Page 97 - 1899-03
P. 97
REDACŢIUNEA, ftAZETA“.i ^ flgcare {1.
w ese
Aaministraţlunea şi Tipografia. Abonamente neutra Austio-Dnearia:
3SAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HIHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătdrole Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena : M. Dukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
Sex. Augonfold 4 Emerloh Lesnor, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse. ■
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşn
In Budapesta: A.V. Qoldber- Admmiitra{iunea. Piaţa nan
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, etagit
burg: Barolyl 4 Llebniann. I.: Pe un an 10 fl., pe ş?£t
PREŢUL INSERŢIUNILOR :_o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. E0 cr.
ria earmond pe o colână 6 or. Cu dusul în casă: Pe ţn ai
şi 30 or. timbru pentru o pu oouss^ udunsod ■nuai mia MBai ‘ 12 fl., pe 6 luoî 6 fl„ pi- trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi Învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAKE pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. a6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Braşov, Vineri-Sâmbătă 27 Marîie (8 Aprilie).
E trist, ca arta de guvernare ungu- comunicatului oficios relativ la sprijinul, ce înfiinţa în Oluşiîl „Karpategyesulet -ul ar
u
rescă n’a putut’o duce mai departe, cjice, că-1 vor da aşa cjişii „estreml arhi delean. Decât acestea e cu mult mai deo
44
Nou abonament cu tâte succesele aparente ce se mandritului Goldiş, foile unguresc! au vor sebit faptul, că în Dumineca Pascilor epis
la lauda, că le-a avut, în viâţa parla bit despre acâsta în mai multe rânduri, copul luteran Baltik a ţinut o predică slo
Gazeta Transilvaniei. mentară şi în politica sui generis a fără însă ca să fi urmat o desminţire din vacă în Balassagyarmat, din care causă
păturilor suprapuse. Oe folos, că s’a partea celor pe cari ’i privesce.
Maghiarii au părăsit biserica. Din potrivă
Cu 1 Aprilie st. v. 1899 făcut linişte la suprafaţă, când la în Tolna, în comitatul lui D. Perczel, preo
fund fierb şi colcăe nemulţumirile şi tul oatolic înoepe a predica unguregee şi
se deschide nou abonament, la care se isbesc contrastele mai îngrijitor Prea târdiu. Oficiâsa „Corespon
44
invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii chiar ca altă-dată. denţă de Budapesta spune, că este împu Şvabii părăsesc biserica şi fac turburare în
foiei nostre. ternicită din partea fostului ministru-preşe- piaţă cu oaracter naţional german. Cine ar
Se miră foia amintită, că acum dinte br. Desid. Banffy să declare, că bro fi credut, ca în capitala Neogradului pansla
Preţul abonamentului: pană şi în comitatul Neograd şi şura „Politica de naţionalitate a baronului vismul să-şi soâtă capul, âr în comitatul
Tolna se arată semne seriose de
44
Pentru Austro-Ungaria: Banffy nu derivă dela el şi că e cu to Tolna să se demonstreze în contra Ma
reacţiune în contra şovinismului ma ghiarilor? 44
pe un an............................................. 12 fl. tul străin de acâsta publicaţiune.
pe şâse luni..........................................6 „ ghiar agresiv. Ar face mai bine, Mult i-a trebuit baronului Banffy, ca Foia maghiară continuând spune, că
pe trei luni........................................... 3 „ credem, să se mire, că acesta n’a să vină cu acâsta declaraţiune oficiâsă.
pe o lună............................................. 1 „ scormonit încă apariţiunl mult mai Dâoă a vrut să se scie, că nu derivă dela în Budapesta social-demooraţii internaţio
Pentru România şi străinătate: grave decât sunt demonstraţiunile el, de ce n’a făcut acâsta declaraţiă mai nali ţin adunare, vorbesc unguresce, nem-
pe un an.................................. franci, 40 Slovacilor şi ale Şvabilor în contra curând? Dâr vorbă să fiă. Cum-oă n’a scris’o ţesce şi sârbesce şi dau jos pe-un coleg
pe sâse l u n i . . . . . „ 20 tendinţelor de maghiarisare, ce au el, s’a afirmat şi cu ocasiunea interpelaţiei al lor, care a recomandat social democra
pe trei luni.................................. „ 10 devenit atât de nesuferite. ţia pe basâ naţională. La congresul acesta
pe o lună...................................... „ 3.50 lui Polonyi, âr cum-că acea broşură n’ar apare din nou socialismul agrar şi se
Der ce să i faci ? Aşa de mult
Abonarea se pote face ntai uşor s’au aprofundat politicianii şovinis reda oglinda uneltirilor politice ale lui în plânge, că muncitorii de câmp n’au pă
prin mandate poştale. mului unguresc în idei a, că statul detrimentul naţionalităţilor şi a ideilor şi mânt, nici lucru, nicî pâne şi că puterea
aspiraţiunilor sale duşmane lor, nicî acum
A dministraţiunea. are să represente numai o singură nu nâgă. Ce noimă are dec! acâsta târ- i-a apăsat, împuşcat şi închis. La acest
naţiune şi că poporaţiunea lui are să die declaraţiă deghisată sub mantaua o- congres au luat parte 114 deputaţiunî cu
compună numai o singură societate, fioiosă? mandat, ceea-ce dovedesce, că temniţa n’a
putut pune capăt socialismului.
