Page 10 - 1899-04
P. 10

Pagina 2.                                                            GfAZETA TRANSILVANIEI.                                                                  Nr. 74.—1899.

             î
              ntre  noul  guvern  maghiar  şi  noul  guvern   şi  prin  contract  dreptul  său  de  primă  cu­  te  răpesce  să  împroscl  într’o  inteligenţă  în­  tura  naţională  maghiară?   încât  ne  pri­
                                                                                                                                                                                11
             român, va rămână vechea prietiniă“.           cerire.  Acest  grup  de  insule  e  situat  spre   trâgă,  luându-ţl  un  aer  de  superioriiate,  vesce  repetăm  declararea,  că  mişcarea  li-
                  „B(jyetertes“  se  ocupă  de-p.semenea   sud  dela  Samoa.  Puţin  trebue  aşa-dâr,  ca   de-a  fi  areopag  judecător  peste  caracterele  turgiei  maghiare  n’are  nici  o  basă  reală,
             cu  crisa  ministerială  într’un  articul  întitulat   Anglia  şi  Germania  să  se  ia  de  păr,  toc­  altora;  deci,  ca  se-ţl  îndreptezl  năravul,  este   dat  fiind,  că  „Maghiari  greco-catolicî   n’au
                                                                                                                                                                                           14
                                     14
             „Budapesta  şi  BucurescI .  El  c}Le  deja  la   mai  în  ajunul  desehiderei  conferenţei  din   consult  pentru  D-ta,  să  te  familiarisezî  mai  esistat  de  când  lumea.  Vor  însă  să-i  facif
             început,  că  broşura  banffystă  a  răsturnat   Haga.                                      bine cu templul zînei „Modestia .            de  aci  înainte  —  ou  forţa  !  Ei  bine,  cei
                                                                                                                                      14
             pe  Sturdza,  acea  broşură  a  folosit  ca  basă                                                Pici,  că  stările  deplorabile  de  pe  la  interesaţi  să  vor  îngriji,  ca  planurile  ma-
                                                                Tractatul  ele  pace  ispano-ame­
             oposiţiei  uoite  de  a  acusa  pe  Sturdza  cu                                            D-vostră  sunt  de-o  natură,  încât  pentru   ghiarisatorilor să nu reuşâscă.
                                                           rican.  Din  Washington  se  anunţă,  că  pre­
             păcatul  „trădării  de  patr:ă“  şi  prin  obstiuc-                                        Despărţământul    Associaţiunei   numai   cu
                                                          şedintele  Mac-Kinley  şi  ambasadorul  fran-                                                    Monumentul Şaguna. Soirea, că gu­
             ţiune  în  cameră  şi  mobilisarea  stradei  a                                             funea  puteţi  prinde  president;  la  acâstă
                                                           C63 Cambon au schimbat reciproo ratificarea                                                vernul  a  dispus  ca  oolectele  în  favorul  mo­
             începe  răsboiă  contra  lui,  care  curând  s’a                                           vorbă  prea  înţoţonată,  ni-se  impune  între­
                                                          tractatului  de  pace  ispano-american.  Mac-                                               numentului  Şaguna  să  se  potă  continua
             sfirşit cu căderea lui Sturdza                                                             barea,  cum  de  D-ta,  care  vorbescl  ex  ca­
                                                          Kinley  a  dat  un  avis  public,  în  care  face                                           negenat  şi  ca  autorităţile  se  restitue  banii
                   D-l  Sturdza  —  cjice  —  a  câcjut  pe                                             tedra,  n’ai  primit  acel  presidiu  şi  fără  de
                                                           cunoscut  textul  tractatului  de  pace  şi  schim­                                        confiscaţi,  a  indispus  pe  unele  din  foile  un-
                                     11
             tema  „cestiunei  ardelene   ;  el  nioi  n’a  în­                                         funiă?  Cum  te-au  oprit  cei  din  bârlog,  să
                                                           barea reciprocă a actelor de tractat.                                                      gurescl.  Una  dintre  acestea  îşi  ia  aerul
             cercat  să  se  opună  contra  atacului  oposi­                                            nu o faci acâsta?
