Page 82 - 1899-03

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 64.—1899.

Când şi cum se altoim pomii? ta, se spui tu Domnului aceluia, că singur smaragd. Acesta are ori când o va- P O S T A R E D A C Ţ I U N EI.
pepenele nu este bun. Acum va tre­ 16re de 125 milibne franci.
Altoirea pomilor nu e bine a se D-lui 1. Vâiculescu, învăţ. în Simîlesca (jud
r
bui se-1 duci acasă, său să-l arunci! La Kremlinul din Moscova se găsesce Buzău). Vă rugăm a ne trimite un esemplar din
tace în cjile prea uscate, prea căl-
Eu am fost mai cu minte, decât tronul naţional al Ţarului, care a fost oferit opul d-v6stră „Holul femeii in familia plugarului
durbse, ori când sufla venturî, ci pe roman“ şi a ne arăta preţul. Voim a-i recomanda
tine; am cţia, că racii sunt prăspeţl, Ţarului Alexandru de un Şah al Persiei în
cât se pote altuirea se se facă pe pentru bibliotecile poporale dela noi.
— deşi i-am fost prins de alaltăieri 1860. Este întreg de lemn, însă îmbrăcat
un timp mai închis, mai umed, ori
dimineţă, — şi dela mine, vec}î, că peste tot cu o grosă placă de aur cu orna­
decă se pbte chiar şi pe ploiă, dâr Cursul la bursa din Viena.
44
a cumpărat . mente de fildeş şi pietre. scumpe, de tote
nu când este prea frig şi plâia prea Din 31 Martie 1899.
— „Pentru vre-o câţi-va bănuţi, felurile şi de tote dimensiunile.
rece Dâcă nu se va ţinâ sâmă de Renta ung. de aur 4% . . . . 119.80
ba nici chiar pentru o sumă cât de Sala tronului imperial din Berlin este
aceste condiţiunî, pbte se se facă Renta de oorâne ung. 4°/ . « • • 97.35
mare, n’aşî vre se înşel pe nimeDÎ , una din cele mai măreţe din lume, în timp 0 1
44
altuirea cât de bine şi totuşi se nu Impr. căii. fer. ung. în aur 4 / °/ . 120.40
2
0
răspunse Ghiţă. „Apoi pentru asta, ce tronul este cât se pote de simplu, aco­ Impr. căii. fer. ung. în argint 4V %. 101.—
succâdă. 2
îţî spun drept, Arsenică, pagubă eu perişul fără ornamente; cele dâuă locuri Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.30
Când altuim, trebue se scdtem
nu voiu avă; din contră mi-am mai ce cuprinde: (căci tronul german ca şi cel Bonuri rurak „ngare 4% . . . . 96 30
altoii din pivniţă, sbu din locul unde
găsit încă un muşteriu (cumpărător) al Danemarcei are două locuri) deşi sunt Bonuri rurale eroate-slavone . . . 96.50
s’au păstrat peste iernă, der nu toţi b u n ; credem! ce îţî spun eu, prie­ în aur masiv, dăr au forma unor scaune Impr. ung. cu premii........................163.25
de odată, ci pe rend, după cum avem Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin . —.—
tine dragă! Er tu scii ce ai să pă­ ordinare.
