Page 93 - 1899-03

J /q J :
RED ACŢIUNEA, „gazeta* iese îd flăcare di.
Adminisîraţlunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fl. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoî, pe
INSERATE se pnmeso la AD- luni 20 fr., pe frrei luni 10 fr.
BIHISTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoî.
urmâtdrolo Birouri da anunolurl:
Se prenumoră la t<5te ofi-
In Viena: H. Dukes Naohl'. cielo poştale din întru şi din
a»x Augenfeld 3t Emerloh Losner afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşn
In Budapesta : A. V. Boldber- Admnu'strafiunea. Piaţa irait
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagii
burg- Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe ş<£c
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond po o oolână 6 or. Z \ T " O " x « ) z z z z . Cu dusul în casă : Pe nn ai
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. pi; trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAHE pe pagina a 3.a o namentele cftt şi inserţiunile
soriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainto.
Nr. 67. Braşov, Joi 25 Martie (6 Aprilie).

Din causa s-toi sărbători diarul nu va tate de noul ministru-preşedinte un­ pului din Yârşeţ, ceea-ce s’a şi făcut. Pe iubirea de patriă şi a pus Ungaria pe un
npărâ până Vineri săra. guresc n’au putut să aducă pănă basa ei comitetul a sistat episcopului Zme- nivel cu poporele de mare cultură. De vor­
acum nici cea mai puţină lumină şi janovicl leafa cu începere de 1 Aprilie, pe birea aoâsta s’au cutremurat şalele palatu­
claritate în situaţiune. In loc, ca Rădici Emilian şi PetrovicI Gerasim, stariţl lui din Buda, şi valurile ei au inundat ţâra,
să se preâmble Banffy pe la miniş­ de mănăstire, i-a ridicat din post şi în con­ âr însufleţirea sgomotosă i-au readus echoul
Nou abonament tri din Viena, o face acuma Szell. tra a 26 deputaţi congresual! radicali a între zidurile Budei. Cercurile curţii ve­
la Acesta este pentru moment tâtă adus hotârîrea, ca pe timp de 5 ani să-î deau începutul sfîrşitului: că adecă cuvin­
Gazeta Transilvaniei. deosebirea. In celelalte este enigma­ lipâscă de dreptul electoral activ şi pasiv tele însufleţitâre ale împăratului Wilhelm
tică atât purtarea cabinetului Thun, sub titlu de delicte bisericescl.
au amăgit Ungaria şi că de aici nimic alta
Cu 1 Aprilie st. v. 1899 cât şi reîntorcerea la politica de Ţinta acestei păşiri energice se crede nu pote să urmeze, decât reînoirea planu­
pact deakistă „în totă curăţenia ei a fi nimicirea oposiţiunei radicale şi sco- rilor lui Klapka dela 1868 în contra di­
44
se deschide nou abonament, la care
a ministrului preşedinte UDguresc. terea omenilor ei din Congres, după care nastiei de Habsburg.
invitam pe toţi amicii şi sprijinitorii zace să se alcătuâseă un Congres de colorit
foiei nostre. Enigma însă, credem, nu . . .„Este sigur, oâ cei dela curte s’au
ascunsă într’un plan clar şi decis oportunist, care să voteze statutul organic, spăriat de efectul acestui toast. Atunci s’a
Preţul abonamentului: pentru viitor, ci în faptul şi în îm­ în virtutea căruia administrarea averilor şi ivit viclânul paşă ardelân cu marea lui
Pentru Austro-Ungaria: prejurările situaţiunei confuse şi ne­ împărţirea venitelor să fiă pusă şi pe viitor ideiă de salvare. A pus pe masa regelui
sigure faţă cu viitorea desvoltare a în mâna hierarchiei şi a guvernului.
pe un an................................................ 12 fl. 10 nume. — „Poftiţi, Majestate, aceste
pe şăse luni.................................. 6 „ lucrurilor în monarohiă şi cu dimen­ Curios este, că o parte a pressei ma­ c}ece nume vor recuceri ârăşl inimile Ma­
pe trei luni . . . . . . . 3 „ siunile, ce le pâte lua ea din <p în ghiare, care înainte cu câte-va (file părea ghiarilor. Să le turnăm în brouz, şi însu­
pe o lună.......................................1 „ 4i şi din cas în cas. a fi pe partea episcopului de Verşeţ, acum fleţirea naţională va defila pe dinaintea ce­
Pentru România si străinătate: Dâr nici cu privire la starea îl ataoă şi-l bănuesce, că a făcut alianţă lor 10 statue şi va cânta „haleluja“ crea­
3
pe un an............................... franci, 40 dinăuntru politicianii unguri nu pot cu radicalul Rădici Emilian, despre care torului lor: Majestăţii Vâstre . Trei (file
44
pe sâse luni.......................... „ 20 înregistra nici un câştig, afară de-o cjice, că a recurs la ajutor rusesc, âr acum după vorbirea împăratului german a apă­
pe trei luni....................................... «10 împrejurare, că acum cei mai mari vrâ să ajungă la posiţiă înaltă în biserica
pe o lună............................... „ 3.50 rut rescriptul regesc, din care naţiunea a
contrari de odinioră şi antagoniştî sârbâscă, deore-ce pe el l’ar fi designat cetit iubirea regală. Nimeni nu visa, că ca­
Abonarea se pote face mai uşor
certaţi cu deosebire asupra direcţiei, Zmejanovicî ca viitor episcop de Badea lomnia lacheilor a fost causa nasoerii statu-
prin mandate poştale. ce crede unul şi altul, că trebue să (Novi-Sadi), unde administrase mai înainte elor, aceea calomnia, care voia să înduplece
A dmnistraţiunea. o ia guvernarea ţărei, Tisza. şi Ap- Opacicî, care a murit, pe oum seim, în casa corâna a crede, că preţul cumpărârei sen­
ponyi, şed unul lângă altul în pacî- alienaţilor din Yiena. timentului poporului maghiar ar putâ fi
nică înţelegere, la mesele clubului In urma acestor triste certe şi neîn­ cuvintele din toastul unui domnitor străin.
