Page 89 - 1899-03
P. 89
REDACŢIIWEA, „gazeta* ţese în flficare i}i.
Administraţiunea ţi Tipografia. Alionameiite pentru Austro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ş6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şâse
18 SER A TE se primesc la AD- luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
■IKISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătorele Birouri de enunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: B. Dulcea Naohf. oiele poştale din întru şi din
Bax. Augonfold 4. Emorloh Lesnor. afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalok. Rudolf Moaşe. ADonamentul pentru Braui
A. Oppellks Naohf. Anton Oppellk.
In Budapesta: A. V. Qoldber- Administrat iun cil, Piaţa iraic
fler, Eleatele Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, of fi gir
burg: Marolyl & Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şdst
PREŢUL IMSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
ria garmond pe o ooldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu A 1 T T 7 L L Z : i L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., p- trei
blicare. — Publicări mai dose luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
namentele
cftt
inserţiunile
şi
RECLASE pe pagina a 8.a o sunt a se plăti înainte.
seria 10 or. său 30 bani.
Nr. 66. Braşov, Miercuri 24 Martie (5 Aprilie). 1 8 9 9 .
diferite alte ţinuturi pentru aflarea alarma lumea". Ba şefii „secţiunei Conferenţa pentru desarmare.
u
acelor proclamaţiunî, despre cari s’a naţionalităţilor" au mai avut neru „ Vaderland din Haga scrie intre altele, că gu
Nou abonament constatat mai în urmă, că au fost şinarea să dea — pentru a-ş! acoperi vernul deaoolo nu are pănă acum nici o soire,
la fabricate în Budapeşta. mai bine retragerea — lecţii de mai că guvernul rusesesă fi amânat trimiterea in
Afacerea
ţinut bună
purtare
pressei
a
acâsta,
care
Gazeta Transilvaniei. opiniunea publică ungurescă fără deo de iubitore de scandal. maghiare atât vitărilor pentru conferenţa internaţională.
Din potrivă e sigur, că invitările se vor
Cu 1 Aprilie st. v. 1899 sebire de partid — căci seim din De ce, 4i° > nu s’a găsit nici trimite săptămâna acesta, ăr conferenţa se
em
faimosa broşură, că Banffy le dedea chiar din grupul lui „Hazânk" mă va întruni negreşit în 18 Haifi. Informa-
se deschide nou abonament, la care
tuturor foilor unguresc! fără deose car unul singur, care sciind prea ţiunile cjiarelor străine despre participarea
invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii
bire „informaţiunile adevărate" des bine, că acele maebinaţiun! urmă Papei, sunt neesacte. Nu este adevărat, că
foiei nostre.
pre starea lucrurilor între naţionali reau în parte scopuri rele şi faţă cu Austro Ungaria şi Francia ar fi cerut, ca
Preţul abonamentului: tăţi — două Iun! de cjile în cea mai oposiţia maghiară, să se fi ridicat în Papa să fiă invitat, căoî peste tot despre
Pentru Austro-Ungaria: încordată escitare şi alarmare şi care dietă contra lor? invitarea Papei nu pbte fi vorba din mo
pe un an............................................... 12 fl. prin telegramele mincinose, răută- Din espunerile lui „Hazânk" ar mentul ce s’a stabilit, că invitate vor fi
pe şâse luni..............................................6 „ ciose şi tendenţiose ale biroului de resulta, că cel puţin cei-ce sunt gru numai statele, cari au armată proprie. Dela
pe trei luni...............................................3 „ pressă din Peşta a fost alarmat şi 1870 încoce Papa n’a fost representat la
pe o lună.................................................. 1 „ străinătatea, acesta afacere cji cem > paţi a4î în jurul acestei foi îşi vor nici un congres internaţional.
Pentru România şi străinătate: a fost pusă la cale asemenea pentru deschide ochii mai bine de aci în
colo faţă cu uneltirile de soiul celor,
pe nn an................................franci, 40 a spăria deoparte şi a îmblânzi opo-
pe sâse luni...................................... «20 siţiunea maghiară, care devenia tot cu car! şi-a câştigat un aşa trist re „Hazânk“ despre „secţiunea
pe trei luni....................................... «IO mai incomodă lui Banffy, ăr de altă nume Banffy.
pe o lună............................... „ 3.50 naţionalităţilor^.
parte spre a pregăti în opiniunea pu De le va succede campania în
Abonarea se pote face mai uşor treprinsă pentru desfiinţarea acelei
blică maghiară tărâmul pentru legea Piarul „HazdnJA, organul grupu
prin mandate poştale.
