Page 91 - 1899-03

Nr. 66.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

■prin daruri de cărţi, cjiare, reviste etc. cea rea pe cea bună, precum durere, ade- Ocupaţiunea sa plăcută erau studiile isto­ părit în volum separat lucrarea colegului
.Darurile sunt a se trimite la adresa d-lui se-orl se întâmplă. rice. Iu cercetările sale el a îmbrăţişat totă nostru dl S. Fl. Marian: Sărbătorile la
istoria Românilor, dela epoca ante romană
învăţător primar Ioan Pampu în Alba- Fiii lui Marte de pe valea Rocnei îşi şi pănă în 4'lele sale. Intre manuscriptele Români. Studiu etnograf Voi. I. Cârnigile
Julia (Gyulafehâvrâr). prioep greutatea posiţiei în care se află; sale, pe cari le-a dăruit împreună cu multe Publicaţiurea cuprinde 18 cole.
11. In şedinţa dela 19 Malu, ascultând
ei îşi au bărbaţii devotaţi causei şi nâmu- acte şi documente Academiei, el a lăsat pe
Asiguraţi-ve viaţa, pentru-că vă asi­ raportul d-lui Gr. G. Tocilescu, Academia
lui; ei vor soi resista valului năvălitor, lângă altele o voluminosă lucrare despre a decis a tipări în volum separat lucrarea
guraţi bunăstarea familiei! Dumitru D. „Istoria tipografiei în România*şi un volum
care voesce să i înghită de vii, Dumne4eu d-lui Gr. Creţu asupra lexiconului manus­
Constandin, comerciant în Braşov, a fost de amiutirl personale.
le va ajuta. „Non est desperaudum Teucro cript slavo român al lui Mardarie Goziauul
1
.asigurat prin Filiala „Albinei *, în Iulie C. Esarcu a fost un călduros iubitor dela 1649. Publicaţiunea acestei lucrări se
11
duce et auspice Teucro , şi eu, care îu
1896, la societatea yEquitable* pentru su­ al literelor, sciinţelor şi artelor. Dootor în va începe îndată ce fodurile necesare vor
acel institut grăniţăresc — deşi un grâni- medicină, şl-a început activitatea ca pro­
ma de 4000 corone. A plătit trei rate de fi înscrise în budgetul cheltuelilor.
ţer — am pus basă cunoscinţelor mele, fesor de soiinfe naturale la Universitatea
-câte 118 corone şi. încetând din viâţă după 12. In cursul anului s’a presentat Aca­
deore-ce isbâudâ şi ajutor dela Dumne4eu din BucurescI, de unde a trecut în servi­ demiei din partpa d-lui Dr. G. "Whigaud,
.o bolă sourtă de câte-va 4d > văduva şi ciul diplomatic al ţării şi, în acâstă cali­
0
grâniţerilor adevăraţi, dâr nu mamelucilor. membru corespondent, fascie la l-a din pu­
copii au ridicat dela societate întrâgă su­ tate, a desvoltat mult zel pentru cercetări
Iacob din Cârpiniş. istorice în archivele italiene. Resultatele blicaţiunea LinguisMscher Atlas des Daco-
ma asigurată. romănischen Sprachgebietes, pe care d sa o
acestor cercetări au fost, în mare parte, tipăresee la Lipsea cu cheltuâla Academiei.
