Page 9 - 1899-03
P. 9

RED ACŢIUNEA,                                                                                                                                             „qazeta“ iese în icare iţi.
           Alministraţiimea şi Tipografia.                                                                                                                             Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
           B2AŞ0V, piaţa mare Nr, 30.                                                                                                                                     Pe un an 12 fi-, pe săse luni
                                                                                                                                                                            6 fI-, pe troi luni 3 fl.
             Scrisori nefrancate nu                                                                                                                                      N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
           ae primesc. Manuscripte                                                                                                                                      Pentrn România şi străinătate:
           nu se retrimet.
                                                                                                                                                                       Pe un an 40 franci, pe şăse
            INSERATE  se  primesc  la  AD-                                                                                                                             luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
           KWISTRAŢIUHE  în  Braşov  şi  la                                                                                                                              N-rii de Duminecă 8 franol.
           urmitdrolo  Birouri  de  anunolurl:                                                                                                                            Se prenumeră la t:dto ofi-
            In  Yiena:  W.  Dukes  Nachf.                                                                                                                              ciele poştale din întru şi din
           Hax. Augenfeld fi. Emorlch Leaner,                                                                                                                          afară şi la d-nii colectori.
           Helnrloh  Sohalek.  Rudolf  Mosse.
           A.  Oppellks  Nachf.  Anton  Oppşllk.                                                                                                                          Abonamentnl pentrn Braşov
           In  Budapesta  :  A.  V.  Soldber-                                                                                                                            Âdmmistrafiunea.  Piaţa  rr:  art
           jar,  Ekstaln  Bernat.  In  Ham­                                                                                                                            T6rgul  Inului  Nr.  80,  etagit
           bar g: Sarolyi 4 Liebmann.                                                                                                                                  I.:  Pe  un  an  10  fl..  pe  ş?st
             PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se­                                                                                                                              luni  5  fl.,  pe  trei  luni  2  fl.  S0  or.
           ria  garmcind  pe  o  ooldnă  6  or.                                          mznman tsao    Buw»  qctkjb                                                   Cu  dusul  în  casă  :  Pe  un  ai
           şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu­                                            Wgy mnaa\           «tan^ai ■*«                                              12  fl.,  pe  6  luni  6  fl.,  pe  trei
           blicare.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                           luni  3  fl.  —  Un  esemplar  5  or.
           după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    v.  a.  său  15  bani.  —  Atât  abo­
             RECLAHE  pe  pagina  a  3-a  o                                                                                                                            namentele   cât   şi   inserţiunile
           seria 10 or. său 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.
                                                                                Braşov, joi 4


          Saşii la ministrul-preşedinte.                ca  să  se  p6tă  susţine  şi  desvolta  în        In  fond  însă,  dăcă  vom  cum­        pe  înalt  Prea  Sânţia  Sa  la  scaunul