treduinţă de ei. Scoţendu-i la aer Renta de argint austr................ 101.—
ţesc!, Arsenică, decă faci tot aşa? Tronul Italiei este şi mai simplu, de­ Renta de hârtie austr................ 100.80
liber, ei trebue înveliţi într’o pânză
Ca mâne, dela tine n’are se mai cât al G-ermaniei. Renta de aur austr..................... 120.25
cevaşî cam udă, din care apoi se Losurî din 1860..................................... 130 40
cumpere nimeni, scii cum e vorba Tronul Papei este ridicat numai pe o
scot şi se altuesc. Altuirea trebue Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 926.—
românăscă: cu minciuna prâncjescî, trâptă, şi acoperişul, precum şi vopseaua
se 9e facă repede, ca astfel altoiul â.oţii de-ale Băncei ung. de credit. 397.50
44
dăr do cinat nu cinez! . din fund sunt forte simplu ornate, scaunul
se nu rămână prea mult timp la In c}iua următbre străinul veni însă este întreg de aur masiv. Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 370.35
aer şi se se usce. După ce s'a pus NapoleondorI....................................9.5672
într’adevăr erăşl şi cumpără pâme Tronul Şahului Persiei este un fel de Mărci imperiale germane . . . 69.0272
altoiul, rănile trebuesc numai decât şi legumi dela Ghiţă. Şi tot astfel masă dreptunghiulară susţinute da şese London vista.................................120.50
acoperite şi legate cu o alifia căl­ Paris vista......................................... 47.80
merse lucrul mai multe Iun! de-a console, este de marmură albă minunat în­
duţă, der nici deeum prea ferbinte. Rente de corone austr. 4%. . . 100.75
rendul, dela Ghiţă cumpără, dăr dela crustată de o mulţime de pietre scumpe,
Cea mai bună este alifia de câră Sfote italiene................................... . 44.30
Arsenică nu lua nicl-odată nimic, d’asupra spatelui scânteiază un disc al că­
puţin încălcjită, deorece prin acesta
ba nici nu se uita la el. rui diametru întrece un picior (33 centi­ Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
nu străbate aerul. Alifia seu mes-
Intr’o 4i întrebă străinul pe metri), care este un fel de oglindă de dia­
tecătura de balegă, ce-o întrebuin- Din 81 Martie 1899.
Ghiţă: „Ce ai de gând pentru viitor, mante.
teză unii grădinari bătrâni de-ai
ce vrei să te faci? 41 Sultanul din Maroc se mulţumesce să Măsura Valuta
noştri, nu este bună. deorece prin său Cal i t a t e a . austr.
— „Vă spun drept, domnule dra­ stea turcesoe cu piciărele încrucişate pe o
ea străbate aerul la rană şi strică, greutatea fi. o r .
gă, că da mult doresc se întru într’o mică platformă de lemn.
mai ales fiind-că se aplică şi în
44
prăvăliă şi să mă fac negustor . La museul ethnografic din Trooadero
stare rece. 1 H . L . Grâul cel mai frumos 7 50
Domnului nostru îi trebuia toc­ se pote vedea tronul regilor Dahomey în
Când vremea e prea uscată şi Grâu mijlociu . . 7 30
mai un om credincios la magazin şi lemn grosolan sculptat, în schimb însă forte 7 —
caldă, altuirea e bine să se încăpă Grâu mai slab . .
astfel luă pe Ghiţă la sine. curios la vedere. Grâu mestecat . . 4 50
des de dimineţă şi se se continue („F6ia p. toţi ).
11
Tinerul fecior sciu se-şî câştige Săcară frumâsâ . , 5 10
numai pănă ce dă căldura. Săcară rrijlooiă . . 4 80
tot mai mult încrederea stăpânului n
Observând aceste condiţiunî, gră­ Orz frumos . . . 3 40
său, aşa că acesta după mai mulţi Impăităşire importantă. Chiar şi o gus
dinarul pote fi sigur de succes, mai n Orz mijlociu . . . 3 10
anî îl făcuse pe Ghiţă părtaş seu tare moderată de mâncări greu de mistuit Ovâs frumos . 2 —
ales decă şi altoii au fost bine aleşi, aduce adeseori suferinţe de stomac, care la jj
companion la negoţ şi îi dădu unica Ovăs mijlociu 1 80
avend cdjă mai mole, plină şi bine început apare cu dureri de stomac, rîgăell,
9a fiică în căsătoriă. Cucuruz . . . . 3 4 0
nutrită, ăr mugurii să îucepă a se vărsături etc. Contra acestor apariţiunl de Măiaiu......................... 3 70
Arsenică a trebuit se se lase de
umfla, bole cel mai bnn mijloc cu efect este i î Mazăre......................... 5 80
negoţ, nu mergea bine, totă lumea Dr. Eosas Lebensbalsam din. farmacia d-lui Linte ........................... 11. —
îl ocolea; prorocia lui Ghiţă ş’a îm­ B Fragner, Prag 205—III. Se pote că­ >> Fasole . . . . . 4 2 0
Pilde şi înveţăturî. plinit. Aşa pătesce omul, care nu umblă păta în tote farmaciile. Să se ferescă de ) > Sămânţă de ic 7 20
imitaţii. 20
pe calea adevărului. n Sămânţă de cânepă 4
Adevărul duce la sfirşit bun. Doi » Cartofi . . . — 90
—
—
11
fecioraşî, Ghiţă şi Arsenică, se du­ „ALBIM institut ne credit şi de economii. Măz^riche . . — 46
seseră cu marfă în piaţă şi o întin­ MULTE ŞI Di TOÎE. 1 kilâ Carne de vită . . . — 52
Carne de pore . . .
