Page 98 - 1899-03

Pagina 2. u-AZETA TRANSILVANIEI. Nr. 68.—1899.

regulamentului din partea Camerei. Cum Aprilie: Ministrul-preşedinte Grecov aţinut că are să vină; âr d-nii Bl. Rorciu% Marie- mătârele obiecte: La propunerea d-nei
s’a aflat de acâstă hotărîre însă, poliţia a alaltăerl la o adunare de cetăţeni din .Tir- nescu şi Marian au însciinţat, că nu presidente Frieda Schnell, s’a decis, ca întru
împedecat pe antrepenor pentru întrunire, novo un discurs-program, în care a decla­ pot veni. fericita memoriă a împărătesei-regine să
carea ast-fel nu s’a putut ţine. rat, că el şi guvernul său va apăra liber­ Piind-că unii din membri sunt mi­ se facă o fundaţiune sub numele „Funda-
In Cameră, d-1 Tache Ionescu a ter­ tatea alegerilor şi va căuta tot posibilul, niştri, senatori şi deputaţi, în cele două ţiunea Elisabeta®, din al căreia venit
l
minat la orele 6 / cu desvoltarea interpe ca cetăţenii să progreseze pe căi corăs- săptămâni trecute Academia a ţinut de anual, îndată ce capitalul va ajunge la
2
lărei sale. Ministrul-preşedinte i-a răspuns, pundătore în educaţiunea politică. Grecov 4-orI şedinţe şi sâra la 9, ca să potă lua 6000 fl. să se acopere cheltuelile în mod
âr după d-sa a mai vorbit deputatul Co- a condamnat apei aspru politica aventu- parte toţi membrii. Acum însă închidân- gratuit şi durabil în spitalul de aici pen ru
f
ciaş, c}ieend, că majoritatea are deplină riosă a guvernului precedent în ceea-ce du-se Camerele, Academia a sistat şedin­ un bolnav din comitatul Braşovului, fără
încredere în şeful guvernului şi susţiind privesce afacerile esteridre, şi a dis, că ori ţele sale de sâra. deosebire de religiune şi naţionalitate. Ca­
între altele, că „politica esteriâră a ţerei care cabinet bulgar, care se întârce în con Cestiuuea alegerii membrilor în locu­ pitalul proiectat să se fundeze, luându-se
nu o conduce d-1 Stnrdza, ci RegeleL tra intimelor raporturi cu Rusia şi în con­ rile vacante preocupă mult pe membrii. ca basă întreg venitul curat al unei pe­
In fine primul-ministru a cerut însu-şi să tra gratitudinei faţă cu imperiul moscovit, Precum aud, e vorba să se alâgă şi un treceri, ce se va da în decursul lunei aces­
se ridice şedinţa la 8 ore săra, ceea-ce s’a comite trădare în contra patriei şi a corâ- membru de dincolo. teia, âr apoi să se întregâscă prin adau-
şi întâmplat. Oposiţia atribue acest pas al nei ; acesta cu atât mai vîrtos, că Rusia a Prima şedinţă publică s’a ţinut Vi­ gerea unei părţi din venitele petrecerilor,
d-lui ministru-preşedinte îngrijirei, ce l’a declarat, că nu vrâ să se amestece în afa­ neri în săptămâna trecută, cu care ocasiune ce vor urma în anul acesta şi în anii vii­
cuprins faţă cu mişcarea oposiţională din cerile interiore ale Bulgariei. Ministeriul a vorbit d-1 Gr. G.yTocilescu; pentru mâne, tori, pănă ce suma va ajunge la 6000 fl.
oraş, pe când d-sa a declarat, că 1 face actual — continuă Grecov — ţine să cul­ a doua Vinere, s’a înscris d-1 N. Iorga; Pănă atunci însă să se dea şi din venitele
pentru a nu da prilegiu oposiţiei să cjică, tive cele mai bune raporturi cu tâte pute­ în cele două şedinţe publice, ce vor mai disponibile ale Reuniunei, pe basa §-lui 1B
că membrii majorităţii nu sunt omeni de rile mari şi cu tote statele vecine şi se va fi, au să vorbâscă d-nii I. Kalinderu, D. 0. al statutelor, cel puţin 120 fl. anual spre
ordine. reţine dela orl-ce aventură, care n’ar avâ Ollanescu şi R. D. Xenopol. acest scop sub titlul „Fundaţiunea Elisa-
Iu şedinţa de Marţi a Camerei s’a nici un folos practic pentru ţâră, ci mai beta . — S’a şi procedat îndată la reali-
u
întâmplat un iucident, pe care nu pot să mult ar păgubi causa Bulgariei. — După sarea acestei decisiunl generâse şi pline
SOIRILE DILEI.