                                                        însuşirile  ei  caracteristice.  El  nu  păni  bine  însemnătatea  cuvintelor  metropolitan.
                Am  făcut  amintire  de  faptul,  face  nici  o  deosebire  între  cetăţeni,  ministrului-preşedinte,  vom  ajunge                      Trecutul  lung  şi  bogat  în  fapte
          că  deputaţii  dietalî  saşi  au  trimis  consideră,  ca  lucru  secundar,  decă  la  acelaşi  resultat,  ca  şi  foile  ungu­           mar!  şi  merite  neperitore  al  înalt
          din  sinul  lor  o  deputaţiune  la  mi-  cine-va  vorbesce  în  limba  maghiară,  resc!.  „Pretind  dela  fie-care  —  Zi   Prea  Sânţiei  Sale,  ne  servesce  de
                                                                                                                                               se
          nistrul-preşedinte  Szell,  ca  să-l  sa­     germană  seu  în  altă  limbă;  der  cere  Szell  —  ca  să  nu  se  considere  nu­        garanţia  unui  viitor  promiţător.  Bi­
                                                                                                                             44
          lute  de  venirea  sa  la  guvern.  Con­      dela  fiă-care,  ca  să  nu  se  considere  mai  ca  un  „locuitor   al  ţării,  ci  ca  serica  întrâgă  îşî  aşâZă  încrederea
                                                                                                                                44
                                                                              41
          ducătorul     deputaţiunei,      profesorul  numai  ca  „locuitor   al  ţărei,  ci  ca  adevăratul  ei  „cetăţen ,  care  să  re-  sa  în  probata  înţelepciune  şi  neobo­
                                                                             44
          Dr.  Schwicker,  a  accentuat  în  vor­       adevărat  „cetăţen   al  ei,  care  să  cunoscă  acesta  ţeră,  ca  ţâră  a  lui  sita energie a înalt Prea Sânţiei Sale,
          birea  sa,  că  venirea  în  fruntea  gu­     recunâscă ţera acesta, ca ţeră a sa, şi  şi  să  se  simtă  aici  în  sentimente  şi  şi  toţî  fii!  devotaţi  bisericei,  cu  suflet
                                                                                                                       44
          vernului  a  d-lui  Szell,  a  produs  mul­   aici  să  se  simtă  ca  acasă  în  idei  şi  fapte  ca  acasă .  Nu  însemnă  asta  şi  devotament,  vor  sprigini  intenţiu­
          ţumire  şi  bucuria  în  sinul  deputaţi­     fapte.  Faţă  cu  Saşii  ardeleni  a  avut,  în  limba  şovinistă,  „să  fie  credincios  nile  şi  nisuinţele  nobile  ale  înalt
          lor  saşi,  cari  au  primit  programul  Zice  ministrul-preşedinte,  întot-dăuna  al patriei şi bun patriot?         44                 Prea Sânţiei Sale în înalta, dâr grâua
          de  guvernare  al  ministrului-preşe-  calde  simpatii.  El  cunosce  şi  pre-                   Pornind  odată  dela  principiul,  sa posiţiune.
          dinte  peste  tot  cu  simpatia  şiaplause,  ţuesce  valorea  şi  meritele  lor  pentru  că  trebue  să  se  realiseze  „idealul              Privirile  tuturora  vor  fi  îndrep­
                                                                                                               44
           căci  cred  a  vede  într’ânsul  spiritul  stat,  şi  e  departe  de  el  gândul,  de  maghiar   despre  „naţiunea  unitară  tate  spre  distinsa  figură  a  înalt  Prea
                                                                                                                                              44
           şi  principiile  profesate  de  marele  a  voi  să-i  păgubescă  în  vre-un  mod  maghiară  în  statul  unitar  maghiar ,  Sânţiei  Sale,  şi  inimile  tuturora  vor
           patriot  Deak,  —  a  acelor  principii,  ore-care.  Saşii  n’au  a-şî  teme  de  loc  nu  mai  e  îndoială  despre  ceea-ce  în­       fi  cuprinse  de  un  sentiment:  de  sen­
           de  al  căror  moştenitor  şi  represen-  limba,  naţionalitatea  şi  aşeZămintele  ţelege  d-1  Szell  sub  „adevărat   ce-  timentul  bucuriei  asupra  actului  fes­
                                                                                                                                          44
          tant îl consideră pe d-1 Szell.               lor  culturale.  El,  din  contră,  le  va  tăţân.                                         tiv  de  întronisare  a  înalt  Prea  Sân­
                Din  acest  program  vorbitorul  scuti  şi  promova.  Decă  deputaţii  lor                 Or! doră se pote admite, că den­        ţiei Sale.
