Page 95 - 1899-03

N.r 67.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

inse credem, că în Beiuş dela înce­ ave un viitor frumos şi acţionarii vor fi gilor sociali, der înfr’aceea ea a cădut în fi şi mai mult contra unui singur sistem,
put s’ar pute aduna mult mai mult. profitaţi. greşelă şi mai gravă renunţând la analisa pentru tote sciinţele sociale, aşa după-dunt
Decă însă domnii din cestiune, de Opera germană. Astădi se va repre- teoretică şi tot de-odată la priceperea teo­ şi l’a cugetat A. Compte (vedl mai sus
a căror cinste personală nimeni nu senta opera „Faust” de Gouuod. Trupa retică a fenomenelor sociale, peste tot, şi scola sociologică). 3 * * )
e’a atins, cu atât mai puţin cores­ fitnd esoelentă şi având puteri distinse, prin faptul acesta au tras la îndoială ca­ (Ya nrma).
pondentul nostru, au cre4ut, că nu publicul participă în număr mare la aceste racterul scienţific al economiei politice”.
se ţ ote face astăcjî încă nimic, cel representaţiunl. Apoi arată, că interesul scienţific nu se Acaelemâa Slomână.
puţin se nu fi dat mână de ajutor mărginesce numai la cunoscerea fenomene­
„Din istoria Bănatului Severin”. (Continuare)
•comerciului şi speculaţiunei interna­ lor concrete şi a lor raporturi concrete în'
Sub acest titlu va apăre încurând o isto­ IV. Dubli coi'unite Hurmuzaki şi cercetări
ţionale—lacomă după averi—de-acolo timp şi spaţiu, ci pretinde şi cunoscerea
ria a regimentului confluiar româno bana- i'torve.
ca se taie drumul de-a se înfiinţa o fiinţei generale a fenomenelor şi a raportu­
tic Nr. XIII, al cărei autor e d-1 P. Dră-
bancă română mai târcjiu, când se rilor generale între sine, (coesistenţa şi. suc­ Publicaţiunea de documente istorice
gălină, directorul pedagogiului român din s’a continuat şi în anul trecut, publicân-
vor ridica între Românii beiuşenî şi cesiunea fenomenelor hotărîte în general);
Caransebeş. Opul e deja pus sub tipar, du se mai multe volume.
6menî, cari nu şi-au perdut încă cre- mai departe, că pe lângă cunoscerea lumei
după cum anunţă „F. D.“ S’a continuat şi în anul acesta cerce­
>dinţa în puterea de viăţă a neamu­ reale, pretinde interesul scienţific şi o sta­ tarea şi deoopiarea documentelor istorice
lui lor. 1. Aplicarea multiplă. Nu esistă mijloc mai bilire de reguli şi procedeurl pentru de-a din archivele oraşelor Sibiiu şi Bistriţa.
bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca modifica şi acomoda fenomenele, ca sS co­ S’au procurat în cursul anulai 500 docu­
Molls Franzbrantweiri care alină durerile, intâ- respundă interesului practic. Ast-fel vede mente, dintre anii 1496 — 1600.
SOIRILE DILEl. resce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos Menger necesitatea de a-se separa şi sciinţa Cercetările istorice în oraşele Transil­
i băi etc. O butelie 90 cr. se p He procura dîlnic economiei naţionale în mai multe sciinţe vaniei au procurat deci păna acum 2.594
— 24 Martie v. prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantuj documente, din care o parte va apăre în
economice, aşa după-cum s’a făcut deja pe
curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din
Parastas solemn. Intru pomenirea apendicele tomului XI diu coleoţiunea
provincie să se ceră espresu preparatele lui Moli, alte terene, d. e. pe terenul ştiinţelor na­ Hurmuzaki.
-de veci a profesorilor şcolelor medii şi su- provăcjute cu marca de contravenţie şi subscriere. turale; e de lipsă, dice el, să se grupeze ,
periore române gr. or. din Braşov, încetaţi S’au procurat în cursul anului dela
şi ştiinţele economice în istorice-statistice, comunitatea grecescă din Veneţia copiile a
-din viaţă In decursul lungului timp dela morfologice, teoretice şi aplicate seu prac­ 4 dosare importante pentru istoria ndstrâ
„Sătmăreana“ din. Seini. Ni se
înfiinţarea şcolelor şi pănă acjl, corpul pro­ ce ma din secolul al XVI-lea, cuprincjend acte
scrie : In 27 Martie n. şl-a ţinut „Sătmă- tice. Şcola istorică, cj' ®1 i departe,
fesoral dela aceste şcole va ţine mâne, Joi, împedeoă o ast-fel de desvoltare a sciinţe- privitore la membrii familiei lui Petru
reana”, institut de credit şi economii în
în diua sfintei BunevestirI, un parastas so­ lor economice, căci economiştilor acestei Şchiopul şi la afaceri de ale lor. Aceste
Seini, adunarea generală sub presidiul d-lui acte se tipăresc în tomul XI al colecţiumi
lemn, la care vor asista şi toţî şcolarii. Pa­ şcole le umblă prin cap ideia unei sciinţe
George Pop de BăsescI, participând 44 Hurmuzaki.