nu-1 relevez aici. Se soie, că d-nii Costi- Grecov a vorbit ministrul de interne Ra- de pietate, şi s’a decis a primi ofertul tru­
nescu şi Delavrancea şi-au dat dimisia şi doslavov, care a condamnat de asemenea i pei de operă germane de aici de a repre-
— 26 Martie v.
ca deputaţi din Cameră şi ca membri ai nedreptăţile guvernului trecut şi a desfă­ senta în 21 1. c. opera „Teii® în favorul
grupărei drapeliste. Camera a respins de şurat programul politicei interne a cabine­ Arcliiducele Ernest Casa nostră Reuniunei. Nobilul scop al acestei repre-
două ori una după alta demisiunea lor. D-1 tului actual. Ambe vorbirile au făcut pre­ domnitâre a suferit ârăşl o grea pierdere. sentări, precum şi puterile escelente ale
Delavrancea în declaraţia sa de demisiune tutindeni în Bulgaria cea mai bună impre- Din Arco se anunţă, că acolo a răposat în trupei de operă de aici, vor asigura, fără
a fost (ji între altele: „S’au desfăşurat siune. Din Tirnovo miniştri au plecat la noptea de 4 spre B Aprilie, după lungi su­ îudoâlă, acestei întreprinderi un deplin
s
acum anumite stări de consciinţă. Pe mine Rusciuc, unde au fost forte călduros primiţi. ferinţe, arohiducele Ernest în etate de 7B succes.
m’au făcut să revăd mai viu ca ori şi când de ani.
istoria a cjece ani din cestiuuea naţională. Congresul pressei. Arohiducele Ernest Carol ReinerGott- Arginţi pentru „merite®. Ministrul un­
Şi cum, domnilor, sunt convins, absolut fried Cyriac, s’a născut în 8 Augst 1824 guresc de culte şi instrucţiune a împărţit de
convins, că actuala direcţiune a partidului In Roma s’a deschis alaltă-erl congresul în Milano, ca al doilea fiiu al archiduce- rândul acesia 100 de premii de cate B0 fl.
liberal fără scirea partidului a sfărîmat co­ internaţional al pressei în marea sală a casei lui Reiner, fost vice-rege al Lombardiei- acelor dintre învăţătorii, cari propun în
mitetul naţional de peste Carpaţî şi a re­ oraşului. La deschidere a fost de faţă şi regele Veneţiei. In an. 184B, fiind numit colonel- şoâlele de stat, comunale şi confesionale
dus la agoniă Liga pentru unitatea oultu- Umberto şi regina Margareta, cu părechea proprietar al regimentului de infanteriă nr. din ţinuturile locuite de naţionalităţi, cari
rală, simt, că n’aşl mai avâ destulă putere moştenitore italiană. După-ce familia regală 48 de cătră împăratul Ferdinand I, tînărul şi-au câştigat „merite® în jurul „învăţărei,
de-a nu intra în fapte, pe cari cred, că nu şi-a ocupatlocul, primarul Romei Ritspoli&sa- archiduce a primit educaţiunea s’a militară dasvoltârii şi ocrotirei limbei maghiare
trebue să le divulg încă, şi nu sunt eu de lutat în cuvinte căldurose pe representanţii în Italia, în şcola mareşalului Radetzky. La Printre aceşti învăţători vedem premiaţi şi
vină, decă puterea de reservă în unele ces- pressei. După acâsta preşedintele congresu­ 1849 arohiducele Ernest a mers ca general, câţi-va români, între alţii — ironia sorţii
tiunl şi-a atins marginele posibilului. Să lui Wilhelm Singer, redactorul-şef dela cu corpul de armată trimis pentru ocuparea — pe-un dascăl dela o şcâlă de stat eu
u
dea Dumnedeu, cu tot ce mă sugrumă pe „Neues Wiener Tagblatt“, a adus mulţă- Toscanei. Aici el a operat în contra legiunei numele „Zunca Trajdn . Premiile s’au îm­
mine să nu fiă o realitate, ci un vis urît, mită părechei regale pentru presenţa ei la de voluntai'I a lui Garibaldi. Numit mai părţit astfel: 48 la învăţători de stat ; 10
trecător...“ deschiderea Congresului şi a dat espresiune târdiu locotenent-feldmareşal, arohiducele la învăţători comuni». 17 romano-catolicl;