                                                                                                                                                      de-a  da  indirect  lecţii  d-lui  Szell,  dicând,
             ţiei,  deşi  avea  la  spate  o  colosală  majori­
                                                                                                              Dâr  una  mai  ponderosă.  —  p i c i :   că
             tate. Apoi continuă:                                       R  ă  s  p  u  n  s             fără  privire  la  întâmplarea,  că  poporul  ţi­  că  fericitul  metropolit  a  fost  „cel  mai  mare
                                                                                                                                                                             11
                   „Pană  când  în  situaţia  generală  in­                                             nutului  Beiuşan  este  românesc,  D-ta  te   duşman  al  Maghiarilor .  Pentru  a-şl  înte­
                                                              la întâmpinarea ă-lui Dr. Gavril Gozma.                                                 meia  aserţiunea,  foia  din  cestiune  se  pro­
             ternaţională  nu  se  vor  întâmpla  marî  schim                                           asociezi  cu  toţi  străinii  de  omeniă,  în  afa­
             bărl,  nici  un  guvern  român  nu  pote              Oradea-rnare, 10 Aprile st. n.                                                     vocă  la  cuvintele  rebelului  Kossuth  pro­
                                                                                                        ceri  de  mercantilism,  căci  trebue  să  trâescî
             evita  —  tocmai  în  virtutea  posiţiei  geo­     Stilul  fiind  icona  omului,  D-l  G.  esclusiv intereselor L-talc comerciale bine chib­  nunţate  odiniâră  în  dietă  despre  Şaguna,
                             r
             grafice  —  rapo turile  prietinesci  cu  mo                                                                                             pe  care  îl  numi  „trădător"  şi  nevrednic  de
                                                          Oozma  prin  întâmpinarea,  ce  a  făcut’o    zuite.  Va  să  poporul  româneso  nu  este
             narchia  eustro-ungară.  Este  totuşi  adânc                                                                                             graţiă  —  adecă  de  graţia  lui  Kossuth.  Ar
                                                           „Sentinelei ,  înaintea  publicului  român  nu   băştinaş,  nu  este  adus  pe  aici  de  Traian,
                                                                     11
             ruşinător  pentru  noi,...  că  o  cestiune  a                                                                                           face  bine  gazetarii  maghiari  şoviniştl,  dâcă
                                                          şi-a  ridicat  prestigiul,  ci  şi-a  întunecat  şi   înainte  de  asta  cu  două  mii  de  ani,  ci  e
             nostră  curat  internă  formâză  constant  chea­  aureola,  ce  a  putut’o  avpa  prin  modestia-i  numai  aşa  o  venitură  din  întâmplare,  bună-   s’ar  feri  a  atinge  astfel  de  cestiunl  deli­
             gul  tuturor  mişcărilor  de  schimbare  de  gu­                                                                                         cate  adî,  când  tocmai  ei  se  laudă,  că  „au
                                                          afectată  pănă  acum.  Oeloe  se  măniă  şi  dă   6ră  cum  învaţă  scriitorii  şi  profesorii  ma­                14
             vern  şi  a  luptelor  de  partid.  Apariţiunea                                                                                          tras văl asupra trecutului .
                                                          cu  bâta’n  baltă,  ca  să  stropâseă  totă  îm­  ghiari,  că  au  imigrat  pe  nesimţite  în  seoo-
             acesta  în  sine  face  imposibil,  ca  înrre  Un                                          lul  al  14-lea!  Prin  urmare  onorabilii  şi  o-   Corone eterne. Din incidentul morţii
                                                          prejurimea,  nu  pote  avea  dreptate  şi  ade­
             garia  şi  România  să  esiste  legătura  firescă
                                                          vărul  la  mână.  Despre  acesta  s’a  putut   nestii  D-tale  soţi  de  mercantilism  sunt  băş­  vrednicului  bărbat,  secretar  al  Eforiei  şco­
             de  solidaritate  şi  să  se  consolideze  senti­
                                                          convinge  d-sa  din  răspunsul  f6rte  nimerit   tinaşii  şi  talpa  ţării,  deci  prin  associarea  lare,  a  d-lui  loan  Săniuţă,  d-l  Ioan  G.
