Page 94 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 67.—1899.

e şi cestiuuea naţionalităţilor Gestiune cu Dimisia guvernului 'grecesc. O în directoratul acesteia de deci de ani au ritul timpului, noi, ca Români, în­
sfîrşit tragic, nu numai din causa pericole­ soire telegrafică din Atena ou data de 3 figurat mari naţionalişti (?) din Beiuş, nu trebăm pe d-1 advocat român din
i-a venit nimănui prin minte a şl face cea
lor ce le ascunde, der de o sută de ori Aprilie anunţă, că guvernul şl-a dat dimi­ Beiuş Dr. G-avril Cozma, că dâcă
mai mică observare la adresa lor, că de ce
mai ales, din oausă, că nu e o cestiune de sia şi că regele a primit’o. Cabinetul di- acăstă necesitate esistă, atunci de
stau acolo, cum de se dejosesc a sta ală­
partid. misionat va conduce tot el afacerile pănă turea cu Ungurii şi cil Jidanii, când ei ar ce nu Românii se se silâscă de a-i
Veeîuioile personalităţi şi lupte de la numirea unui nou ministeriu. putâ înfiinţa separat o bancă cu oaracter corespunde? De ce Evreo-Maghiarii
esclusiv românesc? Ba, că lucrurile merg
partid ale aşa numitei nâstre vieţi parla­ se înfiinţeze banca şi Românii se fi­
Luptele din Filippine. Generalul la acâstă bancă nu ch’ar după dorinţa pu­
mentare de trei cjecl de ani, au transfor­ gureze în ea numai ca a cincea rdta
Otis telegraiâză din Manilla la Washing blicului etc., ceea ce a produs nedumerire
mat ast-fel oreerii bărbaţilor politici şi ai ton, că tote semnele arată, că guvernul şi un dor potenţat de a pripi (şi nu a aş- la car?
bărbaţilor de guvernământ maghiari, că în- tepţa pănă „Sentinela * va eşi la ivâlă eu Der d-1 advocat e de părere,
1
insulelor Filippine este într’o stare îngri-
tr’însul să nu mai încapă nici o cestiune planul său), înfiinţarea unei a doua bănci, că înfiinţarea unei bănci cu caracter
jitore. Filippimi sunt bătuţi şi oraşele şi care întrunind tote acele condiţiunl, ce se
generală de importanţă naţională, ci numai român în Beiuş ar fi o imposibilitate
satele dintre Manilla şi Malolas cer scutul recer la o bancă solidă, reală şi cumpătată,
cestiunl de partid şi interese de partid. „din causa stărilor deplorabile** de-
Americanilor. — Scirea aoâsta se pare a şi înaintea căreia încâtâ orl-ce considera-
Cei mai mulţi bărbaţi de stat şi băr­ fi ârăşl o mistificare americană. ţiunl personale şi politice, trăind esclusiv acolo. Noi, dâcă e vorba de indife­
baţi politici maghiari privesc lumea din intereselor tale comerciale binechibzuite. rentismul cel nenorocit, ce se mani­
Adunarea cretană şl-a sfîrşit lucră­ Notez încă una, că în caşul concret e festă şi faţă cu instituţiunea ndstra
feresti-ile cluburilor de partid. E un punct
rile. Planul de constituţia a fost primit şi în vorbă numai, că capitalul nostru cel mic culturală, credem, că cel mai bun
de privire mult mai rău, mult mai fals, de-
prima şi ’n a doua cetire. S’a remarcat, că s’aaliat ou capitalul cel mare al altora, fără mijloc de-a pute începe cu succes
cum a fost ferâstra reşedinţei comitatului
în genere discusiunile au decurs cu calmi- care noi, în urma litargiei şi inerţiei, ce combaterea lui, ar fi fost tocmai în­
de unde, după cum spune Szâchenyi, ve­ ne predomnesce în tote afacerile nostre,
tate şi moderaţiune şi s’au evitat tote punc­ fiinţarea unui institut de bani, care
chii noştrii judecători de tablă judecau abia am fi putut ceva începe, căci d-nule
tele, cari ar fi putut da ansă la conflicte „Sentinela**, uu sciu ce finanţier poţi să mai uşor ar pute se unâscă la o co­
evenimentele hunei.