Adevărul asupra scirei despre comunicate de Esarcu Academiei. Preocu­ Fascicola cuprinde opt charte, representând
mortea lui Andree, piarul rusesc „Rous- Fundaţiunea Gojdu» parea de căpetenia a vieţii lui a fost imă pronunţările deosebite alo mai multor su­
crearea unei tribune pentru răspândirea, în
skia Yedomosti desvălue în unul din ■ nete în regiunea cuprinsă între Tisa, Mureş
u
Primim din Budapesta: „Analele fun- cercuri cât mai largi ale publicului româ­
ultimele sale numere originea sgomotului, Alba Iulis, Cluş, Baia-mare.
daţiunei lui Gojdu. Tom. IV. Fascicolul IV. nesc, a cunoscinţelor de litere, sciinţe şi
după care nisce TunguşI ar fi găsit la arte. El îşi dădu tâtă activitatea Ateneu­ 13. In anul acesta s’au stabilit relaţiunî
Anul 1898“. Conţine procesele verbale ale de schimbul publicaţiunilor cu mai multe
.Krasnoiarsk rămăşiţele balonului aerona- lui Român, la a căruia organisare par­
celor 6 şedinţe ordinare ale representaţiunei institute străine.
tnlui Andree dimpreună cu cadavrele aces­ ticipase şi căruia îi consacra totă afecţiu­
fundaţiunei lui Gojdu, ţinute în 1898, er în nea ultimilor săi ani. 14. Dela Direcţiunea poştelor s’a ob­
tuia şi ale celor doi tovarăşi ai săi. Un
partea a doua: Raportul comitetului „Fun­ Academia a participat, prin delegatul ţinut în acest an expediţiunea oficială gra­
proprietar de mine sibiriene voind să mis- tuită pentru corespondenţa şi publicaţiunile
daţiunei Gojdu despre cursul afacerilor său, d-1 I. M. Moldovanu, la sărbătorea
11
-iifice pe un amic al său medio la Kras- Academiei.
fundaţionale în periodul dela 23 Martie 1897 culturală orgauisată la Braşov, în luna Au­ (Va urma.)
noiarsk, îi scrise, că balonul lui Andree a gust de cătră Societatea pentru cunoscerea
pănă la 20 Martie 1898. Din datele comu­
■descins pe una din proprietăţile sale şi că şi studiarea Ardâlului cu prilejul centena­
nicate în aceste „Anale însemnăm urmă- NECRROLOG. Din Sepşi-Sângeorgiu
11
el stătuse la masă cu faimosul esplorator. rului al patrulea al nascerii reformatorului
târele: Honterus şi aniversarei a cinoy-4ecea dela primim anunţul funebral, prin care d-1 fiş-
Medicul din Krasnoiarsk se grăbi să îm- pan al Treiscauuelor, Iosif Potsa, vestesce
In şedinţa dela 24 Martie 1898 .s’a întemeiarea menţionatei societăţi.
păr’tăşâscă şi aitora fericita scire, dâr mai trecerea din viaţă a soţiei sale jMar ia
hotărît înfiinţarea a 6 stipendii de câte In şedinţa dela 22 Ianuarie, d-1 Gr.
pe urmă, aflând, că prietinul n’a făcut, de- născ. Dotsa de liotolyka, decedată în 2
200 fl. pentru 6 elevi, cari să se pregătesoă Stefănescu, delegat la Congresul de geo­ Aprilie n. c. în anul al 59-lea al etăţii şi
>cât să-şî rîdă de densul, el se răsbunâ tri- logie ţinut în anul .1897 la St. Petersburg,
pentru cariera militară, şi anume 4 pentru al 40-lea al căsătoriei. — Fiă-i ţărîna uşâră!
«niţându-i la rândul său soirea despre des­ a adus la cunosoinţa Academiei interveu-
cădeţi în armata oomună, er 2 pentru că­
coperirea sfârmăturilor balonului şi celor ţiunea, ce face pe lângă instituţiunea nos-
deţi la honve4ime, votând odată pentru tră fostul’ preşedinte al Congresului, d-1 ULTIME SOIRI.