          subliniâză  numai  două  momente.  Pe  în  dietă  vor  sta  „îuafară  de  parti­           sul  ar  recunosce  calitatea  acesta              Actul  înălţător  de  întronisare  a
                                                                                                 44
           Saşi,  cjice,  i-a  liniştit  înainte  de  tote  de ,  seu  în  „partida  guvernului ,  unuia,  care  nu  adopteză  necondiţio­         Metropolitului,  însufleţirea  generală
                                                           14
           declararea,  că  ministrul-preşedinte  acăsta  nu  pote  altera  de  loc  simpa­          nat  principiul  statului  naţional  uni­     asupra  acestui  eveniment  momentos,
           voesce  se  se  susţină  pacea  între  stat  tia  sa;  căci  scie  prea  bine,  că  ei  în  tar  maghiar  şi  care  nu  dovedesce  —  astfel  de  momente,  par’  că  dis­
           şi  biserică,  şi  după  aceea  asigurarea,  afacerile  ţărei  nu-i  vor  denega  spri­   prin  sentimente  şi  fapte,  că  în  pri­    pun  spiritele  a  se  orienta  asupra  si-
                                                                44
           că  voesce  se  guverneze  pe  toţi  lo­ jinul lor . . .                                  vinţa  acâsta  nutresce  acelaşi  ideal  tuaţiunii  şi  misiunii  bisericei  şi  din-
           cuitorii  ţărei—lără  deosebire  de  na­          La  acestea  observă  raportorul  ca şi Maghiarii?                                    trun  punct  de  vedere  general.  Şi  care
           ţionalitate,  confesiune  şi  clasă—după  foiei  săsesc!:  „Răspunsul  ministrului-             Ceea-ce  afirmă  d-1  Szell,  că  „nu  fim  devotat  bisericei  n’ar  simţi  gra­
           lege,  drept  şi  dreptate.  Saşii  arde­    preşedinte,  dat  în  tonul  unei  hotă-  face  deosebire  între  cetăţeni   şi  că  vitatea  situaţiunii,  in  care  se  află  bi­
                                                                                                                                       44
           leni  au  fost  întotdâuna  apărătorii  li­  rîte  convingeri,  a  făcut  asupra  de­     „i-se  pare  lucru  secundar  ce  limbă  serica  in  cţilele  nostre?!  Şi  care  fiiu
                                                                                                                 44
           bertăţii  legale  şi  ai  instituţiunilor  putaţiunei  cea  mai  bună  impresiune.  vorbesc  ei ,  e  de  natură  numai  a  devotat  bisericei  n’ar  fi  pătruns  de
          legale;  de  aceea  ei  ţin  şi  astăZî  cu  Ea  a  părăsit  palatul  presidiului  mi­     întări  acâsta  părere.  Nicî  Deak,  nici  sublima misiune culturală a bisericei?!
           tăriă  la  autonomia  lor  legală  biseri-  nisterial  în  cea  mai  deplină  mul­        Andrassjr,  nicî  Lonyai,  nicî  Tisza  şi         Gravitatea  situaţiunii îşî află es-
                                                               44
           cescă,  şcolară  şi  administrativă,  în  ţumire . . .                                    cei-ce  au  urmat  după  acesta  n’au  presiunea în acel conflict profund, care
           care  ei  posed  nisce  bastione  tari            Am  ţinut  să  reproducem  aici  cunoscut  deosebire  între  cetăţeni.  subversâză între spiritul bisericei şi spi­
           pentru  susţinerea,  apărarea  şi  des-  părţile  esenţiale  ale  raportului,  ce-1  Şi  lor  li-s’a  părut  lucru  secundar,  ritul modernei concepţiunî de vieţă
                                                                             44
          voltarea  naţionalităţii,  a  limbei  şi  aduce  „Tageblatt   din  Sibiiu,  pe  dâcă  ei  vorbesc  limba  maghiară,  or!                      Ca  şi  o  stâncă  în  mijlocul  va­
           aşezămintelor lor culturale.                 care  în  caşul  de  faţă  trebue  să-l  pri­  sunt  „de  altă  limbă ,  acâsta  însă  nu  lurilor  turtunâse,  aşa  stă  biserica as­
                                                                                                                            44
                In  fine  relevând,  că  Saşii  întot-  vim  ca  autentic.  Şi  acesta  o  facem  i-a  împiedecat  de-a  stărui  fie-care  tăZî,  isolată,  în  mijlocul  curentelor
           deuna  au  avut  înaintea  ochilor  prin­    din  două  consideraţiunî:  Mai  întâiu  după  puterile  lor  în  direcţia  creărei  duşmănose  ale  acestei  direcţiuni  mo­
                                                                                                                                      44
          cipiile:  „fidelitate  cătră  rege,  cătră  este  interesant  a  vedă,  cum  inter-  „statului  naţional  maghiar   şi,  în  derne,  în  contra  cărei  influinţe  nicî
          ţâră  şi  cătră  popor“,  c]ice,  că  în  tote  pretăză   ministrul-preşedinte      Szell  consecenţă,  nu  ne  mai  putem  în­          statul,  nicî  societatea  nu  s’a  putut
           cestiunile,  ce  privesc  ţâra  şi  aface­   principiile,  ce  le-a  enunţat  în  pro­    vârti  astăZî  de  multele  leg!  de  ma-  imunisa pe deplin.