şi neînţelegeri. fii ; pentru a vrea un institut de bani, nu mună lucrare pe fruntaşii românî
Er cestiunea naţionalităţilor pote fi
e destul a ooaduna capitalul de fondare, ci de-acolo. Der dâcă în adevăr stările
judecată esact numai din înălţimea ade­ trebue îngrijit de depuneri, credite şi alte
văratelor interese naţionale şi de stat, şi întâmpinare din Beiuş. connecsiunl comerciale, pe cari tote noi, ar fi aşa de deplorabile din punct
de aceea, cred că împreună ou căderea indi­ durere, în provincia nostră săracă nu le de vedere naţionalist român, cine se
vidualităţii şi a sistemului lui Banflfv, va ră­ Primim următorea corespon­ avem (informeză-te, d-le „Sentinela**, dela le îndrepteze? Cine se aducă la
băncile române interesate în acâsta provin­ stare îufloritore morală şi materială
mână baltă tct ce el a început cu o ade­ denţă, ca răspuns la cele ce ni-s’au
cia) şi şi mai puţin le va fi având pseudo­ pe Românii din acel ţinut? Banca
vărată dragoste de muncă şi eu prevedere împărtăşit despre înfiinţarea acolo a nimul „Sentinela**, care tocmai aşa, ca şi
de bărbat de stat, fiind împins de puternica unui „Nâpbank** : alte sufleîe românesc!, numai pentru aceea condusă de Jidani?
iubire a rassei sale şi de sentimentele ins­ vor fi fost neplăcut atinşi de scirea înfiin- „Cinstea omenilor**, fiice d-1 ad­
Leiuş, la 1 Aprilie a. c. ţărei „Nâpbankului**, pentru-că sâu au in­ vocat, „nu se classifică după con­
tinctive ale perico'elor pe cari le-au născut
Prin numita corespondenţă a pseudo­ terese opuse, sâu pentru-că n’au interese fesiune, seu naţionalitate, âr comer-
în sufletul său experienţele-i proprii de
nimului „Sentinela* , carele aşa e beiuşan pentru nimica, fiindu-le meseria predilectă ciul este internaţional** — şi aşa mai
1
mai multe decenii.
şi nu oradan — fiind atinsă şi neînsem­ de a discuta fără cap, a distruge ce omeni' departe le încurcă amar. Nu-i vorba
Der chiar şi împrejurările esterne fa- nata mea personă, pentru constatarea ade­ de omeniă edifică, şi seducând marele pu­ aici nici de cinstea cosmopolită a
vcrisâză, ca să se împlinescă rcest sfîrşit vărului mă văd îndemnat a face unele re- blic românesc neorientat prin frase şi lu­
flex’unl la vociferările din acea corespon­ cruri uşor creflibile, aruncă cu tină în ono unor omeni de afaceri, ca Scliwim-
tragic al cestiunei naţionalităţilor, ca o
denţă dictată — vrâu să cred — nu într’a- rabilitatea unor omeni, cari muncesc neîn­ mer, Weissglas etc. din Beiuş, ori
cestiune politică maghiară.
tâta de reavoinţă, cât din superficialitatea trerupt la prosperarea obştei românesc!. din alte părţi, nici de aceea, ce în­
In momentul de faţă naţionalităţile şi ignoranţa, ce caracterisâză o mare parte A âta am ţinut de lipsă a aduce la ţelege d sa rău sub cuvântul „inter-
f
sunt liniştite. De-ooamdată nici nu se pote a inteligenţei năstre de câte-orl e vorbă a cunoscinţă ou. public spre orientare faţă naţional**, ci e vorba numai şi nu­
spera la o acţiune mai mare a naţionalită­ sta înainte cu fapte şi nu numai cu vorbe de inveotivele publicate la adresa mea şi mai de-o măsură de apărare econo­
gole. Pseudonimul „Sentinela * încă va fi a consoţilor, de pseudonimul „Sentinela**.
1
ţilor. Dâr e ore o caracteristică a vieţii po­
unul dintre acei mulţi Români, care cu lu­ Eu ţiu strict la punctul meu de plecare mică, ce datori sunt Românii în
litice maghiare, ca nu mai din o prevedere nile stă ascuns în bârlog (par’ că’l văd) şi pănă în finit, âr viitorul va dovedi, că ce lupta lor de esistenţă naţională să-o
ce intereseză viitorul naţiunei să acorde pândind aştâptă, că cine ce face, ca apoi fac, bine am făcut ori nu. încât pentru d-nii ia, concentrându-şî forţele şi pe te­
atenţiune unei cestiunl, care nu e tocmai cu frase g61e şi fără sens real — dena­ consoţl aşa cred, ei sunt mult mai bine cu­ renul economic. Se vede, că d-1 ad­
turând starea faptică — se bârfâscă con­ noscuţi în tote respectele, decât_ să aibă
presantă ? PSu nu ! vocat n’are ideă de ceea ce se lu-
tra acelora, cari şi fac, şi au făcut şi şi au lipsă a mă face în chestia acâsta advoca­
Astfel der şi acţiunea politică de na­ voie de a face pentru binele obştei ro­ tul d-lor. crâză de atâta timp pentru aservirea
ţionalitate, pusă la ordinea cailei de Banffy, mânesc!. nostră şi pe terenul economic.