             mentul  intereselor  comune.  Ba  nu  se  pote
                                                          şi  obiectiv,  ce  l’a  căpătat  dela  redaoţiunea   cu  ei  ai  prevedere  de  folose  comerciale,  şi  Stroescu,  comersant  în  Ploeştî  şi  cassierul
             încunjura,  ca  tote  straturile  poporului  ro­     14                                    din  astă  causă  te  acăţl  eu  ambele  mâni  Societăţii  Cooperative,  a  depus  prin  d-l
                                                          „Gazetei   nostre,  cu  seriositate  şi  impar­
             mân  :  ă  fiă  umplute  prin  vecinică  agitaţiune
                                                          ţialitate,  —  prin  acest  răspuns,  cu  argu­  de  dualismul  ciorecilor  acestor  domni.  Fiă-ţl  Ieronim  I.  Micu,  în  amintirea  iubitului  de­
                                    14
             cu  ură  contra  nâstră ...  E  cert,  că  nu
                                                                              a
                                                          mente  ad  hominem ,  am  putâ  privi  cestiu   după gustul D-tale!                         cedat  suma  de  25  fi.,  âr  d-l  Maxim  D.  Ne-
                                                                 n
             trebue  să  ne  temem  de  nioi  un  fel  de
                                                          nea  de  terminată.  Eu  însă,  din  respectul     In  contemplarea  fraselor  bombastioe:   goiţâ,  comerciant  tot  în  Ploeştî,  a  depus
             schimbare  de  guvern  român.  Nici  fiinţa  de                                                                                     14   din  acelaşi  dureros  incident  2  fi-,  drept  co­
                                                          ce-1  am  pentru  Românimea  provinciei  be-  „perfectă  cunoscinţă  a  referinţelor  locale ;
             arap  a  lui  Sturdza  nu  a  făcut  albă  baia  gu­  iuşene,  mă  simt  îndatorat  să-i  replic  d-lui  „cea  mai  strictă  „apreţiare ,  —  „recerin-  ronă  eternă  la  fundaţiunea  iubiţilor  răpo­
                                                                                                                                    14
             vernării  lui;  urmaşul  s“u  încă  nu  va  fi  un
                                                          G. Oozma următorele:                          ţele  spiritului  timpului   etc.,  să-i  arătăm  saţi, întru ajutorul şcolarilor săraci.
                                                                                                                               41
             drac  atât  de  negru,  cum  îl  văpsesce  opoziţia.
                                                                Persona  d-sale  neînsemnată  (precum  d-lui  G.  Oozma,  ce  ne  învaţă  praxa  şi  ex-   Sumele  de  sus  se  chitâză  în  acest  mod
             Insă  şi  politica  maghiară  trebue  să  fie  Hd-                                                                                       şi  se  adaugă  la  numita  fundaţiune.  —
                                                          scrie)  a  fost  prima-dată  atinsă  în  diarul  periinţa  cotidiană.  Insu-şl  D-sa  reounâsce,
             sită  faţă  cu  România  de  ori-ce  pornire  uşu-
                                                                               14
                                                          maghiar  „Nagyvârad ,  în  care  într’un  nu­  că  capitalul  D-lor  cel  mic  s’a  aliat  cu  ca­  B  r a ş o v ,   2  (14)  Aprilie  1899.  Comitetul
             rateeă  şi  de  isbucniri.  Politica  acâsta  pe
                                                          măr  următor  se  scriea,  că  „Nâpbank -ul  pitalul  cel  mare  al  neromânilor.  —  Oe  în-   parochiol  român  gr.  or.  din  Cetatea  Braşo­
                                                                                                  tt
             cât  de  energică,  pe  atât  de  precaută  tre­                                                                                         vului.
                                                          din  Beiuş  este  dorit,  şi  să  şi  fondâză  sâmnă  acâsta?  Oă  pescele  cel  mare,  înghite
             bue să fiâ“ . . . .
                                                          pentru interesul naţional maghiar. Dâcă d sa,  pe  cel  mic.  fist  mod  D-vostră  veţi  fi  înghi­
                                                                                                                                                           A IX conferenţă interparlamen­
                                                           ca  Româu,  n’a  simţit,  că  acestă  descope­  ţiţi,  căol  băncile  se  întemeiâză  pe  acţiuni,
                                                                                                                                                      tară  se  va  ţinâ  anul  acesta  la  Crisiiania
                   Prelungirea  şedinţelor  dietei  rire  atinge  caracterul  d-sale  românesc  (nu  —  respectivii  d-ni  vor  coopera  ca  maiori-
                                                                                                                                                      dela  1—4  August.  Guvernul  norvegian  a
             ungare.  Este  sciut,  că  parlamentul  ungar  am  vorbit  şi  nu  vorbesc  de  onestitate  in­  tatea  acţionarilor  să  se  adune  din  tagma
                                                                                                                                                      votat  50,000  corone  pentru  conferenţă,
             a  dat  guvernului  o  indemnitate  pe  timp  de  dividuală),  atunci  nici  că  este  îndreptăţit  lor,  —  aceştia  apoi  aleg  direcţiunea,  direc­
                                                                                                                                                      afară  de  acâsta  va  pune  la  disposiţia  mem­
             patru  Iun*,  pentru-ca  pe  basa  acesteia  să  să  denegrâscă  inteliginţa  românâsoă  din  ţiunea  alege  oficianţii  şi  persânele  condu-
                                                                                                                                                      brilor  o  corabiă  pentru  escursiune  la  polul
             p6tă  încassa  dările  şi  venitele  statului  con­  ţinutul  Beiuşului  cu  epitetele,  că  e  „in­  cătore:  preşedinte,  vice-preşedinte,  director
                                                                                                                                                      nordic.