          rile  ţărei,  ei  au  sprijinit  întotdâuna  gramul  său  despre  „adevăratul  libe-  ghiarisare,  ce  le-au  adus  una  după                 „Concepţiune realistă a vieţei“ : se
          guvernul, şi încheie urând ministrului-  lism“  şi  despre  acea  „politică  libe­         alta  cu  ajutorul  dietei,  şi  prin  car!  Zice  acâstă  direcţiune.  Realistă,  căci
          preşedinte  sănătate  şi  succes  în  ac­     rală ,  prin  care  Zise,  „va  nisui  să  de  îapt  se  fac  ilusorice  tâte  „conce­     potenţele  ideale  ale  vieţei  nu  le  pri-
                                                            44
          tivitatea  sa  patriotică,  grea  şi  plină  realiseze,  ceea  ce  este  idealul  flă­     siunile   ce  le  cuprind  pentru  dreptul  vesee  de  potenţii  reale,  ci  numai  de
                                                                                                             44
          de răspundere.                                cărui  Maghiar:  pentru  naţiunea  uni­      de  limbă  al  poporelor  nemaghiare  nisce prejudeţe şi ilusiunl ale spiritelor
                                                                                                 44
                La  acesta  salutare,  ministrul-  tară maghiară statul unitar maghiar .  legile dela 1868.                                        naive,  şi  prin  urmare  nu  le  atribue
          preşedinte  a  răspuns,  după  cum  Al  doilea  o  facem,  fiind-că  voim,  ca                   Tocmai  faptul,  că  nu  se  face  nicî  o  valâre  reală,  seu  mimai  într’a-
          spune  corespondentul  clarului  „Sieb.  şi  publicul  nostru  românesc  să  fie  nicî  o  distincţiune  între  cetăţeni  tâta,  încât  ele  pot  fi  utilisate  de  că­
                         44
           d.  Tageblatt ,  cu  multă  amabilitate,  esact  informat  despre  cele  ce  s’au  când  e  vorba  de  sistemul  de  leg!  tră „realiştii practici  spre esploatarea
                                                                                                                                                                          44
           mulţumind  călduros  şi  espunend  mai  petrecut  cu  ocasiunea  „visitei  de  ce  tinde  la  maghiarisarea  succesivă  spiritelor  naive .  Cam  astfel  se  pote
                                                                                                                                                                     u
                                                                                                                                                   v
                                                                 44
                                                                                                                                 44
           pe  larg  părerile  şi  intenţiunile  sale  etichetă ,  ce  au  făcut’o  deputaţii  a tuturor „fără deosebire , este în îm­             precisa  spiritul  acestei  moderne  di­
                                                   44
          politice. Iiltă verbal, după „Tageblatt ,  saşi noului şef al guvernului.                  prejurările  de  faţă,  care  trebue  să  recţiuni realiste.
           ceea ce a cjis î  esenţă ministrul:               Foile  unguresc!  nu  dau,  firesce,  insufle  cele  mai  mar!  îngrijiri  cetă­           Pe  lângă  o  astfel  de  concep-
                          n
                „Referindu-se  la  programul  său  nici  o  importanţă  deosebită  vorbe­            ţenilor  doritor!  de  a-şî  păstra  indivi­  tiune  a  vieţei,  n’are  să.  ne  surprindă
           de  guvernare,  enunţat  în  dietă,  Szell  lor,  ce  le-a  adresat  Szell  Saşilor  în  dualitatea lor naţională.                      de  fel  devalvarea  generală  a  concep­
           a  accentuat,  că  consideră  fiă-care  audienţa  amintită.  Spun  numai,  că                                                           telor  şi  principiilor  morale,  ce  o  pu­
           cuvânt  cuprins  în  acel  program  ca  d-1  Szell  nu  cere  dela  ei  să  intre                                                       tem  constata  pretutindenea,  şi,  du­
