Page 81 - 1899-03

Nr. 64—: GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

sus atinsului despărţământ căldurâsa mul- NECROLOG. Ni-se scrie din Preş- tâză pas de pas şi grădinăritul, începând pe uliţi, sâu prin grădinile omenilor. Nime
ţămită pentru nobilul don. Provedinta mer: Mercur! în 17 v. c. s’a înmormântat cu forma cea mai simplă pănă lâ parcul nu pote Ţioe aşa-dâră, oă n’a avut timp să
aici tînăra fiică a d-lui preot G. Ludu, Vic­
d-deâscă, să lej răsplătâsoă cu deplina să­ cel mai pompos, care influinţâză atât de samene în grădina sa câte-va straturi de
toria. înmormântarea a fost cât se pote de
nătate şi putere! binefăcător asupra simţurilor nâstre.
jalnică; au luat parte mai mulţi preoţi şi sălată, câpă, morcovi, petrinjei, sâu să
Comuna Hitiaş, 7 Martie 1899. învăţători din tractul Braşovului, întrâga Der din grădină putem noi face nu pună câte-va cuiburi de fasole, ori crum*
inteligenţă săsâscă din loc, tinerimea ro­ numai un loc plăcut, oi dâcă o luorăm cum pene ş. a. — Numai voe să fiă, tâte se pot.
George Ciocoiu,
mână şi săsescă în corpore cu stâgul de se cuvine, ea ne pote aduce şi alte multe
preot gr. ort. român. doliu în frunte. Cosciugul a fost dus la II. însuşirile grădinii.
mormânt de 8 studenţi dela şcâlele comer­ folose. Ou alte cuvinte, dâcă în grădina însuşirea de căpeteniă a unei grădini
ciale române din Braşov. Cântările le-au nostră pe lângă flori, vom semăna legumi
L i t e r a t u r ă . esecutat studenţii în cor. Cuvântul funebru şi vom planta pomi, atunci ara împreunat este, ca aceea să fie în apropierea locuinţa
l’a rostit preotul Vasilie Mereţ cu motto: frumosul cu câştigul. nâstre. Mai bine se pot împărţi grădinile
Pentru comercianţi funcţionari şi „Nu plângeţi, căci feciâra n’a murit, ci Despre o astfel de grădină vrâu, să âble; mai bune sunt grădinile din faţa so-
toţi 6menii de afaceri, precum şi studenţi dârme . Pe mormântul ei au fost depuse vă vorbesc şi eu acum. Da, toţi preoţii, relui, sâu celea ce se află înclinate spre
u
putem recomanda următârele cărţi: vre o cinci cununi de flori dela rudenii toţi învăţătorii, toţi cărturarii şi plugarii mâdă-eji sâu mâdă-răsărit.
şi amice. Dumnecjeu s’o odihnescă în
Mânui de dreptul cambial, lucrat români, trebue să aibă câte o astfel de gră­ Dâcă grădina nostră e mare, atunci
.ie Ioan Socaciu, profesor la şcâla română pace! — S. dină, în care să producă pâmele şi legu- putem cultiva mai multe soiuri de legumi
gr. or. din Braşov. Cartea e tipărită pe
14
spesele „Albinei şi e menită a face mari mile de lipsă la o casă; âr cei ce pot, cei şi plante. Alegem pentru fiă-care locul,
servicii tutu”or, cari au afaceri cu cambii ce locuesc aprâpe de oraşe, aceia pot face oare îi priesce mai bine. De cătră mâcjă
poliţe). Preţul 2 fl. (cu posta 2 fi. 10 cr). chiar şi bani, din cari să-şi acopere barem nâpte şi sfinţit (apus) trebue să fiă scutită
Un capitol din Contabilitatea duplă în parte lipsele casei. de vânturi prin zidirile economice şi prin
de 1. C. Panţu, prof. la şcdla comercială Grădina de legumi. Prin satele nostre fiă-care casă îşi are arbori mari: âr în spre me^ă-di şi răsărit
3uperioră din loc. Tracteză principiile conta­ grădina sa mai mare, sâu mai mică. Du­ nu-i iertat, să punem pomi mari orî zidiri
bilităţii duple ilustrate cu diferite esemple, La Blaşiu va eşi încurend de economice, pentru-ca ast-fel sorele să-o a-
rere numai, că mulţi dintre săteni le lasă
pe cari studiindu-le cu atenţiune, pâte ori sub tipar o carte asupra legumări- jungă tâtă efiua.