                                                                             14
             form  disposiţiunilor  legii  budgetare  din  diferentă ,  „inertă ,  „superficială   şi  „ig­  executiv  etc.;  maioritatea  acestora  va  de­
                                                                                            14
                                                                   11
             anul  trecut.  Acâstă  indemnitate  espiră  cu  norantă ,  căci  tote  aceste  resaltă  asupra  cide  apoi  asupra  tuturor  cestiunilor  şi  afa-   Afaceri bisericesc! serbescî. Mi­
                                                                  14
             finea  lui  Aprilie.  Fiind  însă,  că  desbaterea  capului d-sale.                       i  cerilor  financiare  economice,  întreprinderi   nistrul-preşedinte  Szell  a  primit  alaltăerl  o
             budgetară  se  amână  prea  mult,  âr  timpul      D-sa  nu  şi-a  nimerit  omul,  pe  care  îl   în  diversele  ramuri  ale  institutului,  pen-   deput&ţiune  numărosă  din  membri  ai  Con­
             espirârii  indemnităţii  se  apropie  prea  tare,   presupunea  sub  pseudonimul  „Sentinela ,   tru-oă  Românii  vor  fi  în  minoritate.  —   gresului  bisericesc  sârbesc,  care  şl-a  es-
                                                                                                    11
             guvernul  umb'ă  cu  gândul  să  prelungâscă   căci  îi  spun  adevărul,  că  nu  sunt  Beiuşan;   Deci  când  va  veni  vorba  de-o  întreprin­  primat  dorinţa,  ca  Congresul  să  se  convoce
             cji  de  di  până  la  finea  lunei  curente  şedin­  altcum  nu  asta  importă,  ci  obiectul  şi  dis-   dere  economică,  comercială,  de  un  împru­  cât  mai  curând.  Ministrul  a  declarat,  că  va
             ţele  camerei,  pentru-ca  astfel  să  se  câştige   cusiunea.                             mut  mai  considerabil  româneso,  oe  veţi  esamina  afacerea  şi  va  lua  hotărîrl  asu­
             timp  suficient  pentru  desbaterea  budgetară,                                            putâ  ajutora  D-vostră,  minoritatea  ?  Putâ-  pra ei.
                                                                                          14
                                                                Corespondenţa  „Sentinelei   a  spus
             care  negreşit  trebue  să  se  sfîrşâscă  luna                                            veţl  împărţi  la  încheierea  conturilor  anuale
                                                                                                                                                                        11
                                                          publicului  român,  că  acei  6  Români  fac                                                     „Lipovana , institut de credit şi eco­
             acâsta.  Ministrul-preşedinte  Szell  a  şi  co­                                           un  bănuţ  pentru  scopuri  oulturale  româ­
                                                           bancă  cu  Jidanii  şi  Maghiarii,  ce  nu  tre­                                           nomii  în  Lipova,  a  împlinit  cinci  ani  dela
             municat  intenţia  guvernului  cu  partidele                                               nescl?  Prin  urmare,  d-le  Gavrilă  Oozma,
                                                          buia  să  facă,  căci  puteau  face  şi  bancă  ro­                                         întemeiarea  sa.  Ea  s’a  fundat  cu  un  capital
             din  oposiţiă,  cari  au  declarat,  că  în  caşul                                         unde  rămânem  cu  binele  obştei  românescl  ?