liberal dela Lloyd. ţelegeri, agitaţiunea printre Şerbi e forte „Banffy însă a sciut să folosâscâ si-
Stadiu de oboseiă. Totul, cu ce s’au ales, se re­ mare. Pe efiua de mâne, 6 Aprilie, este con­ tuaţiunea într’un mod viclân, jucând de­
duce, la o poliţă ce au primit’o vocat la Carlovăţ sinodul episcopesc pen­ oparte rolul salvatorului dinastiei, de altă
Cu ocasiunea sărbătorilor Pas- dela şeful partidei şi care este trasă tru alegerea episcopului de Novi-Sad (Neo- parte rolul celui mai fervent promovator
cilor, foile maghiare întotd6una se asupra „adevăratuluiliberalism , dela planta). Comisar regesc pentru acest sinod al sentimentului naţional înaintea opiniunei
44
adânceau în cotemplaţiunî asupra care speră a dobândi de-ocamdată este numit br. Eedor Nicolicl. Nu se p6t9 publice ...
44
situaţiunei poporului maghiar, sâu, reforma administraţiunei, care va scii sigur, dâcă în acest sinod se va face
Am înregistrat simplu informaţiunea
cum îi 4ic ei cu predilecţiune, a avâ să facă minunile ei pentru alegerea. E probabil însă, că comisarul re­ fâiei maghiară fără de-a putâ scii întru cât
44
„naţiunei . De rândul acesta înse viitor. gesc nedând atenţiune gravelor acuse ridi­ ea este, sâu nu adevărată. Un lucru însă
amintitele foi s’au arătat forte scurte Se vede a fi mare lipsă de mi­ cate de Zmejanovicî în contra patriarchu- apare din ea: modul şi apucăturile viclene
la vorbă şi unele nici n’au scris ar- nuni, mai ales în faţa deplorabilei lui, va face să se întâmple actul electoral, prin care Banffy seia să folosâscă situaţiu-
ticulî de situaţiune. stări, în care a fost adusă ţera prin după care Sinodul se va ocupa şi cu afa­
nile pentru a-se recomanda în graţia corâ-
Par’ că s’ar observa la pressa nenorocita politică de naţionalitate cerea dintre cei doi archierei.
nei de oparte, âr de altă parte a-şî face re­
maghiară un stadiu de oboseiă, ce a lui Banffy. La reflexul, ce l’a pro­ Una dintre foile UDgurescî din Peşta
clamă personală şi a-se afişa înaintea vul­
ar li o reacţiune firescă după dus discusiunea asupra faimosei bro- 4ice, că Zmejanovicî va fi desaprobat şi
gului nepricepător, ca cel mai maghiar mi­
svîrcolirî şi campanii cu scop şi fără şure banffyste la Ungur! şi la Ro­ osândit în unanimitate, adecă va fi lipsit nistru-preşedinte unguresc.
scop, dictate de împrejurări reale, mâni, se ’nfăţişeză aceste stări, cu de post şi trimis într’o mănăstire.
ori trase de per şi puse în lucrare totă liniştea aparentă, ce domnesce Pressa sârbâscă întrâgă n’are nici un
de imboldul reu şi pernicios al urei în Transilvania, Bănat şi Ţera un- cuvânt în apărarea patriarchului, chiar nici „Politica de naţionalitate a
de rassă. gurâscă, într’o lumină şi mai tristă „Branik", ou tote oă şeful liberalilor sârbi <tf
Pesimism am vecjut desfăşurân- şi desolată. lui Banffy .