societatea maghiară, încât perturba- „Banffy îşi spală mânile elice cjiarul
44
ce se miră? ţiunea produsă în creerii lor prin- maghiar „A'kotmany , şi observă cu pri In fine gazeta maghiară adânc îngri-
44
tr’asta dă o esplicare a frigurilor vire la declaraţia foiei oficiâse: „Dâr nici jată spune, că noul guvern are destul de
Minunaţi mai sunt politicianii nervâse ce-i cuprind, când văd, că lucru şi destule griji, pentru-ca să îndrep-
nu e Banffy acusatul principal, ci 'secţiu
din era şovinismului unguresc vio episcopul Baltik predică slovăcesce nea naţionalităţilor. Şi acâsta să fiă 6re teze relele moştenite ale sistemului cădut
lent, căci ori cum s’ar boteza a- şi că Şvabii din Tolna protesteză în şi să reformeze unitatea naţională şi so
străină de acea broşură? Ce fel de lucruri
cestă eră, ori câte prospecte s’ar face contra predicei maghiare a preotu cietatea maghiară în moravuri şi în pace.
se petrec atunci în acea secţiune, dâoă ea
pentru respectarea în adever pană lui lor de-acolo ; când văd mai de
numai în modul actsta scie să păzâscă se
acuma neobicînuită de „lege, drept parte, că chiar şi social-democraţii cretele oficiale ? u Din România.
şi dreptate , despre un lucru cre internaţional! vorbesc la congresul La tâtă întâmplarea Banffy s’a tredit
44
dem, că nu pote fi îndoială nici la lor unguresce, nemţesee şi serbesce. Bucurescî, 24 Martie (5 Apr.)
prea târdiu să stingă focul ce l’au aprins
unii, nici la alţii, că adecă şovinis De „agitaţiunile Valahilor şi ale cu acea broşură omenii lui din vestita sec S’a întâmplat, cum se presupunea din
14
mul maghiar esista mai departe în Şerbilor radical! nicî nu voesc să
ţiune. partea multora. Sesiunea camerelor n’a mai
totă puterea lui şi că pană acuma nu mai vorbâscă de asta-data, dâr to fost prelungită. AstădI desbaterile camerei
s’a făcut nici măcar o singură încer tuşi se folosesc de ocasiune spre au fost îutrerupte încă la 2 ore şi câte-va
care seriosa de a-1 înfrânge. a-ne da un ghiold nouă „Valahilor , Rane deschise. minute, cetindu-se de cătră d-1 I. Sturdza,
41
Mai erî alaltăerî cei din dietă pentru-că cutezăm a ave şi noi opi- (Apariţiunl în „era nosiă“). preşedintele consiliului, mesâgiul regal, prin
se jăluiau, că cestiunea naţionalită niunile nostre proprii despre ceea-ce Amar se tânguesce într’un articol de care se închide sesiunea corpurilor le-
ţilor nu numai că nu este încă resol- este convenabil şi despre ceea-ce aprâpe trei colone una din cele mai răs giuitore.
u
vata, dâr că-i împiedecă chiar la fia- este de pildă scopul şi chiămarea Aso- pândite foi maghiare („Bud. Hrlp. ), că Grupurile unite oposiţionale din ca
care pas ce vor se-1 întreprindă pen ciaţiunei nâstre literare culturale. ce-i drept parlamentul şi politica s’au vin meră au primit cu vii aplause mesâgiul re
tru a merge înainte pe calea „libe- De vom âvâ în vedere, că „Bud. decat, însă bolele sociale nu, şi că pe tote gal, pentru-că ele consideră închiderea se-
ralismului“. Şi acum de-odată imul Hrlp este organ apponyist, că prin terenele se simt relele stărilor răsturnate. siunei ca un triumf al obstrneţiunei lor în
44
din organele cele mai răspândite urmare avend şeful său un rol atât Episcopii şi stariţii de mănăstiri sâr contra guvernului. Minoritatea crede ade.că,
unguresci găsesce cu mirare, că par de însemnat în „noua eră , trebue să besc! — dice — sunt învinuiţi cu adminis că în faţa obstrucţiunei oposiţiunei guver
44
lamentul şi politica maghiară s’au dăm o deosebită atenţiune ideilor trare neconscienţrosă; din Marmaţia fuge un nul a fost forţat de-a renunţa nu numai la
îndreptat, der că relele sociale din şi părerilor ce le propagă acest (Ţar, director de bancă, care e prins în Viena şi votarea legei minelor, ci şi la votarea ce
ţâra încă nu sunt lecuite şi că cer atunci articulul său „liane deschise , se descopere despre el, că a defraudat lor- lalte proiecte de lege, cari mai aveau
44
tele de naţionalitate turbura încă pa despre care vorbim şi din oare 50,000; de a-emenea un fisolgăbirău a fost a fi resolvate, precum creditul de 600,000
cea pretutindeni. facem un estras mai jos, nu danie! aflat cu lucruri nepermise, cas, care deşi franci pentru esposiţia dela 1900, conven-
Unde este aici logica? Dâcă ei o speranţă, ca noua direcţiune, la mio, oaracterisâză atât de mult administra ţiunea comercială cu Ţările de jos ş. a.