&rei cadavre. Şi primul mistificator, mai
tot-deuna o dotaţiune anuală de 1200 fl. Karpir-slcy, pentru-ca guvernul român să
•credul, raporta îugruba descoperire unui Budapesta, 3 Aprilie. La congre­
Acâstă sumă se va vot^ în fie-care an şi participe la crearea Institutului internaţional
4'arist. Totul nu fu prin urmare decât re­ plutitor, necesar pentru studiarea fundului sul partidei social-demoeratice, ţinut
se va pune la disposiţia ministrului de hon-
zultatul unei duple mistificări. mărilor. Instalarea Institutului ar costa astăcjî, s’au produs certe vehemente
ve4l, ca să-o folosâscă spre scopul funda­
aproximativ între 200.000—300.000 ruble, cu ocasia verificărei unui delegat
Bilete pentru serata musicală de.ola- ţiunei. Dreptul de presentare pentru lo­ âr întreţinerea anuală dela 100.000—150.000 din provincia. Din causa acâsta re-
matorică cu concursul d-rei Bârsesou, care curile fundaţionale şi-l reservă representanţa ruble, sume, cari se vor reparitisa asupra presentantul poliţiei a disolvat con­
va ave loc Vineri în 7 Aprilie, se găsesc pentru sine. statelor participante. Delegaţiunea D-vostră, gresul cu forţa brachială.
de mâne, Marcuri, la Librăria Hiemesch In şedinţa dela 25 Martie, represen­ în urma votului Academiei, a făcut inter- %
venţiunea cerută pe lângă guvern. BucurescT, 3 Aprilie. In şedinţa
■şi în 4iua representaţiei sera la eassă. tanţa fundaţiunei a hotărît înfiinţarea unui de acjî a camerei, care s’a început
internat pentru adăpostirea a-50 universitari II. Şedinţele de peste an.
la 8 ore diminâţa şi s’a continuat şi
stipendiştl în Budapesta. Internatul se va In cursul anului, Academia a ţinut 41 după amâcjî numai cu o întrerupere
Corespondenţa «Gaz- Transilvaniei"• susţine din 50 de stipendii â 500 fl., din şedinţe ordinare, dintre cari 9 au fost pu­ de vre-o 15 minute, s’a accentuat
cari stipendiaţii numai o parte vor căpăta blice. In ele s’au făcut mai multe comuni­
Comit. S.-Dobâca, Martie 1899. cări şi discursuri scienţifioe din partea obstrucţiunea mai mult, ca în efigie
în bani gata, er ceilalţi în provedere eu
Sunt grozave planurile, ce le prepară d-lor Gr. G. Tocilesou, V. A. Urechiă, Dr. premergetore. Dupăce s’au anunţat
cuartir, mâncare şi tote cele de lipsă, afară V. Babeş, N. Iorga, St. C. Hepites.
ztăpânii noştri pentru nimicirea Românilor de vestminte. Internatul se va clădi în Bu­ mai multe interpelaţiunî, s’a reluat,
năsăudenl, dâr e şi mai grozav de-a au4i, dapesta. 1 11 . Publicaţiunile Academiei. la 9 ore, discusiunea asupra legei
că sunt şi comune române, cari îşi dau în­ Starea fundaţiunei, elocată parte Dela sesiunea trecută pănă acum s’au minelor, care discusiune a fost fdrfce
voirea la aceea, ce le propun stăpânii vo- agitată. Oposiţiunea a făcut mai
în realităţi (trei oase în Budapesta şi una făcut următorele publicaţiunl:
■tând suma corăspun4ăt6re la construirea în Oradea mare), parte în hârtii de valâre; 1. Din Analele Academiei s’a tipărit: multe amandamente. Majoritatea,
liniei ferate pe valea Someşului. ea a fost la finea anului 1897 de 1,628.856 fi. doue volume diu Anale, comunicări de Ta- vrend se pună la vot en bloc articu-
noviceanu, D. C. Ollănescu, V. A. Urechiă, lii legei, cari n’au fost modificaţi de
Să nu uităm însă, oâ în acea comună Crescerea averei în decursul anului 1898 a
A. D. Xenopol, I. Kalinderu, N. Iorga, Dr. Senat, minoritatea protestâză şi se
— căci pănă acum numai una e şi firescă fost de 42.377 fl., âr dela 1870 pănă în
V. Babeş, St. Hepites. nasce o discusiune turbulentă. Mem­
Dumne4eu să fiă şi altele — funcţicnâză 1837 averea a crescut cu 1,535.498 fl. Sa
2. Din istoriile lui Erodot, în tradu­ brii majorităţii ameninţă a prelungi
ca notar d-1 Puica, om ou „merite ; deco­ cbservă, că în oifrele acestea nu e socotită cerea primită a d-lui D. I. Ghiea, s’au ti­
11
şedinţele pănă la mecjul nopţii.