rastasul se va începe îndată după sf. litur- universale a economiei naţionale, care să
acţionari, cari au representat 286 acţii. V. Biblioteca.
.giă, cam pe la 10 6re, şi se va celebra în cuprindă în sine tot felul de cunoştinţe
-biserica S-lui Nieolae din Scheiîi. S’a votat unanim absolutoriu direc­ aranjate într’o espunere unitară. O sepa­ Pentru bibliotecă s’a deschis din No­
ţiunei şi comitetului de supravegbiare pen­ vembre o nouă sală de lectură, în care este
Fonti de binefacere. Ou prilejul rare a acelora, care şi aşa n’ar delâtura de loc suficient pentru 32 de cetitori, la dis-
tru gestiunea anului 1898. S’a statorit pro­
adunării generale a societăţii de împrumut loc coherenţa internă a ştiinţelor de mai posiţiunea cărora s’a pus o bibliotecă de
fitul curat în suma de 8915 fl. 38 cr., din
■.şi păstrare „Aurora“ din Nâsăud, ţinută la sus, nu se admite din partea lor, ba în referinţă, constâtătore din vre-o 700 de pu-
cari s’a votat:, dividenda 6% după acţiă, blicaţiunî, de cari se vor servi singuri S’au
'26 Martie a. c , direcţiunea şi comisiunea parte se însemnă ca un regres, ca o des­
1966 fl. 07 cr. fondului de reservă, care introdus şi buletinele speciale pentru cere­
censurătore au propus, er membrii acţio­ trămare nenaturală a stofei coherente. In
prin acestă sumă s’a urcat la 9500 fl., tan­ rea cărţilor din biblioteca generală a Aca­
nari presenţî au primit, ca din incidentul cOntra acestora susţine Menger, că e cu demiei pentru lucrul în sala de lectură.
tiemele prevăzute în statute; s’au dotat
jubileului de 25 ani a asistenţei institutu­ neputinţă a-se tracta într’un sistem unic Dintre donaţiunile făcute în favorul biblio-
fondurile mai mici şi s’a creat un fond
lui, să se creeze un fond de binefacere. Etă istoria şi statistica economiei naţionale, tecei, mai importante sunt diferite publi-
special de reservă. caţiunl franoese dăruite de Regele, patru
hotărîrea din cestiune: „Din prilejul îm- morfologia, teoria şi ştiinţele practice eco­
In direcţiune s’au reales cu tote vo­ volume dăruite de Regina din operele sale
plinirei de 25 de ani de asistenţă a socie­ nomice, ti pentru atingerea scopului scien- proprii; alte donaţiunl au făcut: D-ra Fe-
turile : Georgiu Pop de BăsescI şi cu
tăţii „Aurora”, adunarea generală hotă- ţific în mod corăspunrlător, e necesar un licia R&coviţâ, dăruind un manuscript auto­
mare majoritate de voturi Georgiu Aohim
resce: 1. Fondul de binefacere ce societa­ sistem decentralisat, care să constea din graf al lui Alexandri; tînărul învăţat ras
şi Vasiliu Achira, er în comitetul de su­
tea întemeiază din acest prilej, va purta patru grupe separate una de alta, şi aces­ Jacimirsby, dăruind o frumosă cronică &
pravegbiare cu t6te voturile Dr. Titu Ţerei-RomânescI pănă la 1689, şi alte ma­
•numirea: „Fondul iubilar de binefacere al tea se fie :
Hengye. nuscripte de d-1 Gr. Oreţu etc.
