Page 87 - 1899-03
P. 87
Nr. 65.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
noua ordina, în afacere s’a amestecat şi clericală arătând, oă totul în Ungaria şi la muncii să se dea societăţii, acea solidaritate
Au luat cuveutul apoi d-nii:
consulul engles şi prin acesta schinteia re Maghiari e jidovesc. a vieţei sociale, pe care au dat’o părinţii Titu Maiorescu, Delavrancea, Mar
voluţiei fu aruncată între indigenii desti nâştri sub legea restrioţiuuei şi a regula-
Chipul Tui Cliristos neatins de ghiloman, Tache Ionescu, N. Eleva
naţi în dotă tabere. Lucrul a ajuns până mentărei. )
1
flăcări. Din Cluşifi se scrie, că Vineri s’a şi C. Disescu. Cel din urmă a pro
*colo, încât — după cum am arătat — Scola protestantă lăbtă mai ales în
întâmplat în biserica Franciscanilor de pus o moţiune, prin care se aprobă
portul şi oraşul Apia, precum şi comunele Germania, Englitera şi Star.oie-Unite novd-
acolo un lucru, care este mult discutat în declaraţiunea oposiţiunei parlamen
de alungul ţărmilor Oceanului fură bombar americane, nu ia faţă de ins tr-.vi ţii unii e fun
oraş. In biserică era ridicat un catafalc, tare şi se cjice, că cetăţenii vor
date şi pârjolite. Se pare însă, că din con damentale ale ordinei sociale actuale (pro
care representâ îmormântarea lui Christos. lupta alături cu ea pentru răsturna
flictul acesta nu se va alege nimic. Nici prietatea privată, moştenirea, libertatea in
De-asupra catafalcului era aşedat chipul lui rea guvernului Şturdza Se vorbea,
Germania, nici Anglia, nici America nu dividuală şi ordinea socială) o ţinută aşa
Isus în formă de statuetă. Deodată luâ foc că după întrunire se va face o ma
vor să se încaere pentru un lucru, care pote compactă şi hotărîtă, ca cea catolică, şi în
dela o luminare postavul negru şi catafal nifestaţia, der după aclamarea mo
fi regulat pe cale paclnică, privinţa intervenţiunii statului se deosibesc
cul fu încurând cuprins de flăcări Publicul ţi un ei. toţi cei întruniţi s’au depăr
China nu mai dă nimic. Tele grăbi înfricat cătră eşirea bisericei. In- scriitorii protestanţi î două grupe, dintre tat în linişte şi nu s’a făcut uicT
n
grame sosite d n Peking spun, că Clung- tr’aceea câţl-va bărbaţi se aruncară să cari una aştâptă îmbunătăţire socială nu cea mai mică manifestaţia.
'ijaraenul a adresat o no â oirculară cătră stingă focul, dâr în grabă n’a succes. Ca mai dela reînnoirea internă a sentimentului Au fost de faţă la întrunire şl
f
toţi miniştrii plenipotenţiari străin , în care tafalcul a ars de tot. Totă lemnăria din el religios, nu dela vr’o organisaţiă autoritară studenţi universitari în număr mare-
T
declară, că China a decis, că de aici îna se prefăcu în cenuşă, îusă, minune, sta esternă. Acâstă grupă e de părere, că sen BucurescT, 2 Aprilie n. Oposiţiu-
inte să nu mai dea nici o palmă de loc tueta lui Christos a fost în urmă aflată ne timentul creştin religios nu pote întemeia nea a decis să arangeze în fiă-care
nici unui stat străin. atinsă de flăcări şi fum. un sistem social propriu; că protestantis săptămână două întruniri mari în
mul, ca religiune a internului şi a hotârîrei BncurescI şi câte-o întrunire în ora
Ministru unguresc decorat de Sul de sine, care recunosce ca judecător numai
şele din provinciă. Astăzi s’a ţinut
tanul. Am amintit, că ministrul unguresc resonul şi consciinţa, pote aştepta o îmbu
şi în Ploeştî o întrunire oposiţio-
de oomeroiii Al. Hegedils s’a dus la Con- nătăţire socială numai dela reînnoirea sen
nală. E vorba, ca Joia viitore se
stantinopol, unde fu primit în audienţă de timentului, âr nu dela o organisaţiă es
X — 21 Martie v. se convbce o mare întrunire tot la
Sultanul. El a fost primit forte graţios şi ternă. A doua grupă susţine, că pentru
44
Pentru masa studenţilor români „Dacia .