dat cu cruce, şi prin urmare om dela oare şi valorea uoor acţii, al căror usufruct părit doue cole.
In fine, după 2 ore p. m., se
zi’ai ce aştepta, căci el este al adversari­ compete văduvei fundatorului pănă când 3. Oomisiunea alâsă în sesiunea ge­
lor, acelora le slujesce, deâre-ee la doi este în vieţă, der cari acţii încă for- nerală a anului 1897 pentru organisarea restabilesce liniştea şi Camera se
domni nimeni nu p6te sluji. Ce este decora­ meză proprietatea fundaţiunei. Cu acestea facerii Dicţionarului limbei române, a con­ ocupă erăşî de interpelaţiunî. D-1
ţia. La asta întrebare răspunde un bărbat, împreună, capitalul adevărat al funda­ tinuat lucrările începute chiar în acel an Tache Ionescu a desvoltat interpe­
pentru adunarea şi rânduirea materialului laţia
care întrând în Paris, două lucruri l’au pus ţiunei cu finea anului 1897 a fost de: necesar spre acel soop. sa asupra politicei generale a
In uimire: cânii cu botniţă şi omenii cu 1,702.093 fl. Venitele fundaţiuuei în de­ 4. Lucrăr’le bibliografice, cu cari este guvernului. După vre-o 2 ore, pre­
decoraţii; vă4endu-le acestea, el 4ise: bot­ cursul anului 1897 au fost: 109,856 fl., însărcinat bibliotecarul Academiei, d 1 I. şedintele, fiind rugat se suspindă şe­
niţa se pune la câni, ca să nu musce, âr âr eheltuelile 106,826 fl. Bianu, au continuat a se îotocmi şi publioa dinţa pentru câte-va minute, a răs­
decoraţiile când vin dela adversari, sunt ou totă îngrijirea necesară. puns : Da, cu plăcere, dâcă veţi re­
StipendiştI au fost în decursul anului nunţa la obstrucţiune! D-1 T. Io­
semne, că ei oarl le portă sunt năimiţi, 6. Din Hronioul veohimel a Romano-
122, dintre cari cea mai mare parte sunt Moldo-Vlahilor de Dimitrie Cantemir, care nescu a declarat atunci, că e gata
aresoe-te de ei ! Despre .atarl omeni 4ic®
studenţi de universitate. Suma menită a-se se retipâresce în nouă e liţiune după textul a continua discursul seu şi nu se va
poetul Eminescu:
distribui ca stipendii şi ajutore în anul original, sub îugrijirea d-lui Gr G. Toci- da jos de pe tribună, decât când îl
Voi sunteţi urmaşii Romei şcolar 1898—99 a fost de 26,184 fl. lesnu, a rămas a se tipări prefaţa pentru vor părăsi puterile. Şi-a reluat apoi
Nisce răi şi nisce famenl, definitiva încheere a volumului.
E ruşine omenimei 6. Conform decisiunii luate în sesi­ discursul (la 5 ore săra).
