Page 99 - 1899-03

Nr. 68.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

-Gras 119, în Leobcn 14, în Judenburg 4, în de ori oe natură, care se va judeca mai du-se din vedere a se alege comisiunea mulţâmită Onoratului Institut de credit şt
Innsbruck 34, în Viena 230. meritorie printre cele publicate dela 1 Nov. pentru examinarea cărţilor didactice pre­ economii „Albina pentru ajutorul de 200
44
1897 pănă la 31 Oot. 1898, — s’au presen­ sentate la acest premiu, acea comisiune s’a
Esposiţiunî (le tablouri francese. tat următorele publicaţiunl : Argeşiunu (Dr. ales provisoriii, sub reserva aprobării d-tre, fl. votat de Onor. adunare generală pen­
TJn grup de pictori francesl au decis să or- S.), Noţiuni de higiena şi meiicină popu­ în şedinţa ordinară dela 13' Noemvre. Ea tru Internatul orfelinat de fetiţe susţinut
lară, Bucurescî 1898. Assan (B. G.), Călă­ se compune din d nii V. Maniu, I. C. Ne- de Reuniunea nostră.
ganiseze esposiţiunî a operelor lor în străi­
tor ă în regiunile polare nordice. Confe­ gruzzi şi Gr Stefânescu.
nătate şi vor să începă mai întâiia cu o Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi,
rinţă. Bucurescî 1897. Borgovanu (V. Gr.), 6. La Premiul Alexandru Bodescu, de
esposiţiune în Bucurescî. „La Roumanie“ Istoria pedagogiei, ed. II. Bucurescî 1898. 1.500 lei, care este a se decerne celei mai preşedintă. actuar.
află, că ministrul român de instrucţiune Gârb>a (G. O.), Iov, poemă dramatică în bune lucrări în limba română asupra su­
publică a acordat deja delegatului artistic versuri ritmice, Buc. 1898. Gheorghiu (Xe- biectului: „Cercetări istorice asupra oraşe­ ULTIM*] SUIRI.
44
parisian, ounoscutului pictor Toudouse, sala nophon C.), încercări critice de literatură lor Chilia şi Cetatea-Albâ , — s’a presen­
francesă, Buc. 1898. Idieru (N. E.\ Istoria tat un manuscript purtând devisa: „Suum
Ateneului pentru a organisa acâstă esposi- Viena, 6 Martie. In cercurile po­
artelor-frumose, Buc. 1898. Maior (Dr. ouique .
44
rţiune în luna lui Maia a. o. George), Manual de agricultură raţională. 7. La Premiul Neuschotz, de 2.000 lei, litice de aici e răspândită seirea, că
Fitoteehnia sâu cultura specială a plante­ la tomna va ave loc în Polonia ru-
Sarata musicalâ-declamatorică, ce lor, Bucurescl-Braşov 1898. Manoilescu (C.), care era a se da celei mai bune lucrări în sescă q întrunire a Ţarului, a împă­
•se va da astă sără în sala nouă de Con­ Zaharia (O.), Munieanu (Victori, Conducă­ limba românescă asupra subieotului: „Com­
pendiu istoric asupra desvoltării industriale ratului Germaniei şi a împăratului
u
certe, va ave următorul program: 1. Pacea torul în vieţa practică a absolventului scâ-
n la Români pănă la 1897“, — nu s’a pre­ Austriei.
(tablou vivanţi, 2. Rich. Wagner: „Visuri , lei primare, Iaşi 1898. Molclovan (Silvestru), sentat nici o lucrare. De asemenea nu s’a
44
cântată de d-şora Paula WUrth nobilă de Zarandul şi Munţii-ApusenI ai Transilva­ presentat nici o lucrare la Premiul Statu­ Haga, 7 Aprilie. Invitările la con-
44
JJartmtihl. 3. „Parcele (tablou vivant). 4. niei, Sibiiu 1898. Murnii (George), Gânduri lui Lazăr, de 5.000 lei, care era a se de­ ferenţa de pace s’au trimis. Papa şi
şi vise, Iaşi 1898. Nicidcscu-Brăiliţeanu (S.), cerne celei mai bune scrieri în limba ro­ Bulgaria nu figurăză între invitaţi.
