Page 85 - 1899-03

REOACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare $1.
Alministraţiuneâ şi Abonamenie pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa nare Nr. 30. Pe un an 12 fI., po săse luni
6 fI., po trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
ao primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăso
INSERATE se primesc, la AD- luni 20 fr., pe trei luni l6 fr.
«HNISTRAŢIUME în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
Turmătdrele Birouri de snunolurl:
Se prenumferă la tdte ofî-
In Viona: H. Dukes NaoM. ciele poştale din . fctru şi din
aux. Augenfeld 4. Emerlch Lesnor. afară şi la d-nii colectori.
Helnrioh Sohalak. Rudolf Bosse. AUouameutul pentru Braşn"
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk.
In Budape sta: A. V. Qoldbor- Adtmnistrafiunea. Piaţa rran
ger, Eksteln Sernat. In Ham- Tărgul Inului Nr. 30, etegii
burg.- Harolyl & Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe troi luni 2 fl £0 cr.
ria garmond pe o ooldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu­ L X I I . 12 fl., pe 6 lur.I 6 fl., p< ti ei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atttt abo­
RECLAME pe pagina a 8.a o namentele căt şi inserţiunile
soriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 65. Braşov, Lnnl-MarţI 23 Martie (4 Aprilie). 1889.

tro-Ungaria tocmai aceeaşi maşrutâ, Cătuşî nouă — in „era nouă“. blică, în caro d-1 Sturdza să nu fi agitat
ca şi ministeriul actual". Sub titlul acesta am fost publicat în uuul cestiunea naţională?
Nou abonament Urmeză după acesta un pasa­ diu numerii trecuţi soirea adusă de „ A l - Nu-şî aduce aminte preşedintele con­
la giu lung, dedicat argumentărei, deja -kotmâny", că preoţii lipsiţi ai bisericelor siliului, că într’un discurs al său a împins
atacurile în contra unui stat vecin, până
atât de mult reînoite şi repeţite în :gr. cat. şi greco-orientale îşi pot ridica
Gazeta Transilvaniei. la insulte? Nu-şl aduce aminte, că a vor­
o rniiă şi o sută de variaţiunî, des­ ajutorele de stat numai, pe lângă chitanţe bit de barbariile Maghiarilor? Nu-şî aduce
Cu 1 Aprilie st. v. 1099 pre reciprocitatea intereselor, cari contrasemnate de solgăbirei. Iu formaţiunea aminte, că ne a aousat pe noi conservatorii
reclamă amieabile raporturi între foiei ungurescl o confirmă şi „Unirea“ din de trădare a intereselor naţionale, pentru
se deschide nou abonament, la care întro- Blaşiu, care în numărul său dela 1 Aprilie că nu mijloceam, ea samsari cinstiţi, peste
Invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii Austro-Ungaria şi România, Carpaţî?
foiei nostre. ducându-le cu declaraţia, — care în n. înregistrând soirea lui „Alkotmâny",
momentul de faţă pare a avâ uu scrie următârele: Samsari cinstiţi! Un stat pâta fi sam­
Preţul abonamentului: colorit nou — că Ungurii pun în „Constatăm şi din partea nostră, că sar cinstit între două state; dâr u’a trecut
prin capul nimănui, nici prin gândul lui
Pentru Austro-Ungaria: adevăr mare greutate pe continua­ cele publicate de „Alkotmâny" sunt tot aşa Bismark inventatorul acestei figuri, că uu
rea bunelor raporturi de amiciţiă cu de adevărate, pe cât sunt de triste şi revol-
pe un an................................................ 12 fl. stat pote fi samsar cinstit între un stat şi
pe şâse luni.............................................6 „ statul român. Der şi acesta la rân­ tătâre. Unul dintre ordinariatele bisericii supuşii săi! Câud d-1 Sturdza ne cerea să
pe trei luni.............................................. 3 „ dul său, cjice, are mare trebuinţă de nostre a şi oăpătat suma, ce trebue să o fim samsari cinstiţi între guvernul ungar şi
pe o lună................................................ 1 „ prietenia Austro-Ungariei. împartă preoţilor, ca ajutor de stat, însă supuşii lui români, el ne cerea un act de
nebuniă, pa care nici uu guvern, ori cât de
Pentru România şi străinătate: Din faptul acesta voesce să tragă i-s’a spus, că are să plătâscă banii numai inconsoient ar fi, nu-1 pote comite. Şi cu
pe un an.................................... francă, 40 apoi şi consecenţa cu privire la con- pe lângă cuietanţă contrasignatâ de solgăbi- tote acestea d-1 Sturdza ne-a chemat nemer­
pe s<3se luni................................. „ 20 diţiunile păcii interiore ale ambelor reul. Este deci timpul suprem să se facă nici în plin Senat, pentru-că nu voiam să
pe trei luni..................................... „ 10 părţi, care, după „Pest. Lloyd", este ceva, pentru a ne mântui de jugul, ce se comitem acest act de nebuniă!