                                                          mână  ;  atâta  tot.  D-ta  Oozma  ai  recunos­                                             pe  acţiuni  de  50.000  fi.  şi  a  realisat  în
             do  faţă  nu  vor  ridica  escepţiunî.  Se  crede,                                         Din  punct  de  vedere  românesc,  asta  e
                                                           cut  asta,  cu  denaturarea  lucrului,  dându-i                                            cursul  celor  cinci  ani  de  esisteuţă  progre­
             că  şedinţele  se  vor  prelungi  (jilnic  cu                                              stricta  apreţiare  a  împrejurărilor  D-vostră,
                                                           alt  înţeles  din  dootrina  mercantilismului,  şi                                         sele  oele  mai  frumose.  In  anul  prim  (1894)
             câte-o oră.                                                                                şi  nu  esclusiv  interesele  bine  chibzuite  ale
                                                           vrând  a  da  probe  binevenite  străinilor,  că                                           revirimentul  cassei  a  fost  de  10%  milione
                                                                                                        unor particulari.
                                                           Românii  din  ţinutul  Beiuşului  n’au  vitali­                                            fior.,  în  anul  al  doilea  16  milione,  apoi
                        Revistă externă.                   tatea  de-a  face  ceva  din  puterile  lor  pro­                           Sentinela.     19,  20,  âr  în  anul  din  urmă  peste  28  mi­
                                                           prii  ;  —  faţă  de  alte  ţinuturi  românesc!,                                           lione.  Depunerile  spre  fructificare,  cari  în
                   Lupta  în  Samoa.  Câte-va  cjile  îna­
             inte  se  părea,  că  conflictul  din  Samoa  va   mai  sărace  decât  al  Beiuşului,  în  cari  s’au   SOIRILE DILEI.                   anul  prim  au  fost  57.903  fi.  au  ajuns  în
                                                           putut  fonda  bănci  românescl,  şi  faţă  de                                              decursul  anului  1S98  la  187.502  fi.  In  1895
             fi  înlăturat  definitiv  pe  cale  paeinică  şi  ar­                                                                 î
                                                           băncile  întemeiate  pănă  acum  în  număr  de                          — 2 (14) Aprilie.  a  întemeiat  un  fond  de  reservă  cu  2269  fi.
             monică  între  Germania,  Anglia  şi  America.
                                                                                                                                                      Acest  fond  la  finea  anului  1898  era  de
                                                                                                                                               14
             Anglia  şi  America  primiseră,  ca  afacerea   peste  70  —  o  afirmare  de  miseria,  mişelia   „Biserica gr. cat. maghiară  şi mi­
                                                           Românilor  de  pe  la  D-vâstră,  ce  o  acusă                                             10,028  fi.  Venitul  curat,  oare  în  anul  prim  a
             să  fiă  discutată  de  comisar!  esmiş!  prin                                             nistrul  Wlassics.  Riceam  mai  alaltăerl,
                                                           înaintea  lumei,  nouă  streine,  —  este  bre                                             fost  5660  fi.,  s’a  urcat  treptal  an  de  an,  aşa
             decisiune  unanimă.  Cabinetul  din  Londra                                                că  aprope  totalitatea  stegarilor  şovinismului
                                                           acesta  caracter  româneso?  Şi  totuşi  D-ta                                              că  în  1898  a  fo3t  9528  fi.,  âr  dela  înfiinţarea
             însă  ridică  escepţiunî  în  contra  decisiunei                                           violent  maghiarisator  sunt  nemulţămiţl,  că
             unanime,  şi  escepţiunea  acesta  a  silit  pe   vii  să  dăscălescl  pe  Români,  că  discută   ministrul  Wlassics  n’a  declarat  în  dietă,  că   saşi  pănă  adî  venitul  curat  al  institutului  a
                                                           fără  de  cap,  că  seduc  opiniunea  publică,                                             fost  40.326  fi.  Spre  scopuri  de  binefacere