„Aurorei”. 2. Acest fond se stabilesce la 1) Sciinţele istorice despre economia
-auma de 10.000 fl., adecă cjece mii florini După adunarea generală, acţionarii şi naţională: statistica economică şi istoria VI. Fundaţiunea Aăamachi şi Otieteleşanu.
v. a. 3. Dotaţiunea anuală, ce are să între toţi diregătorii institutului s’au într’unit la economică, dintre cari cea dintâiii să con­ Din fuudaţinnea Adamachi Academia
în acest fond din venitul societăţei, se sta- prâncf în hotelul cel mare, petrecând câte-, ţină fenomenele concrete economice dintre acordă în anul acesta 70,400 lei pentru
burse. Anume 22 burse de câte 100 lei pe
toresce cu minimul de 500 fl. la an. va ore ca fraţi intre fraţi şi ridicând toaste anumite limite locale, cea din urmă să le lună, dintre cari: 8 la facultatea de sciinţe
-4. Acest fond se administreză la societate, însufleţite pentru bărbatul neobosit în luptă scruteze din punctul de vedere al desvol- din Iaşi, 8 la facultatea de medicină din
-ca depunere spre fructificare cu 5°/ inte­ şi jertfe în interesul neamului românesc, tărei şi să-le ţesă într’un tablou unitar Iaşi, 6 la şcola de poduri şi şosele din Bu-
0
1
rese. 5. Adunarea îşi reservă dreptul de a Georgiu Pop de BăsescI. (colectiv). curesc . Apoi 7 burse de câte 300 şi alto
regula menirea acestui fond prin un statut, Acest institut este păn’acum aprope 2) Morfologia fenomenelor economice 3 de câte 400 lei pe lună pentru diferita
studii în străinătate.
îndată-ce va afla acesta de lipsă”. Acest unicul obiect de interesare comună şi a cărei problemă este să clasifice fenome­
Institutul Otteteleş'inu funcţioneză în.
fond, după raportul direcţiunei, constă as- punct de realiare a Românilor din aceste nele reale economice (după genuri, spetii mod satisfăcător. In luna Septemvre s’a
•tădî din 942 fl. 62 cr. şi aşa în fiă-care an părţi espuse. „Sătmăreana” plătesoe după şi subspecii) şi să espună fiinţa lor gene­ primit o nouă serie de 15 eleve după nor­
pe viitor se va adauge din profitul socie­ banii depuşi la ea 6%. rală (descrierea iconelor comune (Gemein- mele stabilite de regulamentul fundaţiunii.
tăţei o dotaţiune minimală de 500 fl. plus Corespondentul. bilder) a diferitelor grupe de fenomene de Ast-fel, cu începutul anului şcolar curent,
Institutul a atins completa sa desvoltare,
interesele de 5°/ după suma donată deja. acelaşi fel.
0 cuprindând cele 5 clase prevăzute de re­
„Aurora” din Năsăud este a doua bancă ro- 3) Teoria fenomenelor economice, care gulament cu 74 eleve. A treia clădire, ne­
mânâscă înfiinţată după „Albina“ din Si- Idei fundamentale In economia are de-a căuta şi espune legile acestor fe­ cesară pentru completarea definitivă a xn-
biiu, care-’şl eterniseză iubileul de 25 de politică. nomene, (adecă regularităţile în coesistenţa stalaţiunilor Institului şi destinată ultimei
:-anî de esistenţă prin crearea acestui fond. şi succesiunea fenomenelor economice şi a clase, s’a terminat deplin în cursul verei.
De loan Socaaiu. Elevele din acestă ultimă clasă îşi portă,
Nemţii din Tolna în contra predi- causalismului lor intern)') singure administraţiunea casnică a ela-el
III.
*cei maghiare. Foile unguresc! ârăşi al&r- 4) Ştiinţele economice practice sâu lor sub direcţiunea unei conducător e speciale.
(Urmare.)
mezâ ţera c’o soire de sensaţiă. S’au răs- aplicate, caii ne învaţă principiile şi pro- Ca şi în anii precedenţi, d 1 I. Ka-
•vrătit Nemţii în contra limbei maghiare — Scola austriacă. cedeurile, după cari se pot realisa inten- linderu, căruia mai ales se datoresce înte-
5
meiarea acestui Institut, a oferit şi în auuf
•4ic ele, şi tocmai Nemţii din Tolna, pe ţiunile economice în mod mai corăspundă-
In contra istorismului naţional econo­ acesta o sumă de 600 lei, pentru a se face
care ’i sciau de jumătate maghiarisaţî. Ade­ mic, care respinge declucţiunea abstractă şi tor scopului, amesurat gradului de pătrun­ daruri elevelor de sărbătorile Nascerii Dom­
* 2
vărul este, că în Vinerea mare plebanul dere la care a ajuns sciinţa. ) nului şi Anului nou. Afară de acesta, în
teoria economiei politice basată pe acesta,
rom. cat. din Tolna a început să predice Decă Menger e contra unui sistem cursul anului, d-1 I. Kalinderu a mai dă­
s’a ridicat în timpul mai nou Carol Men-
«nguresce, începând cu „Diesârtessâk a Je- unitar pentru diversele cunoştinţe ale eco­ ruit pentru Institut portretele Auguştilor
ger, profesor la universitatea din Viena, cu Suverani şi diferite cărţi pentru a fi dis­
■zus Krisztus!” Abia însă a scăpat din nomiei naţionale, de sine să înţelege, că va
o critică seriosă, în care combate punctul tribuite elevelor.
