrierea de acţiuni este depusă şi la „Gazeta Ţăranilor spune, că mai mulţi câmp, ei produc pe an dela 7—8 mii furci
administraţia cjiarului nostru. După de­ cultivatori din judeţul Covurlui s’au hotâ- Preţul abonamentului: şi greble, cari aduc un venit curat de
puneri „Oordiana dă 6'°/ interese. rît să încerce anul acesta a cultiva bum­ Pentru Austro-Ungaria: 1000 fl Mai construesc cară, pluguri, ro­
11
0
bacul pe teritoriul lor din acel judeţ. pe un an........................... ... 12 fl tile de plug, cari de-asemenea aduc uu
Tunuri lionvedilor. O foie din Viena
pe şâse luni . . . . . . . 6 „ venit frumos. Tote uneltele economice şi-le
aduce soirea, că ministrul de honvedl br. Femeia Florea Feraru din comuna pe trei luni . . . . . . . 3 „
Fejervăryi a mijlocit, să se dea şi honve- Broşteni, judeţul Argeş (România), a năs­ pe o lună........................... . . . 1 „ lucră ei înşi-şi, deprinşi şi cu împletitul de
dilor tunuri. Cât de curând se vor înfiinţa cut trei copii de-odată, cari se află în per­ Pentru România şi străinătate: paie etc.
patru baterii de tunuri. Scirea foiei vie- fectă stare de sănătate. pe un an......................... . franci, 40 In ale pomăritului îucă merită laudă,
nese umple de dulci ilusiunî pe cei din pe săse l u n i . . . . „ 2 0 căci nu afli grădină, în care să nu fie un
Cei cari sufere de şoldinâ şi reuma număr însemnat de pomi altoiţi, ba o parte
tabăra şoviniştiior, sunt însă între ei mulţi, pe trei luni . . . . „ 1 0
tism să nu-şi uite de alifia contra şoldinei din locuitori îşi acoper celea mai multe
cari nu cred, că honvecjii vor fi împărtă­ şi reumatismului, caii se capătă la Bela pe o lună ....................... „ 3 50
şiţi de acâstă mult aşteptată daniâ. JBa o Zoltan liferantul curţii. Borcanul 1 fl. Mii Abonamente numai la numeral poporal lipse oasţiice din câştigul pomelor.
fâie din Peşta cjice, oă Ungurii trebue să de scrisori de mulţumită atestâză, că acâsta Starea materială a poporului preste
alifie vindecă dureri învechite de câte 15 de Dumineca: tot e bunişoră, ceea ce este a-sa mulţumi
primescă scirea cu reservă, pănă nu se va
pănă la 20 de ani. hărniciei sale proprie. Dea Dumnecjou, ca
vede realisată în faptă dorinţa lor. Pentru Austro-Ungaria:
să avem multe comune românescl asemenea
Teatru german. Mâne Duminecă se pe un an...........................................2 fl.
11
Decoraţii: „Monitorul oficial publică acesteia.
va da ca prima representaţiă de operă, „Fi- pe şbse luni..................................... 1 „
lista ultimelor decoraţiunî din care vedem Un abonent.
delio“ în 2 acte, de Ludwig von Beethoven. Pentru România:
că între alţii li-s’a mai conferit „Corona
După actul prin urmâză: Uvertura Leono- pe un an....................................8 franci,
României* în gradul de oficer d-lor: Drag.
rei Nr. 3. pe şbse luni.............................. 4 „ Efâlulţămiftă puSsSâcă.
Demetrescu (prof. univ.), D. Dinicu (prof.
Abonarea se pote face mai uşor
conservator.) Doctor O. Giorgian (prof. se­ prin mandate poştale. Onorată Redacţiune ! Asociaţiunea des­
minar Nifon), Mucean Gh. (prof. sf. Sava), Fdmefea în Rusia. părţământului Timişorii — pentru litera­
Ştefan Popescu (Dii'ect. Gimnasiului R.,- Rusia este din nou bântuită de fo- A dministraţiunea. tura şi cultura poporului român având în
Sarat). V. D. Păun (Direct. Lic. Lazăr). In mete, o fomete mai groznică încă decât vedere luminarea şi deşteptarea acestuia
gradul de Cavaler s’a conferit între alţii d-lor: cea din 1891—1892. Provinciile Viatka, şi prin cetirea unor cfi are mai acomodate,
Olinciu I. (profesor Liceul Lazăr), Culianu Perm, Ufa şi Samara dela răsăritul Volgei a binevoit a gratui între altele şi comunei
O comună harnică.
P. N. (conferenţiar, facultatea de sciinţe şi Kazana, Rizzan, Tuia, Simbirsk, Sara- nâstre biser. din Hitiaş şi an. c. numerii
Iaşi) Ovid Densuşianu (profesor Liceul Foc­ tova, Voronej şi Tambov la apusul acestui De lângă Turda, Martie 1899. de Dumineca a preţuitului cfi ’ „Gazeta
ai
şani). I. R. Floru (profesor Liceul sf. Sava\ fluviu, sunt în prada teribilei plăgi. Tote On. D-le Redactor! Vin a Vă comu­ Transilvaniei , trimis la adresa subscri­
11
D. Georgescu (profesor Liceul Ploesci). Mân- aceste provincii la un loc ocupă o întin­ nica o soire îmbucurătore, despre o faptă sului.
