Page 90 - 1899-03

Pagina 2. (GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 66.—1899.

In cele din urmă, legea prescrie cer­ specială şi multă abnegaţiă. Aici se potri- Âpfi âcă încă ceva. Maghiarii au în Petru Ciorogariv, ca delegaţi din partea
cul de drept şi de activitate al miniştrilor vesce perfect acel des repetat proverb: să China un specialist al lor, Farago, care de
despărţământului. Prelegerea, fiind de ac­
s’ngularl, şi eentralisarea, care a adunat în nu scie stânga ce face drepta. deci de ani trăesce acolo şi care ori de tualitate, a fost ascultată cu viu interes de
presidenţia ministerială, pressa, poliţia, tote Discreţiunea e prima condiţie a băr­ câte-orl se reîntârce pe scurt timp între popor, tratând cestiunl de higienă. In fine
raporturile vieţei economice, chiar şi ale­ batului de stat, care se angajâză la vinde­ „fraţii" săi de acasă, tot-dâuna predică prin­ d-1 administrator parochial Ios. Comaneseu
gerile: nu are drept de existenţă în epoca carea acestei boli organice a statului ma­ tre ei, că şi pentru Maghiari se deschide mulţumi delegaţilor pentru ostenâlă, ară­
legei, dreptului şi a dreptăţii. ghiar. Acestă discreţiune a oprit pe Ban­ acuşi loc în Asia orientală. Ungurul — tând, cât de folositâre sunt asemeni prele­

Secţia acesta nu mai are drept de exis­ ffy să aducă în discuţiunea pressei acţiu- cjice scrisârea mai departe — în tot locul geri pentru popor şi esprimând dorinţa, ca
tenţă; s’a tocit împreună cu conducătorul uile sale în cestiunea naţionalităţilor, ca în străinătate s’a dovedit ca escelent colo- să se ţină cât mai des astfel de prelegeri,
ei. Readucerea exceselor naţionaliste între astfel să încerce a convinge oposiţia, cât nisator, aşa că se pote admite ca sigur, că apelând cu deosebire în acest scop la aju­
bariere legale, nu se face prin ast-fel de este de nedrâptă când vrea să denege gu­ în China el ar ajunge la ramură verde torul d-lor profesori dela şcâlele române
instituţii de ex-hx. Presidenţa ministerială vernării sale pănă şi meritele adevăratului mai curând şi mai eftin, decât în Austria. din Braşov.
e o instituţia eu mult mai înaltă, decât să naţionalism, pănă şi meritul de a fi fost Pe lângă asta Maghiarul şi în străinătate
se potă menţine prin detectiv'smul întro- apărătârea cea mai zelâsă a celor mai tot Maghiar rămâne, ceea-ce însă nu se Academia de sciinţe şi arte a
dus de scola sistemului cădut, aşa ca tote sfinte interese naţionale. Acâstă discreţiune pâte cjice despre cetăţânul austriac. Slavilor de Sud. Academia Croaţilor,
ministeriile să fiâ puse sub controlă po- mă opresce şi pe mine, ca acum când am Din tote acestea motive, foia maghiară Academiă, ce se cjice a „Slavilor de Sud",
w
liţială . încercat reconstruirea programului politicei din Peşta crede, că opiniunea publică un­ este una din instituţiunile cele mai seriâse
şi mai produotive în acest gen. Ea a fost
de naţionalitate a lui Banffy, să trec în gară ar saluta ou bucuriă o expediţiă că-
înfiinţată mai ales în urma donaţiunei ge-
dovedirea aserţiunilor mele peste înşirarea tră China, ddcă — acest afurisit „dâcă" —
„Politica de naţionalitate a
şi comentarea simplă a faptelor, cari pre­ cercurile normative ar proiecta într’adevăr nerâse de 50.000 floriul, făcută în 1859 de
k<
lui Ban% . supun, că sunt ounoscute de toţi aceia, aşa ceva. — cătră Episcopul Strossmayer. Inaugurarea
viu. cari sunt atât de orientaţi în evenimentele Haid’ dâr la China! Păcat că Banffy solemnă a lucrărilor sale s’a făcut abia
vieţii publice, pe cât se presupune, că pote s’a dus, cum s’a dus. De ar fi mai stat el, în 1867. Strossmayer fu ales protectorul
„Tot în urma iniţiativei lui Banffy, Academiei, âr canonicul Dr. Racky presi-
fi orientat un cetitor de (^iare. „marele meşter", în fruntea politicei ma­
ministrul instrucţiei a invitat pe rectorii dentul ei. Trei decenii au trecut abia în
Nici n’am scris aceste rânduri, ca să ghiare, ce mai scii, pote că ar fi făcut şi
oelor două universităţi, preoum şi pe di­ viaţa intelectuală a Slavilor meridian!, şi
âu
apăr individualitatea sâu politica generală minunea a3ta. Dâr aşa nu seim, 4 >
rectorii şcâlelor speciale, ca să urmărâscă Academia pâte fi deja mândră de materia­
a lui Banffy. Nici individualitatea sa, nici ce va fi.
