Page 86 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. G5._1899.

şcâlelor; cade d-1 Sturdza şi vine d-1 Au- Eta şi moţiunea de încredere pro­ văţătorilor şi dând de urma celei mai mici nerimea română jooă rolul de căprar în
relian, el ministru liberal al aceluiaşi par pusă de d-1 vice-preşedinte C. Nacu abateri în contra statului, imediat a im­ mobili.sarea masselor cu ocasia unor de­
tid: se plfttesce din nou renta (aplause), în urma declaraţiunei oposiţiei şi a pus autorităţilor confesionale respective re­
se întorce d-1 Sturdza: se sleiesce orî-ce monstraţii de naţionalitate, că fabrică Me-
aj utor! discusiunei urmate asupra ei, care primarea severă a greşalei. Prin acesta a morande şi Replici nu numai pentru ro­
moţiune, precum seim, a fost primită obţinut, că ac}[ învăţătorii români nu mai mâni, ci şi pentru rătăcirea opiniei publice
Atunci, d-nii mei, fără nioî un fel de
legătură cu ce era să se (lioă pe urmă în cu 90 voturi contra 18: consideră de prima datoriă a lor, ca să a- din străinătate şi a calomniării Maghia­
Ungaria, ce întrebare îşi punea Românul? „In faţa declaraţiunei făcute în nu­ gite in contra Maghiarilor, căci simt cum-că rilor.
atenţiunea autorităţilor e îndreptată asupra
De ce conservatorii puteau plăti ? De mele unui număr de deputaţi de d l Al. Abia ajuns la putere, guvernul Banffy
:
ce un i din liberali puteau plăti ? Şi de ce Margiloman, Camera protestând în contra lor. Ast-fel, că cu sentimente mai bune au a pornit o anchetă în contra societăţii
numai d-nul Sturdza, fiul peirei, nu pote scăpat de sub terorismul agitatorilor, âr
plăti? (aplause). atingerei demnitâţei naţionale a României Petru Maior a tinerimei române din Buda­
prin aducerea înaintea Parlamentului a cei mei îndărătniciţi s’au retras, au amu­ pesta. A durat luni întregi revisuirea ar-
O explicare se presanta minţei. D-1 ţit, seu cel puţin au devenit mai cu­
Sturdza, prin acţiunea sa din trecut, este unor calomuii - produse în străinătate, es- chivei, a activităţii literare şi a bibliotecei
singurul om politic român, pe a cărui lea­ primă deplina ei încredere în înţelepciunea, minţi. acestei societăţi de cătră specialiştii anume
Acel Banffy, pe care diarele oposi-
litate nu se pote comata în legăturile nâstre patriotismul şi demnitatea şefului partidu­ însărcinaţi. Acâstă anchetă a constatat pen­
internaţionale; dela d^nul Sturdza se cere lui liberal, actualului preşedinte al consi­ ţionale, în mod nevrednic, l’au calomniat tru trecut abateri grave, dâr a mai oonsta-
mai mult, decât dela alt ministru, fiă con­ liului, d-1 Dimitrie A. Sturdza, care a sciut numindu-1 ignorant şi sciinţofag, s’a preo­
servator, fiâ liberal; d-1 Sturdza prin firea cupat şi cu oestiunî pedagogice, mai ales tat în mod categoric, că actualii membrii
d-sale este făcut, ca să dea o chezăşie (în­ întot-dâuna să apere interesul şi cinstea ai societăţii n’au luat nici o parte în
treruperi, sgomot). ţării “. când ele aveau vr’un raport cu poli'tica-i mişcări politice. Societatea n’a fost des­
de naţionalităţi.
•Acâstă explicaţiune era prin ea în­ fiinţată, dâr a fost pusă sub un control
să-şl o nouă amărăciune ; rămânea cu densa „Fremdenblatt“ despre broşura încă în timpul cât a fost fişpau, a riguros *.
1
însă-o perspectivă de îndreptare. sciut din experienţă directă, cât de mise-
Der, acuma, după revelaţiunile ce ne banffystă. rabil este neglijat învăţământul limbei ma­
vin dela Pesta, soiu eu, deeă acâstă per­ ghiare prin şcâlele primare săsesc! din păr­
spectivă mai esistă? Organul ministrului de esterne con­
tele Goluchowski, „Fremdetiblait“, vorbind ţile ardelene. In vara anului 1897 a atras Jlaşii, Cehii .şi tripla alianţă.