Polii este advocatul fondurilor bisericesc!.
du-se mult mai puţ,in de astă-dată, In asemeni circumstanţe nu ne Pressa maghiară — ca se mai repetăm — (Fine.)
der decă c]iarele unguresc! nu se mai mirăm nici decum, că a scă4ut forte ţine direct, sâu indirect partea patriarchu­ „Oposiţia a cerut la început numai ca­
vaetă, că norii ar fi încărcaţi de mult diapasonul entusiasmului şovi- lui şi, vorba fiind de o luptă între radicali pul lui Banffy. Când a vădub, că eventual
furtunele cele mai ameninţătore pen­ nist maghiar. şi liberali — cei din urmă oportunişti şi îl va putâ căpăta, atunci a mers mai de­
tru maghiarism, de altă parte le lip- guvernamentali — doresce o învingere a parte şi a cerut drept jertfă şi sistemul său.
sesce puterea şi avântul de a-se în­ acestora. A căpătat capul lui Banffy şi nu mă în­
sufleţi după vechiul obiceiîi pentru Cei’tă îaa fsiseriea seiisescă. E trist când fraţii de acelaşi sânge doiesc, că triumful îl este atât de desă­
44
„victoriile , ce le-au câştigat prin vârşit, că va cădâ în curând jertfă şi sis­
se sfâşie astfel între sme.
răsturnarea lui Banffy şi inaugurarea Am amintit într’unul din numerii tre- temul lui Banffy.
erei lui Szell cu devisa „lege, drept ouţl, că în sînul bisericei gr. or. sârbesc! Mi-am ridicat cuvântul numai oa să
şi dreptate : din Ungaria s’au ivit mari oerte şi neînţe­ Cele dece statue. întreb cu grija patriotului cinstit departe
44
Spunând adevărul, nici n’au de legeri. Conflictul s’a dat pe faţă mai i de luptele politicei 4il©i: 0 în interesul ţării,
ce să se însufleţâscă aşa de mult, ales în lunile din urmă între episcopul (Din era lui Banffy). e în interesul naţiunei maghiare, ca ura pa-
căci bine că Banffy nu mai pote Vârşeţului Zmejanovicî şi între patriachul Egyet6rt6s' publică nisce date referi- timei de partid să distrugă împreună cu
x
ri
turbura cercul politicei conduse de Branlcovid şi comitetul permanent al con­ tore la isprăvile lui Banffy pe timpul cât acest sistem tot ce a fost bun întrînsul,
luminile parlamentului, der înafară gresului uaţional bisericesc sârbesc, care a fost ministru-preşedinte. In numărul său ceea ce va face, ca individualitatea lui Ban­
de împăciuirea dintre partide, care după părerea majorităţii congresuale, tre­ dela 2 Aprilie, după-ce spune, că prima lo­ ffy, — orl-eât să fi păcătuit el sub alte
şi ea pare a-se răzima pe o basă buia să-şi depună imediat mandatul în ur­ vitură oe a dat’o „Camarilla lui Banffy a raporturi, — să fie respectată de toţi Ma­
44
cam şubredă, nimic nu s’a făcut încă, ma amânării Congresului în 28 Iulie 1897. fost aceea din incidentul strămutărei sta- ghiarii cu judecată obiectivă?! Să se dis­
nimic nu s’a petrecut, ce ar îndrep­ Nu putem întră în amănuntele acestui tuei Hentzi — fâia maghiară se ocupă cu trugă tot ce a fost bun în acest sistem
44
e
tăţi credinţa, că periculele sunt de- conflict. Ca fapte ilegale se aduc însă de „secretul celor cj ce statue . Etă ce scrie şi pentru care, după câţl-va ani, după ce
44
lăturate, seu că cel puţin statul este cătră Zmejanovicî şi partisanii săi o mul­ „Egyetârtâs : se vor cioatrisa răuile ce s’au produs în
asigurat în contra unor sguduirî ţime de isprăvurl şi călcări ale prescriselor „In 22 Septemvre 1897 împăratul ger­ luptele furiose de partid, îusaşî oposiţia, ori
ameninţătore, ce le-ar pute aduce autonomiei bisericesc! faţă cu cele trei man Wilhelm a salutat pe regele maghiar, ce ar 4Le ea acum, fără esitare îi va oferi
cu sine acele peri cule. eparchii. Zmejanovicî mai acusă pe pa- şi în vorbirea lui a folosit un ton, care a cununa recunoscinţei.
s
Cu Austria, seu mai bine cji triarch c’un şir întreg de acte abusive şi făcut să se cutremure sufletele lacheilor Dâr nu numai cărţile, ci şi ideile şi
cu cestiunea pactului, ce este a se cu defraudărî. In urma acesta comitetul anti-maghi8rl din jurul regelui maghiar. cestiunile politice au sfîrşitul lor propriu.
încheia cu ea, nu s’a făcut nici un congresual permanent în frunte cu patriar- Wilhelm a numit pe Maghiari fiii lui Arpad, După convingerea mea, o ast fel de ces-
pas înainte. Tote formulele inven­ chul a ordonat cercetare în contra episco­ a înşirat faptele lor de vitejiă, le-a lăudat tiune cu sfirşit tragic a politicei maghiare