ţ
In şedinţa de Marţi, d-1 Delavrancea bucuriei, că Congresul s’a putut întruni pe Ernest primi comanda unei divizii în Un­ B greco-catoliol; 4 greco-orientall; 1 re­
s’a presentat în Cameră, cerând cel dintâiîi pământul sfinţit al classicismului. Unirea garia, curând însă s’a mutat la cavaleriă, format; 9 aug. evang. ; 2 jidani şi 3 dela
cuvântul şi dicând, că se crede obligat de-a muncitorilor pressei — cjise el — nu este ca comandant al corpului al doilea. In alte şcole susţinute de reuniuni şi privaţi,
motiva demisiunea sa, care a fost refusatâ opera unei cjile, tocmai aşa cum nici Roma 18B9, arohiducele a fost numit comandant 0 ordonanţă a ministrului de res-
de două-orî. Camera, cjise, trebue să pri- nu s’a înfiinţat într’o cp j speră însă, oă al corpului al treilea de armată, în care boiu. Este sciut, că în tomna anului tre­
mâscă demisiunea sa, fiind-că altfel acesta acea operă va fi vecînică, ca cetatea eternă. calitate a funcţionat până la anul 1866. In cut cu ooasiunea controlei militare în Praga,
ar fi un esces de onore pentru el şi o ne­ Lăuda amiciţia, ce unesce pe cei presenţl. râsboiul cu Prusia, arohiducele s’a distins câţi-va dintre reserviştii cehi au răspuns la
dreptate faţă cu majoritatea, contra căreia Preşedintele mai accentuâ, că cestiunil9 mai ales în lupta dela Koniggrătz. După apelul nominal cu „zde® în loc de „hier®.
s’a ridicat. Procesul, ce decurge, nu este politice, naţionale, de rassă şi confesiune terminarea campaniei cu Prusia, archidu- Pentru-ca să se pună capăt acestui fel de
între d-sa şi majoritate, ci între d-sa şi şeful sunt eschise din uniunea pressei, şi pro­ cele Ernest a primit comanda corpului de manifestare a sentimentului naţional, mi­
ei, care e singur responsabil pentru acusa- blema ei este a delătura tâte certele şi a armată în Graz şi a devenit general- nistrul comun de răsboifi a dat o ordo­
ţiunile, ce ’i se fac. Astfel refusarea demi- scuti numai spiritul colegial. comandant pentru Stiria, Oarantia, Car- nanţă cătră tote corpurile de armată, în
siunei sale implică un blam la adresa şefu­ După vorbirea acâsta regele Umberto neolia, Tirol, Voralberg şi pentru litoral. care dispune, că acel soldat, care va mai
lui majorităţii. Decă mă veţi forţa, cjice, şi-a esprimat bucuria, că congresul a mers Conservându-i se acâstă posiţ'une, archi- cuteza să demonstreze în contra lui „hier ,
a
să rămân în Cameră, voia fi silit se anunţ la Roma, şi a dorit sucoese lucrărilor lui. ducele fu numit în Ianuarie 1867 general are să fiă considerat ca delicuent din causa
o interpelaţiune primului ministru asupra Regina încă mulţămi preşedintelui pentru de cavaleriă. In anul următor s’a retras vătemării disoiplinei militare şi să fiă pe­
oestiunei naţionale şi argumentele mele vor salutările, ce le-a adus părechii regale în însă din serviciul activ în armată. Dela depsit cu închisâre dela 6 luni pănă la 1
fi mult mai grave, decât desbaterile came­ numele Congresului. După cercle, care a 1868 a trăit în Arco, căutându-şl de sănă­ an. Ministrul ia măsuri, ca pe viitor să nu
rei unguresc!, şi mult mai periculose pen­ ţinut o oră, familia regală a părăsit, Con­ tate. Arohiducele Ernest a fost necăsă­ se mai întâmple astfel de călcări a regu­
tru situaţia primului-ministru. Nu mă for­ gresul. Continuându-se şedinţa, delegatul torit. lamentului militar, şi faţă de cei vinovaţi
ţaţi a lua o astfel de atitudine. De aceea Moneta din Milano a dat espresiune regre­ Pentru masa studenţilor români să se procâdă cu totă rigorea.