Declamaţiunî de d-ş6ra Agata Bârsescu 5. a)
Fisica, ed. II. Buc. 1898. Popescu Ciocănel mână asupra subiectului: „Stadiul hidro­
44
Brahms: „De amorul vecinie („Von ewiger (Gheorghe), Mănăstirea Găvanul, etc., Plo- grafic ■ oomplet al unuia clin următorele
44
44
Liebe ) b) R. Franz: „Tâmna , cântate de escl 1898. Bosetti (Dimitrie R.j, Dicţiona­ rîurl: Jiul, Oltul, Argeşul, Ialomiţa, Şire­ B* 1 V K l i S K .
44
•d-1 Gr. Baiu. 6. „Ângerul păzitor (tablou rul contimporanilor din România (1800 — tul . Nu s’au presentat lucrări nici la Pre­
:
44
1898), Buc. 1898. Ţiţu (Ioan), Geografia Insula fericiţilor. Spre Nord dela
vivant). 7. Beriot: al 7-lea concert pentru miul Adamachi, de 5.000 lei, care trebuia
comunei ComândărescI, distr. Botoşani, Bu- să se decernă celei mai bune scrieri în ţărmii Scoţiei, între insulele Hebride, se
■vidră, eseoutat de d-1 R. Malcher. 8. Am- ourescl 1897.
limba română asupra subiectului: „Biserica află pe întinsul Ooean o mică insulă ca
44
brosie Thomas: Aria Opbeliei din „Bamlet 2) La Premiul Statului Eliade Rălu- creştină ortodoxă din România şi influenţa
cântată de d na Victoria P. Stâtescu. 9. a) lescu, de 5.000 lei, care este a se da unei ei morală în evoluţiunea culturala a ţârilor numele Santa-Ohilda. Acâsta e mai pro­
ductivă, decât tote celelalte 590 de insule
14
Becher K.: „O, frumosă primăvară b) cărţi scrise in limba română, cu conţinut române dela începutul secolului nostru pănă
44
44
Schumann K.: „De ce întrebi? cântate de literar, care se va judeca mai meritorie la 1891 . dimprejur. Insula S-ta Childa are şi ua
printre cele publicate dela 1 Novembre port sigur. Se ’nţelege, orcanele şi acolo
d-1 Binder JeDO. 10. „Bme ai venit dom­ 9. La concursul publicat pentru con­
1896 pănă la 31 Octomvre 1898, — s’su pre­ tinuarea traducerii lui Titus Livius, s’au în trei luni de vară fac aprope imposibilă
nule Oluf! (Tablou vivant). începutul la
sentat următorele publicaţiunl: Conduratu presentat 10 manuscripte, cari t6te au fost cultivarea pământului. Din causa acâsta
’7 / ore sera. (Gr. C.), încercări istorice. Relaţiunile Ţâ­
l
2 predate Secţiunii literare, pentru-ca să le Anglia pe cei 72 de locuitori ai insulei îî
rii-RomânescI şi Moldovei cu Ungaria pănă
D-ra Bârsescu, după o telegramă, esamineze. lasă în mâna sorţii şi ei formeză o mică
la anul 1626, Bucurescî 1898. Co&movics
■oe a sosit astăcjî, a fost împedecată de a (Vasile), Domniţa Olena, tragedie, Buc. 10. Conform regulamentului fundaţinnii republică. Locuitorii insulei S-ta Childa îşi
pleca la Braşov, ea să ia parte la serata de- 1898. Orucennu (Ştefan), Lacrima, Iaşi 1898. Ioan Lecomte du Noiiy, adoptat în sesiu numesc regină titulară pe oea mai frumdsă
nea generală a anului trecut, s’a ţinut la
•clamatorică. Suntem rugaţî deci a comunica, Dauş (Ludovic), Spre morte, Buc. 1897. începutul lunii Maiă, la şcola ele Bele-Arte domuişoră de pe insulă, şi acest titlu îl
Duţescu Duţu (T.), Orîng şi luncă, versuri,
că toţi aceia, caii numai pentru a aucfi pe din Bucurescî, concursul pentru acordarea portă pănă în diua oe se mărită. După
Bucurescî 1899. Duţescu Duţu (T.), Fremăt,
d-şora Bârsescu au voit să ia parte la se­ versuri, Buc. 1898. Georgescu (Sfc.) (Sergent), în <fiua de 10 Maiă a premielor anuale acesta apoi se alege altă regină titulară.