gură cuvintele acestea, şi cei 2—300 de
de vedere unilateral al numitei scole isto­
Nemţi, car! se aflau în biserică, începură -') Morfologia şi teoria fenomenelor Serata musicală-declamatorică de
rice şi arată necesitatea şi îndreptăţirea
-să strige: „Nur ’naus — nur’naus” şi eşirâ economice, adecă grupa de sub 2 şi 3 se Vineri se va promite a fi forte bine cer­
deducţiunei şi a teoriei în economia poli­ 6
,-din biserioă protestând în contra injuriei pot conbina, eh® Menger, în mod corăs- cetată, biletele au o mare trecere.
tică. La vederile lui Menger s’au alăturat pundător şi tracta întruna, căci nu la tote
•ce li-se face de plebanul şovinist. O parte Programul este afişat şi se capătă şi
şi alţi specialişti, mai ales din Austria, şi disciplinele teoretice corăspunde o ştiinţă
■din poporul iritat se reîntorse în biserică, cu el împreună au început a prelucra şi morfologică de sine stătătore, aşa d. e. cla­ la librăria Hiemesch, unde se vând bilete.
luară crucea de pe altar şi fără preot mer- sificarea combinaţiunilor chemice nu se se­
desvolta mai departe probleme teoretice din
seră în procesiune spre Kalvaria dela ca­ pară de teoria fenomenelor eliemice. (W.
economia naţională, precum: teoria capita­ L i t e r a t i i r â .
pătul oraşului. Demonstraţia va avâ ur­ Wundt. log. 1883 II pag. 230).
lului, a valorii, a intereselor etc. Acâstă 2 „Pintea Viteazultradiţiunl, le­
mări, oăc! nesocotitul pleban va împroce- ) Intre ştiinţele practice şi practică
nouă direcţiune, representată mai ales de seu pracsă, trebue să se facă deosebire şi gende şi schiţe istorice, de loan Pop-Rcte-
•sua pe mai mulţi dintre turburători. —
economişti din Austria, a primit numirea pe terenul economic, aşa după-cum se face ganul. Acesta, pe cât seim, e cea mai com­
Etă unde duoe şovinismul maghiarisator. pletă scriere despre eroul Pintea. Iu ea
de „şcola austriacă”. pe tote cele-lalte terene ale activităţii o-
menescî. Problema ştiinţelor practice este se cuprind forte interesante tradiţiunl şi
0 nouă bancă românescă se va în­ Carol Menger, care stă în fruntea istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
să ne înveţe procedeurile după care se pot
fiinţa în oraşul Oubin, cu numele „Dună­ acestei şcole, dice între altele: „Istorismul realisa mai corăspundător scopului anumiţi, blat Pintea. S e află de vânclare la tipo­
1l
reană . Prospecte pentru subserierea de ac- în sciinţa nostră a părăsit cn totul analisa intenţiunl economice liotărîte In generae grafia „A. Mureşianu” în Braşov şi la au­
ţii se află la d-1 Lucian Secoşan, preot în teoretică, cu tote că problema sciinţei nos- Chemarea practicului însă este ca pe basa torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (ca
•Cubin (Temeş-Kubin). Valorea nominală a tre este, să afle pentru felul particular al ştiinţelor practice şi a pătrunderii sale teo­ posta 23 cr.).
retice în firea şi necsnl lucrurilor, să sta-
unei aeţii este 50 fl., din cari 30°/ sunt fenomenelor economice forma lor corăspun-
0 bilescă şi să ducă la îndeplinire în detail 3 ) Vedl Carol Menger. Grundlage e£-
a se plăti la subscriere. Cubinul fiind un dStore. Şcola istorică a căutat să evite ră­
procedura corăspuncjâtore particularităţii ner Klasification der 'Wirtschafts - wissen-
oraş comercial şi eu multe autorităţi admi­ tăcirile filosofiei sociale aprioristice, în parte caşului concret, în care este chemat a schaften in Conrad. Iahrbiicher fur Natio-
nistrative etc. se speră, că „Dunăreană” va şi ale fisicilor sociali, precum şi ale biolo­ lucra. nalokonomie T. XXIII bros 5. 1889.