seră înaintea cumpărătorilor. Ghiţă FiiHnl» SSraşov. n — —
n Carne de berbece . • .
vindea pome, legumi şi verdeţuri, Conspectul operaţiunilor în luna lui Mart. 1890. 100 kil. Său de vită prospăt 20 —
Traiul porumbelului şi al lupului.
productele unei mici grădini, pe care I n t r a t e : Său de vită topit 32 1
o cultiva elînsu-şl; Arsenică vindea Un porumbel fu prins adult şi dat
racii, pe cari îl prindea prin rîurl. la o damă, care l’a ţinut timp de 35 Numerar ou 1 Mart. 1899 . fi. 15,738.74 Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
87,643.09
Depuneri spre fructificare .
7)
La amândoi le merse bine în ani. Acest porumbel avusese o porumbiţă, Cambii răscumpărate. 7) 170,656.69 Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
cjiua aceea; marfa lor avu trecere, care murise cu 3 anî mai înainte. Deci, Conturi curente . . . . n 4,413.38
er ei îşi umplură punguliţa cu bani porumbelul pare că pote să trâiescă cel împrumuturi pe efecte şi Concurs.
buni şi munciţi. Ghiţă mai avea nu­ puţin pănă la 34—35 anî. alte împrumuturi . . r> 45,088.50
mai un singur pepene de vencjare, er Pentru lup, constatarea verstei e des­ împrumuturi pe producte . n 476.62
1,177.41
lui Arsenică îi mai rămaseră nisce tul de precisă. Un pădurar omorî lângă Monetă.................................... 7) 12,312.70 institut de credit şi de economii, societate pe
Comisiunî, cupone şi efecte
Y)
raci. Rauen, în Silesia prusiană, un lup, care Bând....................................... 7) 232,922.44 acţii în Fovnnta (Fofeld) n. p. UjegyMz,
Un domn se apropie de ei. purta o sgardă de metal cu inscripţia: Interese şi provisiunl . . 7) 8.818.32 are necesitate de un bun comptabil.
— „Ce pepene frumos!“ d' „Koeniggraetz, 3 Iulie 1866“. In anul bă­ Diverse .................................. 7) 71,045.76 cu salariu anual de 500 fi. şi cu
ae
domnul; „cât ceri pe el, prietine? 44 tăliei dela Sadoya său Koeniggraetz, un fi. 650,293.65 perspective de avansare.
soldat prusian prinsese un lup tinăr, pe care
— „Asta este singurul pepene, ce E ş i t e : Se documenteze cu acte in re­
se încercase să-l domesticescă; dăr soldatul,
mi-a mai rămas, der ea cred, dom­ gulă, că a terminat şcbla de corner
oare se întorsese acasă, trebui să dea dru­ Depnnerl spre fructificare fi. 145,133.20
n u l e dragă, că nu este tocmai aşa ciu, a făcut practică cu bun succef
mul lupului. Aşa că i-a atârnat de gât o Cambii escomptate . . n 163,666.—
de bun, precum se pare. Vedeţi pe­ Conto curent . . . . 380.- la vr’o bancă din ţeră, că cundijcţ
44
sgardă cu o inscripţie: „Koeniggraetz . 7)
tele astea de aici? Ele arată, că pe­ împrumuturi pe efecte şi alte bine limbele română, maghiară i
Deci lupul trăise mai bine de 30 anî. El
penele începe a se strica, seu pote împrumuturi....................... n 53,573.— germană, şi că se bucură de o buni
ar fi putut trăi încă. împrumuturi pe producte .
că înăuntru este stricat de tot . 7) 476,— reputaţie în societatea în care tră
44
* Monetă..................................... 7) 4,895.20
— „Ai dreptate, fătul meu , cjise Comisiunî, oupâne şi efecte esce, ne lipsmdu-i nici certificatu
41
străinul, „şi eu cred, că va fi mai Principalele tronuri din lume. Interese şi provisiunl 7) 11,029.29 de nascere.