Dâr, încă odată, tote acestea erau lu­
ar
a
cruri ale nâstre. Speram, că î'ămăseseră în despre cele petrecute în camera română din atenţia ministrului instrucţiei asupra acestei Marele Zi rusesc Nooosti din Petersburg,
n
cercul păsurilor uostre şi că peste graniţă incidentul faimâsei broşuri relativă la po­ împrejurări, rugându-1 să învito pe ins­ vorbind despre Cehi şi tripla alianţă scrie
nimeni, absolut nimeni nu se putea crede litica de naţionalitate a Ini Banffy, despre pectorii învăţământului de prin părţile următârele: „Pe noi ne interesâză forte
autorisat, ca să olâdâscă pe ele alt-ceva, asaltul oposiţiei prin declararea obstrucţiu- locuite de saşi, să facă un raport amănun­ mult faptul, că Cehii nu suut mulţumiţi ou
decât ceea-ce credeam noi.
nei, despre votul de încredere dat minis- ţit de modul cum se face prin circums­ raporturile Austro-Ungariei faţă de Germa­
Cu ocasiunea însă a unei broşuri, fiă trului-preşedinte de cătră majoritate, — cripţiile respective învăţământul limbei
ea o lucrare autorisată, fiă ea un simplu nia. Deşi încet, simpatia rusâscă se desvâhă
pamflet, se produce în Camera maghiară o află de lipsă a face unele constatări în maghiare prin scâlele săsesc!. Rapârtele totuşi necurmat. Cehii au făcut în timpul
discuţiune în cursul căreia miniştri şi de­ contra veracităţii celor expuse de autorul inspectorilor au fost examinate da Banffy din urmă mult pentru învăţarea limbei ru­
putaţii purtători de cuveut ai foştilor mi­ anonim al broşurei cu privire la politica din punct de vedere politie şi, în adresa sesc!, psntru răspândirea literaturei rusesc!
niştri îşi spun fără înconjur felul lor de a exterioră. sa cătră ministerul instrucţiei, pe care a şi pentru înbunătăţirea raporturilor comer­
gândi. Ministrul lasă să se înţelegă, că Se vede — cjice „Fremdenblatt“ — redactat-o cu luarea în considerare a
acâstă broşură a putut ahusa de secrete de ciale ou Rusia. Acâstă mişcare favorabilă
stat, chiar dâcă nu le-a avut pe mână; âr că amintitul autor este un ignorant în ale datelor acestor raporturi, a schiţat un în­ Rusiei nu este un foc de pae, ci urma­
purtătorul de cuvinte al fostului ministru politicei exteriore. E neesactă afirmarea, treg program de muncă, a cărui executare rea unui proces, care se desvâltă necurmat.
îşi arogă dreptul să dică: fostul ministru că neînţelegerile între răposatul ministru e menită a înlesni învăţământul limbei ma­ Avâ-va ore acâsta mişcai-e un resultat prac-,
cădut a avut o înrîurire asupra desvoltă- de esterne Kalnoky şi ministrul-preşedinte ghiare prin scâlele săsesc!. tic? Nu trebue să uităm, că nu Austria, ci
rei lucrurilor din acesta ţâră! *
Banffy, cari au provocat retragerea celui Ungaria este sufletul triplei alianţe şi că
Ei, domnii mei, să ne înţelegem asu­ * *
pra acestui punct. Ferescă Dumnedeu, ca dintâiă, n’ar fi fost de domeniul politicei Sub raportul politicei naţionale nu e politica Ungariei se bas62a pe astfel de tradi-
vre unul din noi să crâdă, că este adevă­ bisericesc!, ci ar fi resultab din deosebirea de puţ’nă importanţă nici Gestiunea, deeă ţicni, care deja de mult sunt un anaehronisin.
rat, cum-că cine-va din străinătate pote de vederi relativ la politica de naţionali­ în scolele secundare de prin provinciile Elementul ceh este atât de influent în Austria,
schimba şi aduce miuiştri îîi România. tate; tot aşa de neesactă — dice — este locuite de naţionalităţi se propune şi cum încât cuvântul său politic nu este permis
Dâcă aşi crede la putinţa unui asemenea împărtăşirea, că consilierul de legaţiune să fie ignorat, şi câtă vreme însemnătatea
lucru, mai bine mi aşi rupe mandatul şi limba şi literatura naţionalităţii respective?
Duniba a fost deja înainte cu şepte ani triplei alianţe scade paralel cu întărirea
a-şl părăsi o ţâră ticălosă, care după atâ­ înainte de Banffy, nu s’au preocupat de
ţia ani de muncă, de luptă, chiar de ambasador în BuourescI şi că ministrul de acâstă cestiune nu numai bărbaţii politici, Angliei, poporul ceh necondiţionat îşi va
gloriă, a ajuns în halul ca alţii să pâtă esterne Goluchoivski, când a părăsit Bucu- der nici măcar ministerul învăţământului. validita influinţa sa asupra politicei esterne
schimba ceva în desvoltarea politică a ei. rescii, s’ar fi dus de acolo, ca o victimă a a Austro-Ungariei *.