pentru desemnul după antic şi după na­
rată, pot să-şi dea îndărăt biletele la cassă. Albanesii, dramă, Bucurescî 1898. Lecca Diminâţa de timpuriu bărbaţii toţi se adună
tură. Numai al doilea din aceste premii a
Serata musicală-declamatorică însă se va (Haralamb G.), Casta-Diva. Tertia. Bucu fost acordat cu devisa: „Femeia este cea la olaltă în strada mare, acolo ţin sfat des­
ţine în tot caşul, conform programului. rescl 1899. Nelly (Cocea Nicolae), Poet — mai escelentă făptură a întregului univers . pre afacerile comune şi fao împărţela lu­
44
Poetă, roman, Bucurescî 1898. Nelly (Cocea Lucrarea s’a constatat a fi a d-lui Oprişan crului. Ocupaţiunea principală a bărbaţilor
„Suntem Maghiari* . In aceste două Nicolae), Copil din flori, Bucurescî 1898. Rădulescu.
4
Papuluigi (P.), Din literatura populară aro­ este vânătârea de paseri. Sâra împart prada
cuvinte culminâză „patriotica erupţiuue a
44
mână, Bucurescî 1898. Petraşcu (N.) Scrii­ In anul acesta concursul pentru pre- între ei. Banii între locuitori sunt încă ne­
preşedintelui dela Reuniunea aşa numită miele I. Lecomte du Nouy se va ţine în­
tori români contimporani, studii critice, cunoscuţi. Munca câmpului şi oresoerea vi­
„Chevra Kadisa“ a „comunităţii israelite Buc. 1898. Popescu Ciocănel (Gheorghe), tre elevii şcoiei de Bele-Arte din Iaşi. telor o săvârşesc femeile. Tot ele gătesc
•ortodoxe din Braşov , al cărei comitet şi-a Basme, snove, ghicitori etc. Ploescl 1898. îmbrăcămintea. Pentru aoeştl locuitori e
44
-ţiuut adunarea Marţi în 4 1. c. Tocmai la Rosetti (Radu D.), O lecţie, dramă. Buc. Suntem rugaţi a da loc întîmpinării de mai
1899. Speranţia (Th. D.), Anecdote afumate, cunoscută numai o bolă, anume infiuenza,
început preşedintele Giunwală A. a de­ jos faţă cu unele atacuri la adresa d-lui protopop
1898. Speranţia (Th. D ), Icoane vii, Bucu­ oare de comun se arată pe la începutul
clarat, că membrii acestei comunităţi au di a Lipova:
ros cl f. a. verei, când încep şi visitele străinilor, de
fost şi până acum Maghiari, s’au acomodat Lipova, 4 Aprilie st. n. 1899.
3) La Premiul Adamachi, de 5.000 lei, aoeea indigenii numesc pe străini: bole
în ceea-ce privesce limba şi în sentimente care este a-se da unei cărţi scrise în limba Onorată Redacţiune! Faţă de atacu­ străine.