pe o lună........................................ „ 3.50
un postulat, ce pretinde dela Ro­ pune clerului cu ajutorele de stat, căci de Te întrebai, atunci, eu uimire: sunt
Abonarea se pote face mai uşor mânia, nu o prestaţiune positivă, ci merge tot aşa, vom ajunge mai sclavi şi astea faptele iuconsoiente ale unui om, care
prin mandate poştale. nu mai are simţul posiţiunei sale şi care
numai ceva negativ: „renunţarea la mai înjosiţi, decât pe timpul principilor
Administraţiunea. agitaţiunea între cetăţenii români calvini din Transilvania. Ar trebui să seim, a pierdut ori ce nădejde de a guverna
aoâstă ţâră ? Ori sunt astea fapte simţite,
din Ungaria". dâcă abusurile acestea se comit cu soirea calculate, pentru a vena pe ori ce cale şi
Bate la ochi, că în cestiunea şi învoirea ministrului president Coloman în ori ce chip puterea?
condiţiunilor păcii interiore între am­ Szâll şi a Coronei, ori doră sunt o conti­ Puţin importă. Totuşi este, că prin
Reciprocitate ungaro-română. bele părţi fbia ungurâscă părăsesce nuare din partea ministrului de culte a sis­ acţiunea d-lui Sturdza sentimentul naţional
cu totul principiul reciprocităţii şi temului de terorism, dospotism şi cinism a fost iritat păuă la exasperaţiune.
Indignarea cea mare, ce a cau- Vine în fine autorul acestei mişcări la
pretinde numai dela România jertfe inaugurat de Banffy, despre care pote fac­
sat’o în Buouiescî broşura, care prea- putere îu mijlocul atmosferei încinse, create
pentru susţinerea păcii între ambele torii amintiţi nu au nici o cunosoinţă. La
măresce politica de naţionalitate a de densul. Oare i-a fost primul act? Pri­
state, er cât pentru Ungaria nu pre­ orî-ce întâmplare, noi credem, că decât mul act a fost retractarea dela Iaşi amar­
lui Banffy, dbr mai ales urmările ei
tinde să facă nimic în privinţa acâsta. ajutore date în chipul arătat, mai bine ni­ nic cunoscută de toţi! (Aplause pe băncile
n’au putut se lase indiferent nici pe Cât de nefiresc şi nedrept este mic, şi că de părerea acesta trebue să fiă oposiţiei).
oficiosul „Pester Lloyd“.
punctul de privire al organului gu­ şi cel mai sărao preot, care ţine la dem­ Sunt în istoria popârelor exemple de
Acăstă foia critică în primul ei vernului unguresc resultă neîndoios nitatea sa şi portă la inimă binele sfintei âmenî politici, cari au fost siliţi să răscum­
articul de Sâmbătă, cu întrebuinţa­ din afirmarea, ce o face imediat biserici". pere o nesocotinţă de limbagiu. Dâr nu
rea uuei bunicele dose de satiră, pe după ce trage acea consecenţă uni­ cred să esiste ori şi unde un precedent de
condiţiunile în care d-1 Sturdza a trebuit
„diplomatul din stânga estremă şi
laterală a raporturilor de prieteniă. să facă retractarea sa.