Să vă 4mă vouă „omenI . Academia Română. unea generală a anului trecut, s’a ÎDceput BucurescI, 3 Aprilie. D-1 P. S.
u
a se publica memoriile bursierilor funda- Aurelian, şeful grupului drapelist, a
<0meni crescuţi în institute românescl,
Primim din BucurescI raportul secre­ ţiunii Adamachi într’o perie specială sub fost primit în audienţă de M. S. Re­
miluiţi şi ajutaţi cu stipendii din fondul titlul Publicaţiunile fondului Vasilie Ada­
tarului general asupra lucrărilor Academiei gele. D-1 Lascar Catargiu, şeful par­
.grâniţerilor, scoşi din opincă, ba chiar din machi.
Române în anul 1898 — 99, presentat sesiu- tidului conservator, a solicitat astăci|i
/fii de porcari — mamelucul Ciocan ast-fel 7. Flora Dobrogei, de reposatul nos­
nei generale din a. c., care s’a început în o audienţă la Regele.
de fiiu este — şi ridicaţi în rendul ome- tru coleg Dr. D. Brândză, care începuse a
16 (18) Martie. Estragem din acest raport se tipări în anul trecut sub supraveghi area Se vorbesce de nouă încercări,
oilor, aşa mulţămiţl voi mamei vbstre, care
următorele: d-lui Dr. Sabba Stefănescu, s’a terminat, ce le-ar fi făcut guvernul, de-a se
Va lăptat la sînul ei iubitor? Nu vă te­
I. Membrii Academiei. Dela închiderea tipărindu-se în cursul anului colele 8—31, împăca cu Aurelianiştii, cari însă ar
meţi a vă ridica mânile ingrate şi a lovi precum şi prefaţa. Volumul nostru este în-
■sesiunii generale a anului trecut, Academia fi rămas fără resultat.
braţele, cari v’au purtat, şi ţîţele, cari le- a încercat o îndoită pierdere, prin înceta­ podobit cu un portret al regretatului nostru
i»ţî supt? Nu vă aduceţi aminte, că: rea din viaţă a membrului actual Al. Pa- coleg.
padopol-Calimach şi a membrului cores­ 8. Catalogul monumentelor epigraf!ce fi® IV Fit SE.
Va fi un tunet răsbunător pondent C. Esarcu. Astâ4l Academia are şi sculpturale ale Museului Naţional de an- Din filipica unui an ti feminist.
Recompensarea, ce meritară cinci locuri vacante de membri actuali, cari tioităţl, întocmit de d-1 Gr. G. Tocilescu, a Cea mai bună dovadă, că femeia este es-
Cei cari tradară naţ’unea lor? trebueso împlinite prin nouă alegeri, şi început a-se tipări; întrâgă lucrarea va fi clusă dela participarea la viâţa publică şi
Vom mai vede, ce isprăvurl va face anume câte două locuri în Secţiunile Li­ terminată în cursul auului viitor. trebue sâ rămână esclusă, o puteţi vede
terară şi Istorică, şi unul în Secţiunea 9. S’a început a se tipări Basarabia dintr’aeeea, că poţi spune despre un şef de
şi representanţa comunală din Zagra în
11
cciinţifică. în secolul XIX, de Zamfir C. Arbore, lu­ partid: „acesta e omul meu , pe când ar
8cestă oribilă cestiune, deore-ee şi acolo
Al. Papadopol-Calimach a încetat din crare căreia i-aţl acordat în sesiuuea tre­ fi ridicul, ca să spui într’un asemenea cas:
au stăpânii o slugă bună şi credineiâsă, âr w
viaţă la Tecuciă în 4'ua de 18 Iunie. cută premiul Eliade-Rădulescu. S’a tipărit „aoâsta e femeia mea .
Românii un om însămnat cu cruce D6mne 36 câle diu acâstă scriere.
Papadopol-Calimach şl a început ac­
feresce, pe d-1 notar Man. Am însă firma tivitatea publică lucrând alăturea de marii 10. Conform decisiunii Academiei din Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
.speranţă, că acolo nu va învinge partea bărbaţi ai Moldovei, cari au făcut Unirea. sesiunea generală a anului trecut, s’a ti­ Redactor responsabil: Gregoriu Maior.