lui Wlassics despre ajutorarea preo faimose secţii, cu atât mai bine pen lui Szapary, stărue într’un articul
A clministraţiunea. ţim ei din partea statului, prin care tru ei, cari, se vede, că ţin aşa de întitulat „Faimosa secţiă" pentru
s’a inaugurat o deosebită inspecţiune mult la „epoca legei, dreptului şi a desfiinţarea „secţiunei naţionalităţi
poliţienescă asupra preoţimei nema- dreptăţii". Dâcă însă motivul aces lor" pornind tot din incidentul Ges
ghiare din partea guvernului şi a tei campanii n’ar fi decât simţul de tiunilor sulevate de broşura banffystă,
„Secţionea naţionalităţilor". organelor sale. răsbunare faţă c’o instituţiune, care în direcţia de a-se întreprinde o ac
Ei bine, oposiţia maghiară — a causat atâta rău oposiţiei ma ţiune de sanare şi îndreptare. Etă
Ce a fost şi ce este aşa numita şi acesta este marele ei păcat — a ghiare cu ocasiunea alegerilor die între altele ce scrie numitul 4i ar:
„secţiune a naţionalităţilor", ni-o conlucrat bărbătesce în caşul acesta, tale, precum şi atunci când alarma
„Am stigmatisat, cu tot dreptul, sec
spune şi ni-o ilustrâză în mod des ca şi în cele mai multe alte caşuri, ţera, că acţiunea oposiţiei ajută nu ţia acăsta (a naţionalităţilor) câtă vreme a
tul de viu şi convingător notarul a- cu poliţaii şi cu detectivii lui Banffy- mai aspiraţiunilor destructive ale na funcţionat; e datorinţa nostră să ne ocu
nonim al lui Banffy, care prin bro Jeszenszky. „Magyarorszâg", care ţionalităţilor, — atunci păcat de os- păm cu ea şi acum, în cjilele împăcărei şi
şura cu pricina a aprins în onorea mai târziu a stat în fruntea obstrucţiu- tenelă, căci şi de va reuşi campa
a împăciuirilor.
fostului seu şef un foc bengalic, ca nei ce avu de scop răsturnarea lui nia, ei nu vor dobândi depărtarea
se ilumineze căderea lui cu tricolo Banffy, mergea în răspândirea soiri răului, ci numai a miui semn este- Aşa credem, că împăciuirea nu e per
rul „erei celei mai şoviniste ma lor alarmante mână ’n mână cn „Pes- rior al lui. fectă, câtă vreme va exista acăstă secţie
ghiare". ter Lloyd" şi cu tote codiţele ofi- Şi decă pretensiunea de a-se în minister. In jurul alegerilor secţia a-
căsta şi-a îngrămădit atâtea păcate, încât
Banffy îşî atribue, ca cel mai ciose şi semioficibse guvernamentale. desfiinţa acea secţiă, în care se con
mare merit, ca a înfiinţat acâsta sec Şi celelalte foi oposiţionale secundau centra totă acţiunea poliţienâscă a chiar şi numai acestea o fac vrednică de-a
ţiune în resortul presidiului ministe din răsputeri acţiunea întreprinsă regimului Banffy faţă cu naţionali fi ştârsâ din şirul instituţiunilor existente.
In cestiunea naţionalităţilor secţia a-
rial cu menirea de-a concentra acolo pentru sugrumarea „revoluţiunei va tăţile şi care era semnul distinctiv
întrega acţiune a poliţiei de stat, lahe", ce se 4i° 5 că se pregătesce esterior al despotismului eserciat în eăsta n’a luat nici o disposiţiune meritorie.
ea
îndreptată în contra naţionalităţilor. în secret cu scop de a nimici statul contra acestora, nu se baseză câtuşi Din contră a căutat, ca unele valuri ale
ţfiarul „Hazânk" din Budapesta ungar. de }. uţin pe simţul de dreptate şi de ceetiunei naţionale să fie întrebuinţate după-
se ridică acum în contra acestei in- Este prin urmare lucru cutezat echitate faţă cu poporele nemaghiare, ci cum cereau interesele trecătbre ale politi
stituţiunî create de Banffy, 4'ce^d, când „Hazânk" vrâ să încarce totă numai şi numai pe consideraţi un! cei guvernamentale. Tot-deuna, când opo
că după căderea acestuia ea n’are răspunderea pentru acest soiu de ale împăciuireiîntre Maghiar!—atunci siţia iniţia câte o acţiune mai energică în
înţeles de a mai fi, mai ales, că în miserabile uneltiri în contra păcii şi va fi delăturat prin cassarea secţiei contra sistemului, acum nimicit cu desă-
cestiunea naţionalităţilor n’a produs a liniştei dintre locuitorii ţării, nu acel semn esterior al răului, der vîrşire: secţia acăsta alarma în gura
nici un resultat real, er faţă cu opo- mai în spinarea fainiosei secţiuni a răul însuşi şi căuşele lui vor rămâne mare pressa ce-i stătea la disposiţiă cu soiri
siţia maghiară a comis o mulţime lui Banffy-Jeszenszky. în fiinţă, şi regimul poliţienesc cu sensaţionale şi denunţa în faţa ţării oposi
de pecate de neiertat, agitând în Acâsta secţiune, fatală şi neno măsurile lui despotice reacţionare ţia, că lupta acesteia pentru drept, lege şi
contra ei la alegerile dietale şi folo- rocită în concepţiunea ei, şi şi mai va dăinui mai departe spre cea mai dreptate servesce la întărirea aspiraţiunilor
sindu-se de cestiunea naţionalităţilor fatală şi nenorocită în acţiunea mare stricăciune a intereselor mai neleale ale naţionalităţilor.