cu atenţiune încordată tâte mişcările so­ lele soiinţifioe adunate de ea, de publiea-
direoţiunea politicei sale n’au nevoie de
J
ciale şi culturale ale tinerilor de naţionali­ ţiunile importante, pe cari le-a dat la lu­
apărare; âr pe de altă parte, acum când
tate nemaghiarâ. Acolo unde răul s’a în­ mină. Deşi începuturile ei au fost modeste
capul oposiţiei învingătâre e ameţit de
tins aşa de mult, că sfaturile bine-voitore şi cu tote că a avut să învingă multe
voluptarea triumfului, când inima ei e
şi supravegherea rigurosă nu puteau ajuta —■ 23 Martie v. dificultăţi, ea totuşi e reuşit, graţiă energiei
plină de veninul nedrept al patimei de
nimio, cum dovedesoe oaşul lui Bolcaş, -f* Comandorul şi profesorul B. E. şi patriotismului fundatorilor săi şi a pri­
luptă, ar fi o naivitate nessfîrşită a cere
Banffy nu s’a spăriat nici de procedeurile Maineri. Cetim în „Liga Română" : Co­ milor săi membri, să realiseze visul urmă­
recunoscinţă, indulgenţă sâu apreciare pen­
cele mai severe. Pe Bolcaş, care în Ora- mandorul şi profesorul B. E. Manieri a rit din secolul al XVII de cătră Slavii din
tru individualitatea lui Banffy dela adver­
dea-mare a agitat în totă puterea cuvân­ murit la Roma, în etate de 65 ani. Maineri Sud, de a constitui la Agram, în Croaţia,
sarii acestuia.
tului pe studenţii româuî în contra maghia- era unul dintre cei mai distinşi publicişti, un centin sciinţifio. Actualmente Academia
rimei şi care la congresul internaţional stu­ aparţinând acelei falange de omeni mari şi croată cuprinde trei clase: clasa sciinţelor
denţesc din Turin s’a purtat ca un denun­ Maghiarii şi China, de apărători glorioşi ai drepturilor naţio­ filologice şi istorice, clasa sciinţelor filoso­
ţător, aprope ca un trădător de patriă, — nalităţilor, acelei generaţii puternice, care fice şi juridice şi olasa sciinţelor mate­
l’a exclus nu numai din tote scolele supe- I-a ajuns şi pe Maghiari dorul de-a a dat âmenl iluştri în tote ramurile cuno- matice şi naturale. Crearea unei a patra
riore din ţâră, oi a decis, ca diploma pe se avânta — în depărtatul Orient. Firesce, scinţelor omenesc!. Tote cestiunile cu pri­ clase — clasa sâu secţiunea de estetică şi
care ar obţinâ-o în străinătate să nu se că nu ca putere de sine stătătâre, căci ar­ vire la România şi la Români Maineri artă — a fost reservatâ pentru mai târdiu.
echivaleze aici în patriă. Acâstă hotărîre mată independentă ei nu au, nici flotă de le-a tratat cu multă tărie prin cj'arele ita­ Averea Academiei a crescut considerabil
s’a stabilit, ca un exemplu pentru viitor. răsboiu, sâu măcar o cât de mică flotilă, liano. A scris multe articole cu privire la de-atuncl încâcl. Ea se urcă acum aprope
Şâpte spre-4ece stulenţi români dela Ora- peste care singuri să dispună. Dorul lor cestiunea Evreilor, a apărat ou tăriă drep­ la un milion de florini.