dreanu V. (directorul liceului Cantemir), Mi- dere de peste un milion de kilometri pă­ săvîrşită de-o comună curat românâscă, Drept aceea îmi ţin de da'orinţă a
hăilescu M. (profesor liceul Matei Basarab), traţi şi cu o populaţie de peste 25 milione aşeclată în apropiarea Turcjii- aduce şi pe acesta cale prea stimatului
Diaconul Musceleanu N. (profesor la facul- locuitori. Sciut este, că mai în tote comunele domn E. Ungureanu şi Onort. comitet a

întâiu şi’ntâiu de tote aşi voi, ca — „ Alt-ceva nimic ? întrebă, mi­ dată. Tu mai poţi veni în astfel de sticlă şi o vîrî în gura lui cea ştirbă.
u
eu se sciu juca mai bine decât Re­ titelul cu faţa îngr'jată. „Petre, ni­ împrejurărărî, şi atunci vom vedb . Apoi scbse o minunată tufă (sticlă
11
gele jocului şi se am pururea în mic altceva? 11 Acum te gata de drum, mergi acasă. de aprins), o ţinu la sbre şi aşa-şî
puDgă atâţia bani, câţi are grosul — „Ei, îmi mai poţi da şi un „Aci sunt Ţise micuţul spirit al aprinse pipa. După ce fu gata, în­
11
Ezechil *. cal şi o căruciără după el“. b'rădetului, scoţeod o punguliţă din tinse prietinesce mâna lui Petre, îi
1
— „Tu, nebunule!“ răspunse — „O, tu cărbunar prcst!“ (Ţ buzunar, — „aci sunt cele două mii mai dete multe poveţe bune do cale,
se
mititelul mânios. „Ce poftă slabă micuţul, şi aruncă pipa cea de sticlă fiorenî, şi acum destul, dbr vecjî fuma tot mai repede şi mai repede
mai e şi acâsta, a sci se joci bine cât colo într’un brad gros, spăr- de-mî vină brăşî curând după bani, şi apoi peri îutr’un nor de fum, care
şi a avea bani de joc! Nu te ru­ gându-se în sute de bucăţi. „Cal, că atunci te acăţ de bradul cel mai mirosia a tăbac curat holandes şi se
şinezi, tu Petre prost, a te înşela cărucibră ? ... Minte, mutule, minte înalt. Aşa am făcut de când sunt împrăştia lin printre cetinile braŢilor.
pe tine însu-ţî cu norocul teu? Ce ţi sănetosă de om şi prevedere se-ţî fi în pădure. înainte cu trei cjile a După ce ajunse Petre acasă,
va folosi ţie şi sermanei tale mame, cerut, pătrundere, der nu cai şi că­ murit bătrânal sticlar Friz; sticlăria află pe mumă-sa tare îngrijată pentru
dâcă vei sci juca? Ce-ţî folosesc ţie ruţă. Altcum nu te întrista, vom lui a rămas fără stăpân, colo sub el, căcî biata mamă nu credea alta,
banii, cari după dorinţa ta sunt nu­ vede, pbte că şi aşa nu va fi spre pădure. Mâne te du păn’ acolo şi ţT decât că pe feciorul ei Tau luat că-
mai pentru ospătărli, şi se-ţî rămână stricăciunea ta, că a doua dorinţă fă cerere de moştenire, cum so cade. tană. El însă era voios şi Bpunea
acolo, ca şi ai regelui jocului ? Atunci nu a fost chiar de tot nebună. O Te ţine bine, fi harnic, şi voiu merge bătrânei, cum îu pădure şî-a întâlnit
în întrega săptămână nu ai erăşî bună sticlărie nutresce şi pe domn din când în când păn’ la tine, te un prietin bun, care i-a dat banî se
nimica şi duci lipsă, ca şi mai îna­ şi pe măestru, numai de ţi-ai fi ce­ voiu cerceta cu sfatul şi cu fapta, începă altă afacere, nu tot cărbu-
inte. Mai ai o cerere liberă, dăr vecji rut minte şi prevedere lângă ea, deorece necerându-ţî minte, nu o ai. năritul. Deşi mama lui locuise de
se-ţî poftesci ceva lucru cuminte . c’apoi caii şi căruţele urmau ele de Dbr trebue se-ţî spun, că dorinţa 80 de anî în coliba cărbunărescă şi
11
Petre se scărpinâ după urechiă sine. ta cea dintâiu a fost o prostiă. Bagă era deprinsă cu omenii acelei me­
11
şi după puţină gâudire cjice: „Atunci — „Dâr dtmnule , cjise Petre, de semă cum umbli pe la ospătării. serii, ca fiă-care morăriţă cu făina
mi aşi dori cea mai frumăsă şi mai „mai am o dorinţă. Atunci putere-aşî Petre! Birturile pe nimenea n’au de pe obrazul bărbatului ei, totuşî
11
avută sticlăriă din întregă Pădurea cere minte, dbcă tocmai aşi avbaşa dus încă la bun sfârşit . fu destul de mândră îndată ce fiul
negră, cu tdte cele de lipsă la ea, mare lipsă de ea, după cum spui? 41 Intr’acestea omuţul scose o pipă ei îi spuse, că are se ducă o vicţă
11
şi bani, să o pot conduce . — „Nu mai ai nimic de-ocam- nouă, făcută din cea mai frumbsă mai strălucitore. Ba începu a vorbi