1
In urma iniţiativei lui Baoffy, ministerul
Nu cred, d-le prim-ministru, dar uite lui Kalnoky, şi declară, că Goluchowski a instrucţiei a ordonat în aces -- scop o an­
1
ce cred, aici este acusaţiunea nâstră în con­ părăsit Bucurescii la propria sa dorinţă şi Sainoa. Cetitorii noştrii vor fi in­
tra d-vâstră: cred, că d-ta prin atitudinea chetă. Directorii, inspectorii generali şi teresaţi a cunâsce mai de aprâpe căuşele
d-tale ambiguă, prin demersurile d-tale tor- forte în contra voinţei lui Kalnoky. autorităţile principale confesionale au îna­ pentru-care a isbuonit confliotul dintre Ger­
u
tuose, prin manoperiie d-tale în pressa stiă- „Fremdenblatt continuă articulul intat, în acâstă privinţă, raporturile lor că­ mani de-oparte şi Euglesî şi Americani de altă
ină, prin călătoriile periodice ce preced ve­ său aşa: tră- ministerul instrucţiei, prin cari s’a pus parte în Samoa. Grupul de insule nu­
nirea d-tale la putere (aplause), prin fatali­ „Nu putem crede, că pe basa poves­
tatea, care se legă de acţiunile d-tale, prin tirilor unui asemenea autor, politicianii se­ la disposiţia ministerului o materiă preţi- mit Samca est-e situat în mijlocul Ocea­
lipsa de măsuri ce pui în primirea a tot 03&, dându se basa necesară, ca şi acestă nului pacific. Insulele au fost descoperite
ce ’şl cere străinul, ai întemeiat credinţa rioşi ar pută să clăd^scă combinaţiunî, cari cestiune nu de puţină importanţă, să fiă la 1722 de cătră Holandesî; ele suut lo­
în strein, că el pote aşa oeva. (Aplause pe ar aduce cu sine căderea unui guvern, său reglementată conform intereselor naţionale cuite cam de 32,000 PolinesienI indigeni,
băncile oposiţiei. chiar o întorcere în politica esteriâră bine unguresol. pe oavl la 1830 misionari eDglesI şi ger­
Este pentru noi o suferinţă mare de înteme ată şi recunoscută ca înţelâptă şi
:
Nu este nioî o urmă, ca înainte de mani i-a convertit la protestantism şi i-au
a vedea, că pub’ic, deputaţi, publh'Rţl îşi aprobată de opiniunea publică a României,
arogă în străinătate dreptul de a crede, că ca şi a Austro-Ungariei. Suntem convinşi, Banffy să se fi preocupat cine-va din punct cultivat în măsură, încât aZl sunt cei din-
din pricina d tale au putut îniînri în Ro­ de vedere politic de aceea, ca examenele tâifi. în privinţa oulturei în Australia. Sunt
mânia. că nu numai oposiţiunea în cameră, ci şi de maturitate (bacalaureat) şi inspecţiile cu totul patru insule : Savai, Opolu, Manua
agitaţiile în. cjiare şi pe strade, nu vor
Acesta este lucrul de care vă facem din cursul anului prin scâlele secuudare şi Putuila. Costele şi văile insu’elor suut
responsabil şi acesta este lucrul, care ne pute sgudui încrederea în politica ce o ale naţionalităţilor, să fiă exploatate spre plantate cu culturi de cafea, cari formâză:
pune pe toţi în piciore. urmăresc© Sturdza sub conducerea monar
a-se da ministrului instrucţiei informaţii 24,0000 jugere proprietate germană, cam
Cum voiţi d-vostră se lapădăm des chului său înţelept şi cu esperienţă'*'. precise despre spiritul ce domnesce prin jumătate pe atâta proprietate englesă şi
tăinuirile acestea, cari sunt pe buza tuturor După-ce organul lui Goluchowski
în străinătate? Cum voiţi să nu constatăm vine astfel în ajutorul guvernului Sturdza, aceste scâle sub raportul patriotismului şi restul de 7000 jugăre proprietate americană.
cu amărăciune, că fiă-care din ele corăs- al intereselor statului. Nici acâstă împre­ Cei mai mulţi dintre străini sunt Germani,
punde ca un echou fidel unui act al D-vos­ el încheie astfel: jurare n’a scăpat ateDţiunei lui Banffy. A aceştia plătesc cea mai mare contribuţia.
tră? Cum voiţi să nu facem o apropiere „Se vorbesce de obstrucţiune, pentru cerut procesele verbale şi rapârtele inspec­ Portul cel mai însemnat este oraşul Apia.