dea-mare au comis fanfaronada, declarând, şi-l’ar putâ realisa numai în unire cu Aus­ turile Românilor la independenţă şi la pro­
că se simt solidari în tote cu Bolcaş. Pe- tria: dâcă Austria va voi, bine, dâcă nu, clamarea Regatului. Maineri era amic in S’au dat lui Belzebul). Inspectorii
depsa lor a fost, că rectoratul Academiei n’au decât să-şi învăluie dorul în haina re­ tim cu marele Cairoli, preşedintele consi­ ungurescl de şcole îşi continuă cu zel vred­
de dr. pt a respins pe toţi dela înscrierea signării. liului de miniştri şi ministru de esterne la nic de-o causă mai bună „opera" lor de
pentru al doilea semestru. Una dintre foile unguresc! din Peşta, Roma, tocmai în momentul când ţâra nâs maghiarisare. După cum se anunţă din
u
Putem fi convinşi, că dâcă suprave­ anume „Eşti Ujsăg , a primit dela cores­ tră proclama Regatul. El a luat o vie Şopron, inspectorul şcolar Szabo K., care
pe de-asupra mai e şi consilier r., a pro­
gherea se va îndeplini cu aoeeaşt severi­ pondentul său vienes o scrisâre lungă, în parte la recunâsoerea imediată a României
tate, ca până acum, tinerimea nemaghiară care se apreţiază marile folâse, ce le-ar de oătră Italia. vocat tot,ă dăscâlimea de sub satrapia iui,
a şcâlelor nostre superiore va găsi după avâ monarchia austro-ungară, în special 0 nuntă jidovesca şi dansul „Ar­ să-şi maghiariseze numele. Bieţii dascăli
câţî-va ani în studii, âr nu în politică, Ungaria, dâcă s’ar urma şi din partea Aus- s’au plecat şi cei slabi de ânger au pre­
mândria şi datoria sa exclusivă. tro Ungariei politica şi esemplul celorlalte deleana". Din M. Telegd ni-se împărtă- ferit mai bine a-se supune poruncei lui,
state faţă cu Ohma, asigurându-şl un teri­ şesce următârea soire curiâsă: In 12 Mar­ decât a-şl păstra vechile nume moştenite
Er în lunile din urmă, — după. cum
toriu în „imperiul ceresc". Scrisârea acâsta tie s’a cununat aici Evreul Rosenfeld cu dela părinţi — adecă şi le-au mughiarisat.
am amintit deja la capitolul privitor al Evreica Regina Braun. Nunta avea să se Este şi acâsta un merit al „nouei ere".
subvenţiunilor române, — Banffy a decis este, nu-i vorbă, cam ilusionistă, dâr are
meritul de a desfăşura planurile, cu cari ţină într’o casă privată, der fiind locul prea
negocieri cu ministeriul instrucţiei în inte­ Pentru clădirea unei biserici ro­
se ocupă cei din sferele idealelor şi a arăta strimt, toţi âspeţii s’au dus la otel pentru
resul înfiinţării unui servicii de control, mânescl în comuna Ciachi-Gârbău, din comi­
gusturile şi apetitul grandomanilor ma­ a-şl petrece, cei tineri cu jocuri, âr bă­
care va ave atribuţia a lărgi drepturile tatul S.-Dobâca, credincioşii acelei comune
ghiari. trânii cu csntece. E lucru îndeobşte cunos­
de control ale M. Sale, prevăcjute în lege, se străduesc de mult şi prin jertfele lor au
Se spune în ea, că nici acjl adevărata cut pe aici, că Jidanilor le plac forte mult
faţă de şeolele şi bisericile confesionale, şi ajuns să clădâscă o parte d’n biserică,
politică maghiară nu pote fi alta decât horile şi dansurile nâstre românescl. Diri-
ea îndeplinirea acestui drept de control să care are să fiă solidă şi frumâsă. Mijlâcele
aceea, care au prescris’o regii maghiari din genţii celor două musice, fiind nisce ji­
se facă mai sistematic şi mai riguros sub dani din Bihor şi Arad, sciu escelent să însă nu i-au ajutat să potă termina clă­
raportul intereselor statului. Acest servioih oasa Arpad şi Anjou, adecă Maghiarii tre- direa, aşa că astăcjl se află într’o mare
bue să-şî îndrepteze privirile spre Balcani, cânte frumosul şi minunatul nostru joc
de control va fi chemat a desfiinţa acea crisă. Zelosul lor preot, d-1 lovian Andreiu,
âr mai ales acum, când Rusia este ocupată „Ardeleana". Ei începură deci se cânte
stare de nesuferit, ca unele şcole să fiă pe­ „Ardeleana" şi s’a născut o însufleţire şi care atâtea jertfe a adus întru clădirea
atât de mult în Asia meridională şi răsă-
pinierele spiritului antipatriotic dacoromân, acestei biserici, a luat acum asupră-şl sar-
ritână — ar fi timpul cel mai potrivit pen ■ voiă bună în sală, cum rar mai poţi vedâ.
seu panslav. Putem să ridicăm acum ces- oina să întreprindă însu-şl o colectă având
tru o înţelâptă politică orientală. Toţi, cu mic cu mare şi din tote şalele, se
tiunea, dâcă aceste demersuri ale lui Ban­ adunară în sala de joc, privind cu admi- în acest scop autorisaţia autorităţilor. D-sa
ffy nu vor rămână acum pentru vecie un Au însă domnii o nedumerire. In­ ţiă hora veselă şi mare. De sigur, petre­ se află actualmete în Braşov. Cei ce vor
bun început? dustria Austriei este mult mai desvoltată, cerea s’ar fi continuat tot astfel pănă târ- sprijini colecta întreprinsă de d-sa, vor face
* ca a Uugariei, prin urmare singur Austria un bun şi ne’ndoios serviciu.