           o  promisiune  tare.  Ceea-ce  a  decla­     erăşî  în  partida  guvernului,  ci  cere    Situatiunea si misiunea bisericei.            rere,  îndeosebi  în  patria  nostră  pro­
                                                                                                            } >
           rat  acolo,  nu  sunt  frase  gole,  ci  ur­  numai  să  fie  „cetăţeni  credincioşi  ai        In  presura  festivităţilor  de  instalare  a  apă­  prie.  N’are  să  ne  surprindă,  dâcă
           marea  unei  seriose  precugetărî,  a-  patriei  şi  bun!  patrioţi .  Cu  acestă  rut  în  „Telegraful  Român   din  Sibiiu  următorea  vedem  d.  e.  cât  de  rapid  a  decăZut
                                                                                   44
                                                                                                                            11
           vând  hotărîrea  de-a  dovedi  cuvintele  frasă  stereotipă  caracterisăză  ele  re-  scrisdre  fdrte  remarcabilă,  prin  care  d-1  Dr.  Ale­  la  noi  în  ţâră  morala  publică  şi  pri­
           şi  prin  fapte.  Ţinând  cu  tăriă  la  sultatul  deputaţiunei  săsesc!  la  Szell.      xandru Mocsonyi. salută pe Metropolit:        vată  în  ultimele  decenii;  dâcă  vedem
          principiile  adevăratului  liberalism,  „Tageblatt   din  Sibiiu  însă  susţine,                 Biserica  serbâză  Duminecă  o  Zi  cum  sentimentele  religiose,  chiar  şi
                                                                    44
           el  nisuesce  la  consolidarea  statului  pe  basa  raportului  de  mai  sus,  că  de  bucurie.  După  o  văduvie  —  de  ale  masselor  poporale,  astăZî  încep
           unitar maghiar şi ţine neclintit la pac­     Szell  nu  s’a  adresat  în  modul  acesta  astă-dată  cam  îndelungată  —  bise­          deja  a  se  slăbi  icî-colea  prin  favo-
           tul  de  drept  public  din  anul  1867.  ofensător cătră Saşi.                           rica  va  celebra  solemnul  act  de  ins­    risarea  legilor  ţerii,  inspirate  de  acest
          De  acestea  nu  va  lăsa  să  se  atingă          In  adevăr,  după  cum  spune  ra­      talare al Înalt Preasânţiei Sale, Archie-  curent;  dâcă  vedem,  că  renegatismul
          nimeni,  în  principii  nu  cunâsce  nici  portul  foiei  săsesc!,  Szell  n’a  adre­ piscop Metropolit Ioan Meţianu; ea va  la  noi  în  ţâră  se  tacsâză  astăZî  de  o
                                                                                                 44
          un  fel  de  transacţiune.  Un  stat  ma­     sat  cătră  Saşi  o  astfel  de  „cerere ,  saluta  cu  iubire,  veneraţiune  şi  în­      virtute  patriotică,  âr  patriotismul  se
           ghiar  tare  este  un  interes  de  vieţă  al  din  contră  i-a  asigurat  de  simpa­     sufleţire Capul ei suprem, şi ea va sa­       privesce  de  cătră  o  câtă  de  omeni
          tuturor  cetăţenilor  acestor  ţări,  pe  tiile  sale  şi  li-a  făcut  chiar  unele  luta  în  venerata  personă  a  înalt  Prea  drept  o  marfă  de  târg,  ba  că  stîr-
           cari  voesce  să-i  guverneze  fără  deo­    complimente.  Ceea  ce  a  vorbit  el  Sânţiei  Sale  reînvierea  acelei  legături  pirea  şi  celor  mai  elementare  sen­
           sebire  de  naţionalitate,  de  confesiune  despre  cetăţeni,  cum  trebue  să  fie,  preţiose între biserică şi iubitul ei Dom­ timente  de  pietate  cătră  părinţii  şi
           şi  de  posiţiune,  după  lege  şi  drept;  a  Zis’o  în  general  şi  apare  din  ra­    nitor, ce o constitue împreunuta încre­       cinstitul  lor  nume  de  familiă,  ereZit
          în  cadrul  statului  ungar  e  loc  de-  port  chiar,  că  pentru  Saşî  are  o  dere a Majestăţii Sale şi a bisericei, —  nepătat  dela  ei,  —  astăZî,  la  noi  în
          ajuns  pentru  fiă-care  naţionalitate, deosebită consideraţiă.                            încredere  împreunată,  care  a  înălţat ţâră — a devenit pentru clase întregî
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14