44
maţiunei maghiare, aşa că copiii lor simt română, ou cuprins moral, de orl-ce natură, rile publicate prin „Tribuna Poporului Din trecutul lui Salvini. Din in­
acjl cea mai mare greutate în învăţarea apărută dela 1 Nov. 1887 pănă la 31 Oct. din Arad în contra mea, prin cari mi-se cidentul marilor succese, ce le a avut la
limbei germane. Continuând (fise: „Ungaria 1898, — s’au presentat urmâtorele publica­ insinuă, că aşi fi abusat de posiţ’uuea mea
ţiunl: Assan (B. G.): Du ro'e dela Rou- oficială, şi că aşi fi influinţat alegerea de Roma cunoscutul tradegian Gustav Salvini,
•este pământul nostru sfânt şi noi suntem
manie dans le mouvement commercial de deputat s nodsl mirean pentru sinodul epar- (fiarele italiene istorisesc marile greutăţi, ce
Maghiari. Ar fi o mare ingratitudine din l’Europe, etc., Bucurescî 1897. Grecescu chial, ţinută în cercul Lipovei la 14 (26) le-a arut artistul pănă-ce a isbutit să îm­
partea nostră, decă n’am vre să fim Ma­ (Dr. D.): Conspectul florei României, Buc. Martie a. c., — vă rog, ca în interesul pace pe tatăl său. Bătrânul său tată,
ghiari din inimă şi suflet. Naţiunea ma­ 1898. Leonardescu (Const.): Principii de fi- adevărului să binevoiţi a publica în st. foiă
losofia literaturei şi a artei. încercare de ce redigiaţl următorea: Toma Salvini, rămăsese adecă grozav de
ghiară, care a creat şi susţine ţâra acesta,
estetică literară şi artistică, Iaşi 1898. Declaratlune: amărît şi înverşunat, când fiul său fugise
■a dat rassei nostre, fără patriă, o patriă şi Pacu (Moise N.): Manual de morala evan- l de acasă, alăturându-se la o trupă tea­
deplină egală îndreptăţire cu fiii ei proprii, gelioă, ed. II. Galaţi 1897. Tote cele ce mi se insinuă prin nu­ trală din provinciă, ca simplu corist. Se
rşi nu ne cere în schimb, decât s’o iubim şi mita foia sunt columnii lipsite de ori ce
4. La Premiul Asociaţiunei Craiovene basă, şi adevărul este, că cunoscuţii clicaşl temea bătrânul, că fiiul său va face ruşine
44
să fim buni patrioţi . pentru desvoltarea învăţămedului public, de dela „Tribuna Poporului din Arad şi câţiva marelui nume de teatralist, mai ales fiind-că
44
44
Marele „hazafi a propus, oa de aici I. 500 lei, care se va decerne celei mai bune puţini de ai lor, de aci din Lipova, voind intrase în societatea unor cârpaci pe acest;
cărţi didactice în limba română, dintre cele a forţa de deputat sinodal pre D-1 Dr.
înainte, pe lângă limba rituală, Jidovii din teren. Din causa acesta l’a eschis dintre moş­
tipărite dela 1 Ian. 1895 pănă la 31 Oct. Ioan Suciu, au înscenat agitaţiuni şi tur
Braşov se folosdscâ esclusiv limba maghiară 1898, — s’au presentat următârele publica­ burare de alegători, dând beuturî spirtuose tenitori şi n’a voit, oa să-l mai recunosc^
în instituţiunile, adunările şi comunitatea ţiunl: Adamescu (Gheorghe), Noţiuni de is şi f'olosini şi alte mijloce c irumpătore, de fiu al său. Peste câţl-va ani însă, Gus­
lor religiosă şi, afară de limba jidovescă, toria limbii şi literaturii românescl, Bucu­ pentru re&lisarea scopului lor. In ceea-ce tav Salvini s’a reîntors la Roma ca artist
sfântă să le fiă numai acea limbă (maghiară), re ci 1896. Adamescu (Gheorghe), Crestoma­ privesce sinodul parochial electoral din Li­ de renume. Tatăl său încă se afla la teatru
ţie pentru istoria limbii şi literaturii româ- pova, convocat pre 14(26 - Martie a. c., de­
care să se contopâscă cu credinţa, eserci- când el representâ pe Hamld. După repre-
nesol, Buc. 1897. Borgovanu (V. Gr.), Carte clar că după ce acel sinod s’a constituit
•ţiul religios, cu biblia şi sfintele lor cărţi, de cetire pentru ol. II primară urbană, ed. conform Regulamentului şi s’a început vo- sentaţiă bătrânul se apropia de fiiul său
c
.„Să arătăm, (fise & acela, care nu e bun II, Buc. 1898. Calmuschi (Const.), Geogra­ tisarea, văclend aderenţii D-lui Dr. Ioan şi-i (fise: „Acum te iert, căci îu adevăr tu