renumitul om de stat obstrucţionist" „P. Lloyd" scrie adecă din cuvânt Din camera români Retractarea făcută de d-1 Sturdza nu
Gfeza Polonyi pentru-că n’a avut în cuvânt: Motivarea olistrucţiimei iScelarate a fost ceva spontaneu, ci a fost ceva con­
altă trebă, decât se ridice Gestiunea „Nu se pote, ca două state să «ie opoziţia. venit şi dictat... repet şi menţin cuvintele:
broşurei banffyste în camera ungară Ca se se vadă, pe ce argumente a fost convenit şi dictat.
trăescă de-odată în amiciţiă şi ini-
şi aducând în disensiune cestiunî de­ miciţiă, să cultive intimitate înafară îşi baseză grupurile unite ale opo- Voci: Ar trebui să dovediţi acâsta.
licate ale politicei esteribre se pro­ şi să nutrâscă seu să promoveze ura siţiunei din Camera română de­ D-1 Alex. Marghiloman: ’Ml cere cine­
ducă o furtună în Bucurescî. înăîntru. Ar fi mai mult, decât ne­ claraţia de obstrucţiune, făcută în va să dovedesc. Să ’ml oâră acâsta domnul
prim-ministru şi voi face dovadă!... îmi
Trecând, apoi la broşură, ce se natural, ar fi nespus de ridicul, decă şedinţa dela 17 (29) Martie prin d-1 cere domnul preşedinte al consiliului să do­
cjice a fi fost inspirată de baronul în politica internaţională aceste state Al. Marghiloman, reproducem mai vedesc acâsta?... Vedeţi, că d-1 preşedinte
Banffy — ceea-ce inse nu vre se ar sta umăr la umăr, pentru-că o jos motivarea, ce o face acelei de­ al consiliului nu-mi cere să dovedesc acâsta !
(Aplause dm partea oposiţiei).
credă(!), „P. Lloyd" îşi prepară o astfel de legătură e dictată printr’o claraţii numitul deputat.
Eram câţî-va, care sciam cum s’a pe­
posiţiune comodă. Admite adecă ca­ necesitate nealterabilă şi, decă pe Lupă o Introducere, în care cjice, trecut lucrul. L’am îngropat în fundul ini*
şul, că tote câte se spun în broşură sub mână s’ar aţîţa înăuntru unul pe că în cestiunea de faţă sunt cuprinse
mei nâstre, ca o durere naţională.
despre remonstraţiunile fostului mi- altul, sâu ar tolera aţîţărî, ale că­ mari şi gingaşe cestiunî, d-1 Al. Mar­ N’am vorbit împrejurul lui; n am fă­
nistru-preşedinte unguresc, făcute ror urmări ar trebui să se îndrep- ghiloman şî-a continuat discursul astfel: cut tărăboi, cum alţii l’ar fi făcut, dâcă am
faţă cu guvernul român privitor la teze neapărat în contra acelei legă­ ....Trebue să spun îndată d-lui prim- fi fost noi în locul d-lui Sturdza; pentru-că
agitaţiunea între Românii ardeleni, turi amieabile". ministru, că se înşelă amar când crede, că orî-ce desvăluire în privinţa acâsta, ar fi
ar fi adevărate, şi cjice, că încă nici Să ne spună acum orî-ce om acţiunea nâstră se radimă pe apariţiunea atins nu atât pe autorul retractărei, cât ar
unei broşuri, ori cât de întemeiată ar fi ea, fi atins ţâra în capul căreia stătea.