între ceea ce se dice acolo şi chipul în oare ar fi decise tote fracţiunile oposiţio-
torilor despre aceste examene şi inspecţii, Păuă la 1868 indigenii din Samoa se
care s’a conceput retractarea dela Iaşi? nale în Bucurescî. Dâcă poporul înfloritor
Cum voiţi să nu facem o legătură între şi simpatic al României ar simţi în ade şi când s’a convins, că trimişii guvernului administrau politicesce prin juZî comunali.
afirmaţiunile de acolo şi stîrpirea subven- văr trebuinţa de a introduce şi în ţâra sa şi inspectorii învăţământului, în cele mai In acel'an însă au căpătat rege şi constitu­
ţiunei şcolelor române ? (Aplause). multe caşuri n’au nici măcar o idee cât de ţia, un anumit şef de seminţie cu numele
acesta cea mai modernă dintre instituţiu-
Numai faptul, că prin purtarea d tale vagă despre partea politică a atribuţiilor Malietoa a primit demnitate regală şi i-s’au
nile parlamentare, atunci abia se pote afla
ai putut să faci să se întărâscă îu streină lor, a elaborat câte-va instrucţiuni amă­ dat ca ajutători un ministru preşedinte şi
tate un sentiment ca acesta, este o jicnire un teren, pe care acest experiment să potă nunţite pentru dânşii, âr pe altă parte a un consiliu format din misionari şi euro­
pentru demnitatea nostră. face mai multă pagubă, decât pe acela al
rechemat pe aeei trimişi ai guvernului, peni. Mai târZiu sub domnia consulilor.
Şcim, d-nii mei, că hotărîrea nâstră politicei esteriâre“. cari n’au dovedit destul simţ şi un zel co­ Statele Unite încercară să şl câştige drept de
va fi criticată şi atacată, ne este indiferent,
suntem forte reci şi la imputări şi la ame­ respunzător pentru partea politică a mi- protectorat. Germania şi Anglia de ase­
ninţări. Şcim că alţii, pentru cestiunl mai „Politica de naţionalitate a siunei lor, numind în looul lor alte per- menea. După mârtea lui Malietoa I. urmă
puţin gingaşe, se var servi, fără măsură în lui Banffy . sâne, cari puteau să dea garanţii depline Malietoa II., însă partida Germanilor l’a
44
contra nâstră, de acest precedent. Ne-am în acâstă direcţie. arestat şi l’a dus pe o eorabiă în Kamerun,
(3is tote acestea dinainte! Der când este VII. Nimeni înainte de Banffy nu s’a preo­ âr de atunci Germanii s’au pus pe picior
vorba de demnitatea naţională, nu convenien­ „In istoria din urmă a mişcării na­ de duşmăniă cu Englesii şi Americanii,
ţele parlamentare ale viitorului ne vor ţine cupat de spiritul ce domnesce printre ti­
pe loc: deputatul nu mai relevă decât con- ţionalităţilor, învăţătorii confesionali români nerimea universitară a naţionalităţilor. A- cari puseră ârăşî pe tron pe Malietoa. Acesta
seinţa lui. au jucat un rol identic cu cel al preoţilor câstă nepăsare a fost causa, că înainte de avu mereu şă lupte cu contrarul său
Consciinţa nostră ne dictâză luptă români. Şi acâsta fiind-că c’erul înalt ro­ 1895 tinerimea universitară română putea Mataafa, protejatul Germanilor. Malietoa II
fără preget. mân n’avea atâta energie să impună dis­ să jâce un rol atât de însemnat în mişca­ muri anul trecut şi Englesii cu Americanii
Vom continua acâstă luptă a nostră ciplina învăţătorilor, cari în loc să se o- rea naţionalităţii române. Ea se putea or au făcut să fiă ales fiul său, Tanu. Ger­
în contra d vostră cât timp vom pută oupe de învăţământ, făoeau politicianism. menii dintripotrivă readuseră pe Mataafa,
scrie, cât timp vom pută vorbi; vom con­ Guvernul Banffy n’a privit nici aceste lu­ ganisa pentru cele mai îndrăsneţe agitaţii caro trăia surghiunit întruna din insule
tinua acâstă luptă, pană când ea se va politice, se putea pune în raport eu socie­
sfirşi ori prin doborîrea nostră, ori prin cruri cu nepăsarea guvernelor precedente, tăţi străine, — şi totu-şl nimeni n’a îm şi care alungă acum pe Malietoa III.
retragerea dv. (aplause pe băncile oposiţiei). ci cu mijlâcele de cari dispunea, a contro­ pedecat’o In zadar au relevat Ziarele acele Conflictul mai acut se înoepu de aim,
* lat în mod riguros conduita politică a în­ fapte bătătâre la ochi şi revoltătâre, că ti­ Consulul american nu mai voi se reounâscă