şi cine să înveţe contabilitatea, adecă ţi­ tului, scrisă de d-1 profesor Ioan F. pustii, în loc de a sărnăna în ele legumi,
nerea socotelelor în economia proprie şi în Negruţiu. Cu ocasia adunărei gene­ fără de cari nu pote fi nici casa cea mai să­ Pentru o casă, sâu familie e de ajuna
afacerile comerciale. Preţul 50 cr. -|~ 5 cr. racă. Ore, nu lipsa de legumi e causa, pen­ o grădină dela 400 stîngini □ pănă la un
porto. rale a despărţământului de-acolo al tru care chiar şi plugarii mai cu bună jugăr. Dâcă îi mai mare, nu strică. Mări­
„Curs complet de corespondenţa Asociaţiunei, ce s’a ţinut vara tre­ stare sunt siliţi adese-ori a mânca pâne, mea şi posiţia grădinii mai de multe-orî nu
comercială^, de L C. Panţu. Conţine mo- cută în Veza, d-sa a cetit adecă o atârnă dela noi, şi aşa trebue să ne mulţă-
mâlaiu şi mămăligă golă, sâu o fiertură
lele de circulare, scrisori de informaţiunî, interesantă disertaţiune despre „ Gră­ mim cu grădina, ce-o avem.
•ecornan ■! aţinui şi acreditive; scrisori în dina de legumi , pe care o publică fără de nici un gust şi fără de nici o pu­
11
someroiul cu mărfuri, comisiune şi spedi- acum în Ţarul „Unirea . Acâsta di­ tere nutritâre? — Sâu, în caşul cel mai Forma cea mai potrivită pentru o
11
jiune; eestiuni cambiale, afaceri cu efecte, bun sunt siliţi, să cumpere ou bani scumpi grădină este aceea în patru unghiuri, lun-
monede şi cupâne etc. Preţul 1 fl. 60 cr. sertaţiune o va tipări şi în broşură şi lucrurile acelea, pe cari şi dânşii le-ar gărâţă; âr locul cel mai bun este pămân­
separata, care va fi de cel mai mare
Procent, Promii, Interese şi Teoria putâ avea cu multă uşurinţă în grădi­ tul cu pătură roditâre grâsă, pământ sfăr-
conturilor curente de I. C. Panţu. Arată folos poporului nostru, mai ales fi- nile lor? micios, în care legumile se pot mai bina
îalcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe ind-că scrieri mai noue despre legu- nutri şi desvolta. Legumilor peste tot le
N’ar fi âre cu mult mai bine, ca şi
Iile într’un mod practic; sunt mai multe rnărit, potrivite pentru ţăranii dela plugarii noştri să urmeze pilda ţărani­ place pământul amestecat cu năsip, var şi
jsemple esplicate amănunţit, aşa ca să fie noi, astăcjî nici nu avem.
nţelese do ori şi cine; de-asemenea modul lor saşi şi de alt neam, — adecă, să puţin lut.
le calculare al intereselor la bănci şi teo- înainte de ce cartea ar eşi de nu se raziroe numai în bucate, în grâu şi Dâcă pământul din grădina nostră ar
•ia conturilor curente. Preţul 40 cr. plus sub tipar, ţinem a atrage atenţiunea cucuruz, oi să se ouprindă şi cu grădină­ fi nepotrivit pentru legumi, aşa de pildă a
5 cr. porto. cetitorilor noştri asupra ei şi a li-o ritul şi pomăritul, adunând atâtea pâme şi lutos (cleios), sâu e năsipos, şi alt loc
Iote aceste cărţi se pot procura dela n’avem, atunci trebue să 1 amestecăm ca
face cunoscută publicând în cele de legumi, încât să pâtă şi vinde? Atunci n’ar
Tipografia „A. Mureşianu“ din Braşov. mai jos unele părţi din ea: fi siliţi plugarii noştri, ca să-şi acopere tâte alt pământ mai bun, oe-1 cărăm din alt
lipsele casei din bucate şi âr numai din loc. Prin săpatul de tomna prin întor-
3. Folosul grădinii.
„Pintea; Viteazultradiţiunl, le- bucate. Er ţăranca română n’ar mai fi si­ oerea pământului (rigolare) încă putem îm­
ţende şi schiţe istorice, de Joau Pop-Jlctc- Prin nimic nu se reoglindeză aşa de lită să alerge cu, ouă şi pui în şurţă până bunătăţi pătura roditâre.