1,663.19
7)
44
bine să-i dau pace . Privind apoi în Toţi seim, că Domnitorii au obiceiul Spese şi salare......................... Ti 1,414.26 Terminul concursului va fi fine£
ochii fecioraşului şi cercetându-i cu de a şadă în de mari ceremonii pe Bând......................................... 7) 247,189.94 lui Maiu a. c.
luare aminte faţa lui cinstită, în­ un scaun special numit tron. Unele din Diverse..................................... 7) 13.557.17
Numărar ou 31 Martie 1899 7,316.40 1-4.428 HMrectiimea.
trebă: „Nu-ţî faci pagubă în negoţ, aceste tronuri sunt adevărate capete de 7)
decă spui limpede şi pe faţă, că operă şi de-o valore considerabilă: fi. 650,293.65
marfa nu-ţî este bună? 44 Tronul ocupat de Regina Engliterei V. Bologam. p. N. P. Petrescu m. y. is
— „Domnule dragă, îţi spun când primesce corpul diplomatic, este un
dirigsnt,, adjunct.
44
drept, n’aşl vră să înşel pe nimeni , fotoliu de aur masiv acoperit de catifea se pote păstra până la cea mai îna
R. Ardelea m. p.
răspunse Ghiţă modest. vişinie. El este aşeclat pe o estradă cu trei comptabil. intată etate prin întrebuinţarea
— „Ai drept, prietine, fă tot trepte, ca cea mai mare parte diu tronuri, E o s a - c r e m e
dăuna astfel, şi Dumnecjeu te va bine­ şi sub un acoperiş de catifea vişinie cu în- Oâ-ien.cia.r'a.i septemanen
cuvânta. Să ne vedem sănătoşi! cadramentul în aur masiv. MARTIE. are 31 (file. GERMENAR. atât de plăcută pentru efectul ei ad
Străinul se îndreptă atunci spre La palatul „"Windsor se păstreză un mirabil, dând feţei un teint frumos
44
şi depărtând orî-ce pată de pe obraz
Arsenică şi îl întrebă: tron, care se afla odată într’unul din pala­ pilele Câlend. Iul. y. Călend. Gregor.
— „Sunt prăspaţî racii? 44 tele din Dehli, şi care prin urmare servise — Un burcănel 1 corână. —■
— „Da, Domnule, numai aicţî di- „Marelui MogoU, el tot este în aur masiv, Dum 21 3 Păr. Iacob 2 t Paşcî Erau. Medicamente pentru bolnavi şi preservat’
minăţă î-am prins din nu . în părţile laterale sunt doi enormi Păuni, Luni 22 S. m. p. Yasilie 3 t Paşcî Rich. ve atât pentru lurbaţî, cât şi pentru femei
44
Marţi 23 C. Nic., 200 înv. 4 Amalia c a p e ţ i ! n u m a i l a
Străinul cumpără vre-o doi raci cu codele desfăcute din care tote penele
Mer 24 In b.’ v. c. Zach. 5 Vicentius
şi se depărtă. sunt pline de safire, diamante, smaragde euzios i.
Joi. 25 -f Sf. P. Ennăvest. 6 Irina
44
— „Ghiţă , cjise atunci Arsenică şi rubine. Sus d’asupra spatelui are un pa­ Viner 26 Arch. Gavril 7 Hermann lepou de Parfumerie şi instrumente
saţului seu, „ce prostie din partea pagal in mărime naturală, sculptat dintr’un Sâm. 27 Cuv. M. Matrona 8 Adalbert în A r a d , Szabadsâgter nr. 4.