9
vă rog să-mi primiţi demisiunea. tului, că patru colegi, cari sufer închisâre din Braşov au mai întrat dela o domnă
9
D-1 C. Nacu cjine, că majoritatea se pentru apărarea libertăţii cuvântului, anume văduvă din Braşov, care doresce a nu fi Şcole pentru copiii oficerilor din
declară solidară cu ministrul-preşedinte şi Albertario, Chiesi, Romussi şi Turati ares­ numită: fl. 5. — Primâscă pentru darul armata comună. Din Viena se anunţă, că
rogă camera 3ă primescă demisiunea d-lui taţi cu prilejul turburărilor din Milano, se vor lua măsuri, ca pentru copiii oficerilor
Delavrancea. D-1 N. Pleva cere să nu se sunt siliţi a lipsi dela Congres. Propune, mărinimos cea mai căldurosă muiţumită din armata comună să se înfiinţeze gimnasii
din partea direcţiunii şcolelor medii. reale cu limba de propunere germană, apoi
închidă discusiunea, oa să-şi potă spune şi ca Congresul să-şi esprime dorinţa de a fi
minoritatea cuvântul în acâstă cestiune. eliberaţi. La propunerea acâsta preşedin­ Şedinţă publică. Poimâne, Duminecă , şcole de fete şi şcole poporale, tot cu
D-1 Mitesou crede, că camera spre a evita tele Singer a declarat, între vii aprobări, societăţile de lectură ale studenţilor dela limba de propunere germană. Şcolele aces­
tea se vor înfiinţa mai ales din motivul,
o discusiune, care ar pute atinge demni­ că cuvintele esprimate despre aceşti cjia- şcolele medii române superiBre din loc vor
că în urma deselor permutări dela o garni-
tatea ei, trebue să primescă demisiunea rişti nu pot forma obiect de discuţiune, da în sala gimnasiului mare o nouă şedinţă
d-lui Delavrancea. dâr crede, că fără a vătăma sentimentul publică, asupra căreia atragem atenţiunea sonă la alta, acei oficerî căsătoriţi cari au
In urma acâsta s’a primit demisiunea şi de stimă faţă cu autorităţile politice ita­ binevoitore a cetitorilor noştri. Amănunte copii, nu pot să şi-i crâscă în şcole decât
forte defectuos, acum învăţând o limbă,
incidentul acesta, atât de semnifica’iv pentru liene, pote să dea espresiune speranţei, că vom aduce mâne.
încordările, ce esistă âstăcjl, s’a încheiat, aceşti colegi în curând îşi vor recâştiga Cancelarul german decorat de Re­ acum alta, însă nici odată nu pot să le
libertatea. câştige cunoscinţe temeinice într’o limbă.
gele Carol. Ou ocasiunea aniversărei a Acest-fel de şcole se vor introduce deo­
Revistă exteniă. 80-a a cjilei nascerei cancelarului imperiu­ camdată numai în ţările corânei austriace,
Dela Academia română.
lui german, principele de Jlohenlohe-Schil- mai târejiu însă se va cere permisiunea gu­
America şi conferenţa de pace. Bucurescl, 2B Martie v. 1899. Ungs/ilrst, Regele României i-a conferit, vernului ungar, ca activitatea lor să se es-
^Kolnische Ztg. este informat, că delegaţii prin intermediul ambasadorului României tindâ şi asupra ţărilor coronei ungare.
u
Americei trimişi la conferenţa din Haga, Academia Română, întrunită în se­ la Berlin, marele cordon al ordinului Foile ungurescl sunt năoăjite foc din causa
au primit dela guvernele lor îndrumarea, siune generală la 16 (28) Martie, lucrâză „Stdua României . Regele şi ministrul- acâsta, căci, cb c e 0
u
l > prin şcolele din ces­
să declare în conferenţă, că Statele Unite în secţiuni şi comisiunl, de unde raportu­ preşedinte român au adresat ou acâstă oca­ tiune se urmăresc esclusiv scopuri de ger-
■ale Americei nu se învoesc la nici un fel rile au să vină în şedinţele plenare în săp­ siune cancelarului german telegrame de fe­ manisare.
de reducere a armărilor, eventual la o de- tămâna viitore. licitare la Baden-Baden.
sarmare, deorece America este în privinţa Dintre cei de dincolo, la deschidere Rupere de cătră Roma. Din Viena
au asistat numai d-nii Iosif Vulcan din Dela „Reuniunea Crucei roşie® se anunţă, că deputatul din „Reichsrath®
armărilor mult îndărătul celorlalte state.
Oradea-mare şi d-1 G. Sbiera die Cernăuţi. primim următorul comunicat: „Reuniunea Wolf, împreună cu toţi membrii familiei
Politica noului ministru-preşe- La începutul acestei săptămâni a sosit şi Crucei roşie a ţinut alaltăerl, sub presi- sale, a trecut dela catolicism la protestan­
u
dinte bulgar. Agenţia telegrafică bulgară d-1 Yincenţiu Babeş din Budapeşta. diul d-lui fişpan Mihail de Maurer, o şe­ tism. In Linz au trecut pănă acum 128 ca­
din Sofia anuDţă următorele cu data de 4 D-1 preposit I. M. Moldovan a scris, dinţă de comitet, în care s’au resolvat ur- tolici şi alţi 90 şl-au anunţat trecerea; în