decorat cu ordinul „Osmanje . îmbunătăţirea stărilor sociale, e de lipsă
44
din Braşov e mai contribuit Societatea o organisaţiă legală a factorilor, cari func- BucurescT, 2 Aprilie n. In cele
1
11
ie credit şi economii „Crişana din Brad Medic român in Verşeţ. D-l Dr. ţionâză în viâţa socială. trei cjile din urmă, oposiţiunea din
3U fl. 15. — Direcţiunea şoolelor medii îşi Alesandru Codarcea, fost medio în Blaşiă, cameră a adresat guvernului mul
exprimă mulţămita sa căldurosă şi pe acâstâ stabilindu se în Vârşeţ, unde s’a şi căsă Ca punct estern de reunire al diferi ţime de intetpelărî, aşa că de mâne
telor direcţiuni protestante, servesce con
cale pentru ofertul mărinimos. torit, după cum ni-se sorie, a luat asupră-şl încolo pănă Mercur!, pănă la care
gresul evangelic-social, oare are problema
conducerea institutul de băi naturale numit dată este prelungită sesiunea corpu
Certa în biserica sârbescă. ţfiarele Riklibrunn, unde se fao cure naturale (fără de-a studia nepreocupat stările sociale ale rilor legiuitore, vor ave să fie des-
îe ooupă tocmai aoum ou afacerea unei medicamente) prin aer, sore, apă, dietă şi poporului evangelic, a-le aprecia după ce voltate 30—40 de interpelări.
leînţelegerl şi certe mari, ce s’a ivit în massage, aplicate cu bun succes la bolele rinţele religiose a-le evangeliei şi a lucra, In Senat, general Mânu a de
unul bisericei gr. or. serbase! din Ungaria. E de nervi şi abdominale, la bole de piele, ca să fiă chiar şi pentru viâţa economică clarat, că obstrucţionismul oposiţiei
rorba, că episcopul sârbesc de Verşeţ Gavriil la afecţiuni catarrhalice de laringe şi plă de astădî mai rodnice şi mai eficace, ca n’are scopul de-a împedeca Senatul
Zmejanovicî nu vrâ să se mai supună autori mâni, lâ bole reumatice şi arthritioe, la pănă acum. să-şi îndeplinescă datoria. Voesce înse
tăţii patriarchului şi consiliului permanent al scrofulosă, rachitis, diabetes, precum şi la (Va urma.) să lumineze ţera asupra relelor, ce
Congresului sârbesc, ci procedeză de capul debilităţile şi bălele sexuale. Institutul, deşi le aduce cu sine votarea în pripă a
lău, luând hotărîrl fără a cere aprobarea esistă uumai de 5 ani, şl-a câştigat bun C o n T O c a r e . legilor etc.
’orului suprem. Din prioina acâsta comite nume chiar şi în străinătate. P. t. membri, precum şi alţi binevoi S’a observat şi comentat mult,
tul congresual permanent, oare s’a întrunit tori ai societăţii române de diletanţi „Pro că d-l Maiorescu la întrunirea de
Studenţii dela universitatea din
n şedinţă la 27—30 Martie, a decis sâ gresul din Făgăraş, sunt poftiţi a parti astăcjl, a amintit şi de Regele, cjicend
44
îoruâsoă severă cercetare contra lui Zme- Petersburg, după cum anunţă „Monitorul cipa la adunarea generală, ce se va ţinâ: între altele: „Avem un rege consti
Oficial" rusesc, au fost eschişt toţi dela uni
avovicî. Spre scopul acesta s’a constituit Duminecă în 16 Aprilie st. n. c. la orele 3 tuţional, care scie ce însemneză vo
versitate, din causă, că n’au încetat cu tur-
) oomisiune, îu care face parte şi Dr. p. m. în localul societâţei, (institutul „Fur turile unei majorităţi în ultimele
hihail Polit. Zmejanovicî de ani de cjile — burările. Oei-ce vor să-şi continue studiile, nica ) din Făgăraş. cjile ale vieţii ei legale .