singuri recunosc, că nu li-a succes care este chiămat a colabora şi Ap- ţia ungurâscă. Nu mai puţin este însămnat Se ’nţelege, că cei din majoritate vor
a resolva grava cestiune a naţiona ponyi, va fi în stare să reguleze moş ţipetul notarilor comunali din Bibaria, pen fi cu totul de altă părere, deşi se dice, că
lităţilor, de ce se mai miră atunci, tenirea tristă a sistemului căcţnt a tru-că ministrul de justiţiă vrâ să le oprâscă s’ar fi aşteptat la o prelungire a sesiunei
că încordările, neînţelegerile şi duş lui Banffy. a mai încheia ei contracte de vindere-cum- cu câte-va (fii© în urma declaraţiunei gu
măniile nn încetâză? părare pe imobil şi vrâ să dea acest drept vernului, că înainte de a-se depărta came
încât pentru relele sociale şi notarilor publici. Măsura asta sân va face, rele, va face să se voteze încă tâte proieo-
pentru corupţia ce bântue în stat, Alegerea de episcop în Arad. ca notarii să piâră de fome, sâu să defrau- tele de lege la ord’nea (jilei
aceste sunt ârăşî în cea mai mare Tâte foile din Peşta publică un comunicat deze. De aceea „noua eră va trebui să Obstrucţiunea oposiţiei, dâcij se pote
44
parte numai nisce consecenţe ale de următorul cuprins: „Alegerea episcopu facă imposibile defraudările şi să urmă- numi obstrucţiune în sensul adevărat al
sistemului de guvernare părtinitor, lui român gr. or. din Arad s’a stabilit pe râscă straşnic corupţiunea. Apoi continuă: cuvântului, s’a pronunţat, după-cum V’am
nedrept şi asupritor, care-ş! are ră cjiua de 16 Maiă st. n. Oonsistoriul din „Guvernul căclut, adese-orl s’a lăudat fost împărtăşit, mai mult în aceste trei cjile
dăcina în nisuinţele ostile pacînicei Arad şi Oradea-mare au candidat în co cu politica lui naţional-magbiară şi nu se din urmă. Luni, după-oe s’a aucjit, că şe
desvoltărî a poporelor, cari constitue mun la aoest post pe archimandriţii Goldiş pote nega, că în jurul magbiarisării nume dinţa camerei, ce s’a fost început la 8 ore
majoritatea coverşitore a poporaţiu- şi Hamsea. Estremii vor vota pentru Gol lor şi a numirilor de localităţi, are merite. diminâţa, s’a prelungit peste totă tfi >
ua
nei statului. diş. Cum se vorbesce în curtea episcopâscă, Abia însă a încetat frica, ce a isvorît din majoritatea ameninţând oposiţia de-a pre
S’a întâmplat, ca „Bud. Hirlap“ Vasilie Mangra va repăşi dela candidatură forţă, şi âtă că se ivesce efeotul contrar lungi şedinţa pănă chiar la medul nopţii,
— acâsta este foia de care vorbim în favorea lui Goldiş, şi e vorba să ajungă al apăsării. Am vorbit—cjice — despre ca şi că biroul Camerei a voit să forţeze pri
44
— să adeverâscă în aceeaşi cţi afir vicar episcopesc în Oradea-mare . şurile din Santova şi Szarvas, şi nu vorbim mirea en hloc a legei minelor, dâr n’a reu
marea nostra făcută în numărul tre încât pentru termiuul alegerii con acum despre agitaţiunile radicalilor sârbi şi şit ; îndată s’a produs o mişcare viuâ în
cut, că afară de împăciuirea dintre statăm, că se adeveresce soirea adusă de ale Valahilor, cari protestâză chiar şi contra oraş din partea oposiţiunei, care a voit să
partidele unguresci tote lucrurile stau noi, că se va face la mijlocul lunei lui aceea, ca Reuniunea culturală română să ţină sâra o întrunire publică în sala „Da
tot acolo, unde au stat pană acum. Maiu st. u. Er în ce privesce observările dea obiecte etnografice pentru museul ee-1 va cia spre a protesta în contra încălcărei
44