Cu acâsta din parte-mi declar chestia
va cădâ frumos de pe scena actualităţilor. In meritul causei constatez şi eu, că de încheiată, cu escepţiunea, când pseudo­ Pote fi, cum am fiis, cutare sâu
Cestiunile pornite de densul, se vor odihni eu şi consoţii mei am înfiinţat o a doua nimul „Sentinela** se va presenta cu ade­ cutare strein un om de afaceri cât
prin dosarele ministerelor. banoă aici în Beiuş cu un capital de 50, văratul său nume, ca să-l sciu cine e şi de harnic şi necertat cu legea, dâr
eventual 60 mii florini, şi am făcut’o aoâsta cât ponderâză calitativ şi cantitativ, în care
Munca întreruptă va fi din nou ur­ în cea mai perfectă cunoscinţă a tuturor cas cu plăcere continuu discuţia ori în care ce folosesce acâsta poporului român
mată de linişte, şi quieta non moverc în referinţelor locale şi pe lângă oea mai formă, pentru şi mai departea clarificare a din Beiuş şi jur, dâcă streinii se în­
acăstă cestiune delicată şi de mare impor­ strictă apreţiare a acelora; înfiinţarea băn- ce suntem, ce putem şi ce voim. tăresc pe spinarea lui, âr el le ră­
tanţă naţională, va deveni din nou, preoum cei e impusă de spiritul timpului şi pot se Dr. Gavrii Cozma, mâne vecinie atârnător, ca debitor
afirm, că ori şi cât am miiita principiai-
a fost, un principiu de guvernământ. al lor. De ar fi cetit d-1 advocat mă­
mente pe lâugă înfiinţarea unei bănci ro- advocat în Beiuş.
Praful şi moliile odihnei inactive vor mânescl aici, traducerea în fapt a acestui * car vestita broşură banffystă, s’ar fi
mistui tote demersurile lui Banffy în acăstă principiu e hotarâş cu imposibilitatea din putut convinge din ea, pentru-ce Ro­
direcţiă. Biurocraţia centrală şi de prin co­ multe şi nenumărate eause, pe cari a le în­ Deâre-ce şi organul nostru s’a mânii trebue să aibă pe cât numai
şira în cadrul acestor scurte reflexiunî, nu declarat solidar în principiu cu ve­
mitate, iubitore de odihnă şi de linişte, se se pâte propriele lor institute de
e nici consult, nici ducător la scop. derile corespondentului, căruia îi
va bucura, că nu mai e nimeni, care să bani; s’ar fi convins din acţiunea de
Acăstă e convingerea mea şi împăr­ răspunde d-1 advocat Dr. Gfavril
turbure idila disposiţiilor sale de calapod, tăşită de toţi aceia, cari cunosc şi au concurenţă, ce a întreprins’o fostul
Cozma în cele de mar sus, ne sim­
impunându-i atenţiă încordată şi meditaţia. avut ocasiune a se convinge despre starea ţim îndoit obligaţi de-a nu lăsa fără guvern în contra acestora, (prin pro­
Pănă şi politieianii naţionalităţilor se deplorabilă, în care ne aflăm noi Românii iectata înfiinţare de „szovetkezet**-
din acest cerc, la aparinţă atât de viguros, observare espunerile d-sale, cari ne-au urî), că ele trebue să însemne ceva
vor scutura de acea luptă sistematică de
— căci deplorab’le stări trebue că domi- surprins din mai multe puncte de ca sprijin pentru asigurarea indepen­
patru ani, pe oare a purtat’o Banffy în po­ nâză acolo, unde la un despărţământ al vedere.
triva lor cu atâta răbdare şi vigilenţă. Şi Asociaţiunei numai aşa dicând cu funea înainte de tote trebue se re­ denţei nostre materiale; ar fi înţeles
după câţl-va ani, ârăşl vom avă o ces­ poţi prinde preşedinte şi notar. Ei! să pof- gretăm, că d-1 advocat se pune a mai pe sus de tâte, că băncile nu
1
tiune a naţionalităţilor. Ya reveni situaţia tescă d-1 „Sentinela * şi încerce a înfiinţa sunt piăvăliore de vândut cliib.rite
şi aici în Beiuş o banoă cu caracter româ­ priori pe terenul nu de quid, adecă şi piper.
ruşinosă de dinainte de 1895 în care, vor­
nesc, şi eu fără a-i cere desluşiri peste con­ ce s’a scris, ci de quis, adecă cine Precum reese dintre şire, d-1 Gr.