•anul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai corn- bine şi curat inima omului bun, harnic şi Er dâcă pământul din grădina nâstră
la jupânâsa din sat după câte-va cepe,
detă scriere despre eroul Pintea. In ea iubitor dn curăţeniă, ca şi prin îneunjura- ar fi prea apătos, atunci să facem şanţuri,
e cuprind forte interesante tradiţiunl şi rea locuiiiţii sale cu o grădinuţă cu flori, frunde de petringei, sâu castraveţi muraţi
storisiri din tâte părţile, pe unde a um- ou o grădină de legumi, prin pomii, ce-i ş. a. Sâu dâră jupânâsa, oare numai de canale (irigaţiune), prin cari să se pâtă
)lat Pintea. Se află de vândare la tipo­ eri alaltăeri e venită în sat, e mai bună la scurge apa întrecătâre.
grafia „A. Mureşiânu în Braşov şi la au- plantâză în grădina sa. mână ca femeia română, oare îndeplinesce In grădină avem lipsă de-o fântână
11
orul în Beteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu Aci, la umbra răcoritârâ a pomilor, lucruri cu mult mai grele, ca şi săpatul şi sâu un părău, ca să putem uda leguma,
losta 23 cr.).
iu mirosul plăcut al florilor, minunându-ne plivitul unei grădini de legumi? când trebuinţa cere. Mai bună e apa de
şi desfătându-ne în frumseţa naturii, — Ei bine! îmi vor răspunde unii şi al­ rîu şi de ploie.
Musică. — Arii şi danţurî populare, aflăm petrecerea cea mai plăcută şi repau­ Mai departe e de lipsă, ca fiă-care
ranscrise pentru vidră, cu acompaniament de sul cel mai duloe în Dumineci şi sărbători, ţii, tote sunt bune şi frumose, câte ne spui grădină să fiă îngrădită bine, pentru-ca ast­
•ian, e titlul unei nouă lucrări a d-lui Ro- în timpul fără de lucru. d ta; dâr uită, noi suntem aşa de cupriuşi fel să fim scutiţi de ori-ce pagubă, ce ni-ar
>ert Klenck, care prin acestă publioaţiune, cu lucrul câmpului, încât nu ne mai ră­
încă din cea mai adâncă vechime, mâne timp să ne punem în grădină legumi putâ causa âmenii cei răi, galiţele, vitele,
ie lângă, că a adunat laolaltă multe măr-
âmenii cu simţ^ pentru ceea-ce e bun şi şi pomi. iepurii ş. a.
;ăritare ale musieei române ameninţate
frumos, îşi încunjurau casele lor cu gră Acestea însă sunt numai vorbe gole; Pe cum am mai amintit şi mai sus,
-se pierde, dâr contribuesce a-le face eu-
dini pline de farmeo. Romanii, străbunii deâre-ce fiă cărui plugar, de ar avâ o mo­ dâcă numai se pâte, atunci grădina nâstră
.oscute străinătăţii, care ne ounosce prea
noştri, şi Grecii, cari erau cele mai învă şie cât de frumâsă, totuşi îi mai rămâne să ni-o facem în loc deschis, unde lumina
iuţin din acest punct de vedere, mai pu-
ţaţe popâre în vechime, se întreceau întru timp destul pentru lucrarea grădinii sale. sârelui să ajungă cjiua întrâgă. Er de vân­
in chiar decât cundsce pe Unguri şi pe
îngrijirea şi înfrumseţarea grădinilor lor. Pentru-că, pe cum vom vedâ îndată, lu­ turile reci, cari vin dela mâ(îă-nâpte şi
’igani, a căror musică au popularisat’o de
Semiratnida, regina Asiriei, avea o grădină crurile câmpului nu se prea nimeresc de­ apus, ne scutim şi apărăm grădina aşa, că
îult măestri, ca Brahrns şi Sarasate. —
de totă frumseţa. odată cu celea ale grădinii. Şi pe lângă în acâstă parte aşeejăm şura, grajdul şi
’reţul 3 lei şi 50 bani. Depositul general cele-lalte zidiri economice, sâu plantăm
Putem aşa dâr dice, că după cum au aceea, afară de săpatul grădinii, tote lu-
i Magasinul de musică Mischonzniki, ca­ nisce frăg&ri, ori acâţi, cari încă ne sunt
înaintat omenii în învăţătură şi cultură, orurile, cum e semănatul, plivitul, răritul,
sa Victoriei, 68 şi strada Colţei 6. de folos în economie,
aşa a înaintat şi grădinăritul. Paralel cu udatul ş. a. se pot face cu nisce copii şi
(Va nrma).