ca armă pentru a denunţa oposiţia ei distrugătbre şi disolvantă a tutu înalte de consolidare a statului, er Oă aşa a fost, n’avem să ne provo
maghiară în faţa ţerii, că lucră în ror legăturilor morale între factorii mult lăudata „epocă" a „legei, drep căm decât la discuţia asupra libertăţei de
favorul duşmanilor ei. Ca dovadă vieţii de stat, precum şi a va4ei şi tului şi a dreptăţii" se va reduce pressă şi la luptele pentru pactul cu Aus
cum lucra compania Banffy-Je- a autorităţii statului însuşi, nu putea la o nouă farsă jucată în detrimen tria şi în legătură cu fiă-caro voce mai ener
szenszky, ca se născocescă conspi să producă nici jumătate din strică tul acestor mar! interese. gică oposiţională vom afla soirile alarmante
raţii şi revoluţium, când avea lipsă ciunile ce le-a produs de fapt, decă inspirate de faimosa secţie. D-l Jeszenszky
se aţîţe opiniunea publică maghiară nu se bucura de sprijinul efectiv al negreşit îşî va mai aduce aminte de cons
în contra paşilor oposiţiei, foia din pressei oposiţionale maghiare,|şi adau- Pactul. Din Viena se scrie, că, săp piraţia dela Karlsbad şi de scirile revoluţio
cestiune, cum se pote vede din ar- gem, că şi al conducătorilor oposi tămâna acesta guvernul austriac va începe nare, lansate cu ocasiunea discuţiei, pentru
tractărl cu ministrul-preşedinte Szell şi mi
ticulul ei ee-1 reproducem mai jos, ţiei parlamentare. guvern atât de amară, — asupra premiului
citeză soirile revoluţionare puse în Ca să rămânem la caşul flagrant nistrul de finanţe Lukacs ou privire la pe zahăr, deşi cu aceste soiri s’a nsat sec
curs când cu discuţia asupra pre despre care am făcut amintire mai pact. Spre scopul acesta cei doi miniştri ţia şi toc-mai ele sunt motivul, că nici pe
miului pe zahăr. sus, întrebăm: De ce nu s’a aflat în ungurescl vor merge la Viena. broşuri, nici pe alte aote eşite din secţia
Articolul lui „Hazânk" ne aduce dietă măcar un singur Maghiar opo- nu mai dă nimica eel-ce cunbsce împreju
aminte de o acţiune de alarmare şi siţional, care să şî fi ridicat vocea rările şi are puţină pătrundere politică.
Dietele provinciale din Austria.
calumniare în stil mare, ce a fost în contra maeflinaţiunilor puse la Foia oficială austriacă publică o patentă Şi fiind-că acesta e situaţia pentru
pus’o în lucrare „secţiunea naţiona cale de secţia din presidiul ministe secţiă şi pentru tdte acţiunile sistemului
împărătăscă, prin care se convocă dieta
lităţilor" la începutul anului 1898 şi rial, deşi în acesta afacere a „revo apus, neluând afară nici cestiunea naţiona
provincială din Tirol pe rjiua de 11 Apri
faţa cu care „conspiraţia dela Karls- luţiei valahe" s’a vă4ut silit guver lităţilor: secţia treime sistată simplu. Nu e
lie, dieta provincială din Istria pe ciiua de
bad" era nimica totă. înţelegem aici nul mai în urmă a declara pe făţă 15 Aprilie şi dietele provinciale din Goriţia- nicî o trebuinţă, ca în sînul presidenţei mi
comedia cu „proclamaţiunile revolu prin organele sale de publicitate, că nisteriale să se menţină o instituţiune, care
Gradişca şi Triest tot pe cfiua de 15 Aprilie.
ţionare valahe" şi cu perchisiţiunile totul a fost numai o miserabilă năs ţi aduce aminte de ^ministrul-poliţiaP, cu
la preoţii români de pe la noi şi din cocire „pentru a face sensaţiă şi a totul imposibil într’un stat de drept.