bind împreună cu Zrinyi, în faţa pericolu­ diţiile cum şi pe lângă ce modalităţi speră a scris, — şi face corespondentului
lui „vom alerga în stânga şi în drăpta, a-şl pută realisa scopul — mă oferesc a ml Cozma vede răul, îl recunosce şi to­
nostru, fiind-că nu s’a subscris cu tuşi, în loc de-a căuta să-l lecuâscă,
prin văi, prin munţi, care încotro, fără niol da tot concursul posibil, — d-sa însă nu numele, imputarea cu totul nejustă
un remediu, cerşetorind mereu dela alţii; va nici încerca, căci bine îl văd — pe găsesce mult mai comod de a-1 lăsa
eroul din tufă. şi nebasată în caşul de faţă, că ar să-şî facă drumul, ca buruâna rea,
n’avem popor, cu care să ne opunem peri­
Onestitatea omenilor, d-le „Sentinela *, fi „erou de tufă** şi mai acusă pe mergând însu-şî înainte cu „spiritul
1
colului ; n’avem un om, pe care să-l pu­
nu se classificâ nici după confesiune, nici de-asupra şi o mare parte din inte­ timpului**. In loc de-a se face luntre
tem pune în fruntea nostră... şi dăcă nu
după naţionalitate; nu este aceea o comâră ligenţa beiuşană de „superficialitate** şi punte, ca acolo în Beiuş să se
vom relua Oradea-mare, dăcă vom pierde esclusivă a Românilor, cu atât mai puţin şi „ignoranţă**.
Ardealul, să nu ne mai luptăm, oi să fugim a d-tale, — deci a te asocia cu atarl omeni Regretăm acest mod de proce- înfiinţeze o bancă românâscă, vre se
afară din ţâră ! u la o întreprindere comercială, este atentat convingă lumea şi ţâra, că nu şe
contra intereselor poporului acestui ţinut, dere chiar şi în interesul domnului pote trăi alt fel la Beiuş, de cât
care din întâmplare e românesc? Comer- Glavril Cozma, căci printr’asta ţi­ numai în companiă cu Jidanii, âr
ciul e internaţional, cel ce ofere mai mari nem, că şî-a tăiat însu-şî crânga de
Revistă externă. avantage, acela are autoritate, dâr vice­ în acelaşi timp mai are curajul să
versa şi publicul fără considerare că e Ro­ sub piciore. In tot caşul se sgudue se dea mai înţelept şi mai iscusit
Conflict turco-bulgccr. Din Sofia se mân, Maghiar, ori nu sciu ce fel, acolo îşi astfel înainte încrederea cetitorului ■ Român, decât alţii.
anunţă, că pe linia ferată Jambol-Drinopol va validita creditul, unde ’i se causâză mai în obiectivitatea d-sale. Mai susţine morţiş d-1 advocat,
lângă Ruzul-Agael s’a întâmplat cjilele tre­ puţine spese. Esemple vii ne oferesc tote ţ)ice, că d-sa cu soţii d-sale ro­ că pentru a crea în Beiuş un insti­
băncile nostre din ţâră, cari nu-şl sortâză mâni şi streini au înfiinţat banca din
cute un serios conflict bulgar. Trupele tur- tut de bani român, n’ar fi avut nici
muşterii lor nici după rassă, nici după lege,
cescl au atacat postul de graniţă bulgar, cestiune în „perfectă cunoscinţă a mijlâce, nici sprijin de-ajuns. Apoi
ci simplu după creditul, de care dispun;
însă Bulgarii ajutaţi fiind de popor&ţiunea Românul dâcă nu plătesce de-opotrivă cu tuturor referinţelor locale**, şi mai crede d sa, că celelalte institute ro­
înarmată, au respins pe Turci. Lupta a du­ Maghiarul, va fi împrocesuat şi şi licitat, fiice, că „înfiinţarea acestei bănci e mâne s’au înfiinţat ca milione?
rat patru ore şi s’a sfîrşit cu aceea, că dâcă cere lipsa. Principiile sunt frumose impusă de spiritul timpului**. „Aurora“ din Năsăud au inte­
ambe părţile au avut mai mulţi morţi şi pănă ce e posibil a-le traduce şi în faptă, încât pentru cunoscinţă rapor­ rn eiat’o profesorii cu cotisaţii lunare.
âr când acâsta nu se pote, nu e resonabil
răniţi. Causa conflictului a fost, că trupele turilor locale, noi seim una şi bună: Astăfiî lucră cu 542,908 fl. Şi câte
a ţinâ la ele fără considerare la efect şi
turcescl au încercat să ocupe o înălţime resultatul final. că Beiuşul este un centru însemnat alte bănci românesc! nu s’au format
de loc, care pănă acum era în posesiunea Avem noi aici în Beiuş încă o bancă, românesc; er în ce privesce împre­ cu cotisaţii mici, cu capitale dela
Bulgarilor. nici aceea n’are caraoter românesc, şi deşi jurarea, că banca se impune de spi­ 5—10 mii fior. şi tote înfloresc. Noi