             Germania  să  păşâsoă  energic.  „Hamburgi-                                                va  sorbe  într’o  lingură  de  apă  şcolele  ne­
                                                           oă  distrug  ce  edifică  âmenii  cei  de  omeniă,                                         s’au  dăruit  în  anul  prim  160  fi.,  apoi  tot
             scher  Correspondent“  anunţă  semiofioios,                                                maghiare.  Oa  adagiu,  se  ridică  acum  aceşti
             că  Germania  va  cere  satisfacţia  deplină   oarl  lucră  pentru  prosperarea  obştei  ro­  stegari  c’o  altă  nemulţămire,  care  privesce   mai  mult,  tot  mai  mult,  aşa  că  adunarea
                                                           mânescl (?)                                                                                generală  din  urmă  a  votat  pentru  scopuri
             pentru  vătămarea  tractatului  din  Berlin.  Pe                                           politica  bisericâscă  a  guvernului.  Mult  i-se
             când  în  traotările  diplomatice  se  iveso  ast­  Nu  ni-ai  spus,  D-le  Oozma,  ce  ai  edi­  ia  în  nume  de  râu  lui  Wlassics,  că  nu  dă   de  binefacere  31111.,  âr  dela  înfiinţare  pănă
             fel  voci  disarmonice,  în  Apia  s’a  început  ficat  d-ta  şi  soţii  d-tale  pănă  acum,  ce  ar   espresiune  publică  sentimentelor  sale  de   acjî  a  jertfit  pentru  scopuri  de  binefacere
             de  nou  lupta.  Omenii  lui  Mataafa,  susţinut  putâ  distruge  cei-lalţl  Români  BeiuşenI,  —   simpatiă,  ce  le  nutresce  faţă  cu  „patrio­  1207  fl.  plus  alte  500  fi.  dăruite  bisericei
             de  Germania,  au  ispitit  o  trupă  de  EnglesI  şi  fiind-oă  nu  ni-ai  dovedit,  noi  nu  vedem,   tica   mişcare  a  celor  din  fruntea  „Maghia­  române  gr.  or.  din  Lipova.  La  adunarea
                                                                                                            11
             şi  Americani  să  între  în  luptă  cu  ei.  Trupa  nu  găsim  nimic,  prin  urmare  din  omenia   rilor  greco-catolicl ,  mişcare,  ce  ţîntesce  la   generală  dela  23  Febr.  c.  a  fost  reales,  cu
                                                                                                                          11
             a  fost  rău  bătută,  trei  oficerl  şi  mai  mulţi  ce-o  basaţî  pe  ast-fel  de  fapte  românescl,   maghiarisarea  liturgici.  Se  miră  domniile   totalitatea  voturilor,  ca  preşedinte  al  insti­
             soldaţi  au  fost  ucişi  şi  tunurile  cucerite.  nu  cerem,  ci  o  lăsăm  întrâgă  pentru  com­  lor,  că  ministrul  stă  ou  mânile  în  sîn  chiar   tutului  pe  un  nou  period  de  şâse  ani  D-l
             Englesii  au  prins  pe-un  German,  bănuit  de  pania d-vâstră cosmopolită.               acum,  când  şi  Armenii  sunt  dispuşi  a  primi   Dr. Alesandru Moosonyi.
             a-le  fi  tradat  posiţia,  şi  l’au  dus  ca  captiv   Apoi  dâcă  nu  vedem  faptele  D-v6stră  să  facă  parte  din  acâstă  „biserică  greco-   Alte  treceri.  Trăim  bag’  sâmă  în
                                                                                                                          11
             pe  o  corabiă  a  lor.  Acâstă  nouă  luptă  nu  anteriore  măreţe,  din  cari  vg  deduceţi  „o-  catolică  maghiară ,  contopindu-se  şi  în  epoca  trecerilor  dela  o  religiă  la  alta.
                                                                                     44
             pote  decât  să  învenineze  şi  mai  mult  ra­  menia“   ce  e  cu  „bârlogul   D-tale,  în  care  privinţa  religiosă,  nu  numai  politică,  cu  In  Ungaria  aceste  treceri  se  întâmplă  mai
                                                                 l
             porturile  încordate  dintre  litiganţl,  cu  atât  vecii  cu  ochii  pe  alţii,  oarl  stau  ascunşi  în  „naţia  alcătuitore .  Neastâmpărul  acesta  al  ales  din  causa  impunerii  limbei  maghiare
                                                                                                                         14
             mai  vârtos,  că  Anglia  a  cuprins  în  altă  el  ?  Ni-se  pare,  că  D-ta  nu  te-ai  răcorit  mai  stegarilor  şovinismului  violent  face  impresiă  în  biserici.  După  caşul  din  Tolna,  a  ur­
             parte  grupul  de  insule  Tonga,  asupra  că­  puţin  în  el,  decât  omul,  care  după  semne  comică.  Dâr  n’a  (jis  Wlassics  al  lor  câte-va  mat  un  alt  cas  în  comuna  locuită  de  Şvabi
             rora îşi pusese ochii Germania, garantând     D-tale  îţi  este  prea  odios,  şi  acest  venin  cjile  înainte,  că  stâua  lui  polară  este  „cul­  şi  de  Maghiari  rom.  cat.  Kocsala.  Cârta  în­
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15