desvoltarea simţului moral şi estetic, înain- şi copile, cari şi aşa umblă numai pustii
u dispreţ despre starea ei de mai (file odată, în fine numai odată în privitorii se minunau şi-l admiiau. Cei mai cutezători jucători nu pu­
căinţe: „ D a — î ş î c|icea ea”, — carna­ săptămână, şi aşa lucrătorii lui lu­ Când gaflară însă la joc, că Petre teau face Dumineca, ceea ce putea
ţia unui propietar de sticlăria sunt to- crau ce voiau. Tâte acestea se în­ şi-a cumpărat o tabrică de sticlă, el; dbr nici nu pierdea în jocul de
uşî alt ceva, sunt mai mult decât tâmplau numai din cauaă, că pro­ când văzură, că el de câte-ori trecea cărţi cât el. Şi ou cât pierdea mai
ecina Greta şi Beta, şi m’oiu pune prietarul mintenî-mintenl fugea la pe lângă musicanţî, tot dăuna le mult, cu atât şi câştiga mai mult.
ie aci-’ncolo mai ■’nainte în biserică, ospătăriă. Duminecă după ce venise arunca câte un ban mare de argint, Acesta so petrecea chiar aşa, după
olo unde şed dmenii cei aleşî“. Eiiul din brădet, merse el la ospătăriă, atunci înlemniră. Unii credeau, că cum şi-o poftise dela micuţul om de
i ajungând stăpân asupra sticlăriei, şi cine se aruncă mai întâiu în j o c ? el a aflat în pădure o combră; a l ţ i i sticlă. El îşî poftise se aibă în bu­
^ dedă curând cu ea. Ţinu lucra- — era regele jocului, er grosul Eze- îşî dau cu părerea, că el a moştenit zunar pururea atâţia banî, ca grosul
orii, cari munciseră şi păn’atuncî chil şedea la masă şi zui gălea taleri o aveie mare, der toţî il cinsteau Ezecbii, şi chiar acesta era, la care
a aceea sticlărie; şi se producea cu corbnă. îndată îşi vîrî Petre mâna acum şi-l ţineau de om cum se cade, el îşi pierdea banii. Şi decă odată
bielă şi nbptea. La început îi plăcea în buzunar, să se convingă, dâ -ă fiind-că avea banî. Jimâ el încă în pierd°a 20—30 fi., el mai avea pe'
6rte acestă afacere. Mergea ade'sea Omuţul lui de sticlă îşî ţine vorba, acea seră două cjeG de florini, der aţâţa în buzunar. încet eu încetul
’aeolo cu plăcere, se preumbla cu şi vede, că punga lui e îndesată de în buzunarul lui sunau alţii, cari atâta se îurădecinâ în el jocul şi
cânile în buzunar printre lucrători, argint şi de aur. Din pioiore încă păreau a fi cel mai puţin o sută de destrăbălarea, încât era printre cei
punea icî-colo câte o vorbă glu- tot tremura, ca şi când ar fi voit să taleri. mai prăpădiţi dintre ştrengarii Pâ-
ueţă, de toţî rîdeau, şi cea mai sară şi să jâce, şi cum se gătâ jo­ Când observă Petre, cât este el durei negre, şi mai des îl numeau
aare plăcere a lui era, se vacja cum cul, cel dintâiu se puse el cu jucă- de vecjut, sta să-şî iasă din piele de jucătorul de cărţi, decât Împăratul
'jflă sticla, ba de multe-orî se punea tbrea lui chiar în fruntea jocului, bucuriă şi sumeţiă. El scotea banii jocului, căcî el juca acum mai în
«<uşî la lucru şi forma din massa lângă Regele jocului, şi de săria cu pumnul şi i împrăseia printre să­ fiă-care (fi de lucru.
a m61e deosebite figuri. In scurtă acesta de trei urme în sus, Petre raci, căci scia el cum este când
(Va urma.)
reme înse se săturase de acâată lu­ săria de patru urme; şi de făcea cine-va e sărac Regele jocului era
nare şi venea numai câte-o 6ră pe acela figuri minunate din piciore, întrecut de noul jucător, şi Petre
i la sticlăriă, apoi numai la doue mai minunate făcea Petre, încât toţî era acum numit împăratul jocului.

Nu numai la noi A ,, x mai mult, ci şi în comeroiul universal cuprinde un loc însemnat. La cumpărare să se câră
n „Franz Jo$ef“
3 î n t r e b u i n ţ â z ă ^ ^ ^ ^ anume Apă amară „Franz Josef , de-âre-ce ape cu mult mai inferiâre se află în comerciu cu
a
celefaşl etichete aşa, că uşor se pote omul înşela.