într’asta „n’ar afla un cas criminal, nepreocupat, că — având în vedere
ori cât caracter de pamflet ar ave. Puţin în urmă se presintă cestiunea
prin care ar trebui neaperat se se raporturile dintre Români şi Unguri cea mare a subvenţiunei şcolelor dela Bra­
turbure raporturile amicale între —unde este vatra aţîţătorilor, a nutri- Ne respectăm prea mult, avem prea şov şi să vede acest fapt însolit, neaştep­
sus simţul demnităţei ţării nostre pentru
monarchia nostră şi România". rei şi a provocărei urei de rassă: tat, diametral opus acţiunei d-lui Sturdza
acâsta. D-nul prim-ministru ne nesocotesce din oposiţiune: nu se mai plătesce şcolelor
Şi de ce nu vede foia oficiosă în România ori în Ungaria? prea mult, seu îl urmăresce prea eruut amin­
ungurescă nici într’un asemenea cas Găcî decă e vorba de-o ami­ tirea greşelilor d-sale, când crede, că noi de dincolo subvenţiunea lor!
Subvenţiunea acâsta avea un îndoit
nimic, ,ce ar trebui se turbure ami­ ciţiă între aceste două elemente, e deputaţii României legăm acusaţiunea nos­ caracter legal; ea se întemeia:
tră, îndreptăm lupta nostră după cele oe
ciţia cu statul român? — Pentru- clar, că raporturile dintre ele nu
se pot scrie într’o broşură apărută într’o I) pe o lege a statului român votată
că, cţice, este convinsă, că decă va pot fi tăiate în două, după graniţele şi esecutată în ani îndelungaţi ;
ţâră străină.
şi succede oposiţiei române, „estrem politice ci cu totă conservarea indepen­ II) pe drepturi antice şi bine aşeclate
De alt ceva este vorba, d-le prim-mi­
indignate", se restârne guvernul ac­ denţei şi cu tot neamestecul reciproc nistru ; este vorba de realitatea lucrurilor ale şcolelor de dincolo.
tual — ceea ce are gentileţa a-o re- în afacerile interne, trebue să concor- în cestiunea naţională (aplause). Şi atunci, orl-cât ar fi de meşteşugită
cunosce ca o afacere internă a Ro­ deze pe totă estinderea etnică a expunerea d-lui prim-ministru în acâstă
Ca să putem vorbi în deplină cunos­ privinţă; ori cât ar cerca d-lui să ne con­
mâniei, cum a fost şi răsturnarea acestor elemente. oinţă de causă şi cu inima deschisă în ces­ vingă, că refusă subvenţia pentru a nu da
lui Banffy o afacere internă a Un­ A pretinde der dela o parte tot tiunea naţională, sunt silit să fac câţî-va un punct de radim pârghiei cu care s’ar
gariei — Ungurii pot privi la acâsta şi dela cealaltă nimic, cum face „P. paşi' înapoi şi să examinez acţiunea d-lui răsturna şcolele de dincolo; ori cât ne-ar
prim-ministru în anii, caro au precedat ve­
cu linişte, căci sunt convinşi, că fiă- Lloyd", însemnă o zădărnicire a spune-o, că nu voesce ca subvenţia să slu-
nirea d-sale la guvern.
care guvern român şi fiă-care ma­ priori a posibilităţii unei apropiărî jâscă pentru robire de suflete române: un
Domnii mei, tâtă lumea îşi aduce lucru este cert: au fost miniştri conserva­
joritate română, întru cât urmăresc amieabile între Români şi Unguri. aminte de înflăcărarea discursurilor pro­ tori înainte de d-sa, ei au plătit renta cu
o politică de interese română şi nu nunţate de d-nul Sturdza în cestiunea na­ buna primire însăşi a ministrului de acolo,
ore-carî periculose planuri fantesiste, ţională. fiind aoolo aceleaşi legi ca şi acjl; vine d-1
„va observa în raporturile cu Aus- Post’a desbatere, fost’a întrunire pu­ Sturdza: se suprimă radical orî-ce ajutor