14
44
ie dice — agită contra patriarchului, aju- trebue să adreseze o petiţiâ la rector, dâcă Obiectele: 1) Deschiderea şedinţei. BucurescT, 2 Aprilie n. Se asi
■at de radicalii sârbi. Dna dintre foile din vrâu să fiă din nou primiţi. 2. înscrierea de membri noi. 3) Constata gură, că Vineri Regele şi Regina
Peşta susţine, că Zmejanovicî acusă pe p&- rea numărului membrilor îndreptăţiţi la vor pleca la Abazzia, de unde se
Catastrofă pe mare. Joia trecută s’a
riarch cu fapte de ăefraudare a averilor 1 vot. 4) Raportul comitetului. 5) Raţiociniul deduce, că corpurile legiuitore vor
cufundat vaporul de pasageri „iStella' în
nserioesol şi c’o sumă de alte abusurî. El societăţii. 6) Censurarea raportului şi a ra fi închise Mercur! şi sesiunea nn va
urma unui naufragiu întâmplat la stânca
t adresat atât guvernului, cât~ şi patriar ţiociniului. 7) Curenţii. 8) Propuneri di mai fi prelungită.
Oasquets. Dintre pasageri au scăpat 74, âr
hului un raport, în care cjicei că pănă când verse. 9i închiderea şedinţei.
din personalul vaporului 19. Restul de 89
drankovicl nu se va justifica şi nu se va
omeni, între oare căpitanul şi toţi oficerii, Făgăraş, 30 Martie 1899. l i t e r a t u a * ă .
impecji faţă de gravele aouse, ce i-se aduc,
s’au înecat, Vaporal se cufunda c’o iuţâlă Di*. Ioan Turcii, loan Berescu, „Ţintea Viteazid“, tradiţiunl, le
upe orl-ce legături canonice cu patriar gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Rcte-
mare. preşedinte. secret.
hul, nu-i va recunosce activitatea mai de ganul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com
parte, ci o declară de nulă. — La t6tă în pletă scriere despre eroul Piutea. In ea
tâmplarea, lucruri urîte se vor nasce de aici, Idei fundamentale în economia NECROLOG. Elena Nemeş născ. se cuprind forte interesante tradiţiunl şi
istorisiri din tote părţile, pe unde a um
Din ce sunt sfâşiaţi, Sârbii se vor sfâşia politică. Filipan, soţia d lui Alexandru Nemeş, jude blat Pintea. S e află de vând are la tipo
intre ei şi mai amar. r. în pensiune în Nâsând, a răposat în 30 grafia „A. Mureşianu în Braşov şi la au
44
De loan Socaciu. Martie n. o. în anul al 45-lea al etăţii şi torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
None direcţiuni financiare se vor
ITI. al 27-lea al căsătoriei. O jălesce întristatul posta 23 cr.).
nfîinţa încurând, după cum vestesc foile
(Urmare.) soţ, cu fiica sa Emilia; Ana Filipan născ.
mgurescl, la Făgăraş, Ciuo-Sereda, precum Silaşi ca mamă, Dr. Emil Filipan ca frate.
i în mai multe oraşe ale Ungariei. Scola creştină.*)
— Fiă-i ţărîna uşoră! Găinile şi radele Iîontgen. Mare
Ungaria jidovitâ. In anii din urmă Din causa acâsta şi din causa criticei a fost bucuria, când s’au descoperit radele
— scrie „Alkotmany — o nouă epocă s’a vehemente, ce-o face orgauisaţiei sociale Rontgen. Soiinţa medicală le-a cucerit în
44
lit a-se validita şi a inunda cu spiritul actuale, i-s’a dat din partea economiştilor U L T I M E SCIRI. dată pentru ea, şi adl nu mai este glonţ
influenţa ei aprope întregă Ungaria pe liberall-individualiştî, numirea de socia de puşcă sâu alice fiă cât de mic, care pă
eren social, politic, economic, literar şi ar lism creştin. Ea însă se apără energic con BucurescT, 2 Aprilie n. AstăcJT truns în corpul omenesc n’ar putâ fi aflat
tistic deopotrivă. Şcola ovresoă a eşit tra acestui epitet, şi cu drept cuvânt, căci oposiţiunea de tote nuanţele a ţinut eu ajutorul acestor r&cje. Aplicarea oea mar
41
riumfătâre. Nu este numai o întâmplare, dâoă abstragem dela aceea, că cere inter- a doua întrunire publică la „Dacia . cu spirit a radelor n’a făcut’o însă nimeni