Jidov, pote să fiă ce-i drept bun patriot, însă fia României şi a ţârilor vecine locuite de Suciu că sunt în mare minoritate, au ins- eşti mare artist! 44
Români, Ploescl 1898. Cosăeescu (N.), Curs cenat larmă şi tumult în biserică, er eu în
nimeni nu p6te fi bun Jidov, care totodată nu Bogăţiile reginei Angliei Depu­
o bun patriot . elementar de algebră, Bucurescî 1897. Floru calitate de preşedinte al sinodului fiind tatul engles O’ Connel a publicat o intere­
44
(Ion S.), Istora poporelor vechi, Bucurescî respousabd pentru susţinerea ordinei în
Cuvintele aceste au fost primite cu 1898. Hodoş (Enea’ , Manual de istora lite­ sensul disposiţiunilor statutului organic santă statistică relativ la averile reginei
1
„âljen“-url sgomotose, er codiţa guverna­ raturii române, Caransebeş 1896. Idieru (N. §-ii 10, 11, şi având datorinţa a apăra sfânta Angliei. După acesta statistică, lista civilă
a reginei Victoria este de 385 mii de funţt
mentală din loc salută cu bucuriă faptul E.), Studii de economia politică şi finanţe, biserică de scene scandalose şi demoralisa- sterlingl. Din aceştia 60 de mii sunt des­
-acesta, pe care-1 numesce „un eveniment 2 voi., Bucurescî 1895, 1897. Manliu (I.), t6re am d solvat sinodul şi am raportat tinaţi pentru casseta privată a Reginei,
Carte de cetire pentru usul şcolelor secun despre acesta imediat forului completent,
înălţător şi de mare însemnătate în istoria 172 mii pentru susţinerea curţii, 131,260
dare, 3 voi., Bucurescî 1897. Manoilescu în sensul legei. pentru salarii şi pensiuni. Mai rămân deci
44
anaghiarimei din oraşul nostru .
(C.), Zaharia (C.), Munteanu (Victor) Car­ Acesta fiind adevărul, tote cele publi­ 8060 funţl, asupra cărora regina pote
tea premiantului şi a şcolarului în vacanţă, cate în contra mea în numita foie sunt in- dispune după plac. Pe lângă acestea, Regina
Rşi 1898. Niculescu-Brâiliţenu (S.), Geolo­ venţiunî reutăciose şi columnii josnice, pu­ dispune de-o avere privată colosală. Neidl a
Academia Română. gie pentru clasele secundare inferiore, Bu- blica e cu reaua intenţiona de a se duce testat Reginei o jumătate de milion ster­
curesel 1898. Popescu-Ciocănel (Gheorghe),
— Fine.) — publicul şi a ascunde abusurileşi corupţiu lingl, de cari însă Regina nici odată nu s’a
Text-Atlas Geografia judeţului Constanţa, nile comise de dânşii, cari abusurl se pot atins, aşa că aceşti bani s’au urcat până
VII. Concursurile premielor. Ploescl 1897. Radu (V. 1.), Expunerea prin­ ori când dovedi. a(fi la 12 milione Dela soţul sâu a moşte­
cipilor economiei politice, laşi 1899. Scraba nit 600,000 funţl şterlingl. Principatul Lan-
Tn sesiunea generală a acestui an sunt (G. D.), Negulcscu (Şt.), Teodossiu (Grig.), Ou distinsă stimă:
•de acordat 4 premii pentru opere publicate Carte de cetire pentru clasa IV primară Voi cu Hamsea, caster îi aduc un venit anual de 50 mii
funţl sterlingl, principatul Corwall 70 mii
şi 4 pentru lucrări presentate în manuscript urbană, ed. IV, Buc. 1898. Slrăjanu (M.), Protopopul Lipovei.
asupra unor subiecte puse la concurs. Principie de estetică şi poetică, p. II, Poe­ dintre cari prinţul de Wales primesc© 50
mii. Regina mai posede mulţime de moşii
La concursurile acestor premii s’au tica, Craiova 1896. Ţ>ţu (Ioan), Geografia mari. Preţiosele sale de aur şi argint încă
presentat urmâtorele publicaţiunl şi lu­ comunei Comîndărescî, distr. Botoşani, Buc. EVBuBţămită publică. valoreză multe milione.
crări : 1897. Xenopol (Lucreţia), Curs de geogra­ Braşov, 26 Martie.
1) La Premiul Năsturel-Herescu de fia pentru usul clasei V secundare, p. I,
4.000 Lei, care este a-se da celei mai bune Geografia matematică, Iaşi 1895. Subscrisul birou al Reuniunei femei­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
•cărţi scrise în limba română, cu conţinut In sesiunea generală trecută, scăpâu- lor române din loc, esprimâ adânc simţită Redactor responsabil: Gregoriu Maior.