* * cjiu, dâr fiind-că frumosul dans românesc
ar avâ folos dintr’o ocupaţiune în China.
atrăsese în jurul său şi publicul consument, 0 ordinaţiune contra comercianţi­
Acele date fragmentare, pe cari le-am Dâr tocmai faptul acesta — dic cei mai
proprietarului hotelului nu i-a convenit
citat aici pentru caracterisarea politicei de cuminţi — trebue să ne facă să dorim o lor jidani în Rusia. Din Petersburg se
acâsta. Musicei i-s’a interzis de a mai cânta telegrafâză, că ministeriul rusesc a dat o
naţionalităţi a lui Banffy, se întind aşa ch- ocupaţiune chinesâ : Ungaria ar scăpa adecă
în sala de dans. De aci s’a iscat o cârtă
când asupra întregei vieţi publice a statu­ de concurenţa austriacă pe teren indus­ ordinaţiune, după care în Moscva şi în ce­
înflăcărată, care de bună sâmă nu s’ar fi
lui şi tâte sunt ca nisce arbori indicatori trial, căci s’ar deschide industriei austriace lelalte oraşe din guvernamentul Mosovei,
terminat fără vărsare de sânge, dâcă n’ar Jidanilor numai în acel cas le este permis
ai unei concepţii politice naţionale con­ un nou debuşeu şi Ungaria şi-ar putâ crea
fi întervenit d-na Griinfeld şi d-1 Vasilie a purta comercih, dâcă vor dobândi licenţă
duse de principii mari şi consciente. Cri- atunci propria ei industriă şi s’ar face în
Dan, cari au încunjurat bătaia. Nunta de
tioa oposantă, care caută nod şi în papură, cele din urmă independentă de Austria nu dela ministrul de finanţe şi dâcă vor avâ
altmintrelea a succes forte bine. aprobarea guvernorului. Acâstă licenţă va
va pute socoti, ca o muncă neînsemnată numai pe teren economio, ci şi industrial.
şi de amănunt, dâcă va smulge numai două Dâr — continuă sorisârea — nu e A dou.a prelegere poporală, aran- trebui să fiă înoită tot la 10 ani.
trei date din acest ansamblu. Aceste fapte tocmai sigur nici aceea, că o ocupaţiune giată la iniţiativa comitetului despărţămân­ Apel pentru înfiinţarea unei bi­
însă, cari par drept nisce flecuri, urmâză chinesă ar aduce folose numai Austriei. tului braşovean al Asociaţiunei, s’a ţinut blioteci. Despărţământul Alba Iuliei al
să fiă apreciate ca formând partea inte­ Raporturile cu China n’ar fi numai de na­ Dumineca trecută în Ghimbav. Sarcina, de Reuniunei învăţătorilor români gr. cat.
grantă a unui sistem de politică naţională. tură industrială, ci şi comercială, âr poli­ a ţinâ acâsta conferenţă, a binevoit a-o lua voesce a-şl înfiinţa şi el o bibliotecă, dâr
Apoi nu e permis să ignorăm, că ces- tica economioă maghiară trebue să nisu- asupră-şl d-1 medic Dr. G. Baiulescu. Fiind neputându-o faoe din mijlocele proprii, a
tiunea naţionalităţilor e o învechită bâlă âscă faţă cu Balcanii şi cu China, ca legă­ însă d-sa împedecat de-a se pute presenta dat un apel, subscris de d-nii Ioan Pampu,
organică a statului maghiar, care nu se tura în primul rând să se realiseze prin personal, prelegerea lucrată de d-sa a fost învăţător primar în Alba-Iulia, ca preşedinte
pâte vindeca cu o operaţiă cesarianâ. Pen­ import. Tot ceea-ce e valabil pentru Bal­ cetită prin d-1 profesor de musică TimoteiG şi St. Florea ca controlor, apelând la toţi
tru vindecare e nevoie de o dietă liniştită cani, trebue să fiă valabil pentru politica Popovicl, membru în comitet, care s’a pre- binevoitorii şi sprijinitorii progresului şi
şi sistematică, care impune răbdare, sciinţă comercială (maghiară) şi faţă cu Chiua. sentat în comună însoţit de d 1 profesor eausei şcolare, ca să binevoâscă a-1 sprijini