i o logică urmare a acelui liberalism, care venţiunea statului în unele caşuri, ea di Şi ţaţă cu acesta întrunire, temen- pănă acum aşa cum a făcut’o Mr. Rudolph
ie timpul lui Coloman Tisza a cucerit feră în altele total de scola socialistă, fiind du-se de manifestaţii pe stradă, gu Spreckles din California. Acest domn are
tatul şi a pătruns, îu activitatea ei pu că ea nu numai, că nu voesce să aboleze vernul a desfăşurat mare forţă ar o proprietate în apropiere de San Fran
dică, toţi ramii. Un singur cuvânt earae- instituţiunile fundamentale ale ordinei so mată. In diferite puncte de pe stra cisco, unde prăsesce şi cresce oel mai pu
41
erisâză acâstă şcolă : geşeftul. Deputăţia şi ciale actuale, precum: proprietatea, moşte dele; ce duceau la „Dacia , au fost ţin 14,000 de fgâinl. Odată a aflat, că na
latriotismul sunt un geşeft; pământul încă nirea, salariul etc., ci din contră lucră pen postaţi gendarmî pedestri şi călări, tâtej|din găinile lui îşi împlinesc datoria,
geşeft, fiind-câ se jocă la bursă; geşeft e tru a-le restaura şi consolida; mai departe mulţime de gardişti, câte-o corn- multe din ele sunt leneşe şi nu produc
aiar căsătoria. Acest spirit a cuprins şi scola catolică nu crede, ca socialismul, în paniă de intanteriă, venătorî etc. Cu ouă. Ce să facă? Dintre atâtea mii de
Lcademia, universitatea, şcola, literatura evoluţiune, nici în progresul infinit al ome- tote astea, a luat parte la întrunire găini, cum putea el sci, care-1 înşală? După
oienţifică şi beletristică, teatrale şi şoolele nimei, ea îşi caută idealul mai puţin în un public forte numeros. Sala „Da multă bătaie de cap i-au venit minte ra
44
!e artă. Despre cj'aristică nici nu mai vor- viitor şi mai mult în reîntorcerea unor in- cia era ticsită de lume. La sosirea dele Rontgen : a esaminat dâr cu aceste
)im. S’au creat întregi societăţi literare, stituţiunî ale trecutului, şi anume: reîn vorbitorilor întrunirei, aceştia au fost răcje tote găinile, şi pe care le afla „păcă-
44
ari c’o unguresoă budapestană scriu ver- noirea vieţii familiare creştine, organisarea primiţi cu ovaţiunl. Pe scena sălii tose , numai decât dispunea să fiă puse ia
url rele în rime sunătore, cu puţin cuprins corporativă a claselor economice, a lucrăto au luat loc fruntaşii grupurilor opo- o parte pentru vândare, ori mâncare.
,e idei, fără originalitate şi fără valore... rilor, meseriaşilor, ţăranilor, întreprinzăto siţiunei unite şi numeroşi delegaţi
i'oiletoniştii jidani, noveliştii şi dramaturgii rilor etc., tote acestea după chipul corpo- din judeţe. Înainte de-a se deschide Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
ucreză pentru piaţă, poeţii jidani caută raţiunilor medievale, dâr din iniţiativă li întrunirea, au fost distribuite între Redactor responsabil: Gregoriu Maior*
umpărătorl pentru versurile lor, actori şi beră şi pe lângă susţinerea libertăţii per cei presenţî esemplare ale broşurei
ctriţe jidani le representâ piesele, pictori sonale. „Problema cea mare a timpului lui Banffy traduse în românesce. Ca Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
u
i sculptori jidani le ilustreză cărţile şi nostru dice Pârin „constă pentru ordinea preşedinte a fost aclamat Gr. Gr. IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
■rnâză capitala, în care palaturl după gust economică în aceea, ca sub legea libertăţii, Cantacuzino. Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
idovesc se îuşiră unul lângă altul pe bu- specialişti dela facultatea de medicină
*) VedI N-rii 39, 41—43, 45, 50 şi 53—57, apoi ’) E v. Philippovich, Grundviss. der Polit.
avarde... Iu tonul acesta oontinuă foia 59—63 ai „Gaz. Trans.“ din a. c. Oek. 1893. I p. 337. din Viena.
