Page 13 - 1899-04

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare fii.
iimiitistratiiiM şi Tipografia. ADonamente neutru Austro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mate Nr. 30. Pe un an 12 fb, pe şăse Iun)
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet. Pe uri an 40 franol, pe şăse
INSERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe 1 roi luni 10 fr.
«INISTRAŢIUNE în Hraşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunnlurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viona: M. Dukos Naohf. cielo poştale din întru şi din
«ax. Augsnfold 4. Emerloh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Halnrloti ..Sohalek. Riidolf Mosso. Abonamentul pentru Braţe ?
1
A. Oppellks Naclif. Anton Oppellk.
In Budapesta : A. V. Boldbar- Aimmişţraţmnea, piaţa nare
ger, Eksteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, otagii
burg.- Narolyl 4 Uobmann. L: Pe nn an 10 fi., pe şist
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe troi luni 2 fi. 50 or.
ria garmond pe o colbnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu- (3sTuLno.Sr d.c ZD-CLXicil2a.ecă, 14=) 12 fl., pe 0 luni 6 fl.. po trei
blioare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cftt şi inscrţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se clăti înainte.
Nr. 75.—Anul LX3I. Braşov, Duminecă 4 (16) Aprilie.

Evenimentele în România. dimisiunea Luni la amiafiî, âr opo- conservatori şi junimişti, între car! tiei şi după urcarea pe tron a fost
siţiunea, care a fost ales un comitet se fiice, era tocmai în pregătire primul ministru-preşedinte al Princi­
In săptămâna acesta s’au petre­ de resistenţă şi a fost conchiămat o de a-se face o fusiune. pelui Carol. La 1871 L. Catargiu a
cut însemnate evenimente în Ro­ nouă întrunire pe fiiua de Miercuri, De altă parte trebuia timp reuşit a împiedeca abdicarea dela
mânia.. Presimţirile, că fiiua de Du­ a decis, ca în urma acestui „eveni­ pentru a-se stabili dâcă se pote face tron a principelui Caro! şi a delă-
mineca trecută, când aveau se se ment fericit pentru causa naţională" ■’£vncentrare a grupurilor liberale tura crisa de care era ameninţată
ţină două întruniri publice în Bu- — cum fiice manifestul ei — să nu pentru formarea unui nou cabinet ţâra. După acâsta a stat în mai
curescî: una guvernamentală şi alta mai ţină întrunirea proiectată. liberal fără d l Sturdza. multe rânduri în fruntea guvernului,
oposiţională — va nasoe conflicte, Este sciut, că oposiţiunea libe­ Tote aceste momente au întâr- dovedind multă capacitate de ocâr-
car! vor influinţa mult mersul lucru­ rală-democrată şi conservatâre-juni- fiiat pănă acum resolvarea crisei mi­ muire, mai ales pe terenul adminis­
rilor, s’a adeverit. mistă şi-a îndreptat atacurile ei în nisteriale. Se prevede, că viitorele trativ, şi pănă în fiilele din urmă ale
întrunirea partisanilor guvernu­ timpul din urmă cu deosebire în con­ alegeri pentru corpurile legiuitore, vieţii sale a fost neobosit în a stă­
lui, în care a avut întâiul cuvânt tra personei ministrului preşedinte vor crea o nouă constelaţiune par­ rui şi a lupta pentru binele ţării şi
ministrul-preşedinte, s’a terminat cu Sturdza, susţiind, că rămânerea lui lamentară, şi în asemeni împreju­ al naţiunei române.
o moţiune votată în apărarea poli­ mai departe în fruntea guvernului rări dificile, nu e mirare, că solu- Etă cum caracterisâză d-1 Tache
ticei acestui din urmă. întrunirea aduce scădere demnităţii naţionale. ţiunea crisei ministeriale întârfiie. Ionescu, în organul conservator „Tim-
oposiţională înse, ţinută subpresidiul învinuirile oposiţiei erau îndrep­ Se fiice, că M. S. Regele va pul“, pe Lascar Catargiu:
d-lui T. Maiorescu, şi care a fost tate în genere în contra atitudinei lua o decisiune definitivă numai Numai printre eroii antichităţei poţi
cercetată de un număr imposant de ministrului-preşedinte Sturdza în Ges­ după îmormântarea regretatului băr­ găsi omeni, ca Lascar Catargiu. Pe acest
cetăţeni, s’a terminat cu hotărîrea tiunea naţională dela venirea sa la bat de stat Lascar Catargiu, ca mort de eri nu-1 poţi compara decât cu
de-a se face o manifestaţiune pacî- putere, dâr mai ales i-se imputa, cu semn de pietate faţă cu răposatul, morţii de mii de ani, atât de măruţă în
nică la cele trei cluburi ale oposi- provocare la broşura banffystă şi la care a fost un stîlp şi un sfătuitor cinstea, seninătatea şi bunătatea ei este
ţiunei unite. Pe drum manifestanţii cele ce s’au spus în dieta ungară al dinastieijjjîn vremuri grele. figura şefului pe care-1 jelim.
însă au fost opriţi de-a merge la despre ea., că n’a apărat cum se cu­ Ca sS se vadă mărimea lui Lascar
clubul conservator de cătră miliţiă, Dorinţa nostră şi a tuturor ami­ Catargiu, nu este nevoie de nici o depăr­
care a fost comandată spre a opri vine demnitatea naţională faţă cu cilor tînărului şi vigurosului stat tare. Marmora din oare l-a zidit făptura,
pretensiunile guvernului Banffy.
pe manifestanţi în mersul lor şi a-i român este, ca conducătorii destine­ era aşa de albă, încât puteai să o privescl
împrăscia. Din causa acăsta s’a pro­ Cabinetul Sturdza văfiându-se lor lui să găsâscă calea cea mai cât de aprope.
dus o învălmăşală între soldaţi şi atacat din tote părţile, chiar din par­ dreptă şi mai bună pentru desle- Alţii mai talentaţi, mai învăţaţi, mai
manifestanţi, cei dintâiu înaintând tea liberalilor cari nu erau învoiţi garea crisei, spre binele ţării şi al personali, din generaţia cea mare, au înce­
cu baioneta scbsă şi rănind pe mulţi, cu politica urmată nici înlăuntru, naţiune! române. put cu mai multă strălucire, au gustat mai
ăr cei din urmă aruncând cu pietrii nici în afară în raporturile cu gu­ i ■ , ■ de vreme din popularitatea îmhătătbre, der
în soldaţi şi rănind asemenea mulţi vernul ungar, a fost în cele din Lascar Catargiu *S* au trăit sg vadă discutându-li-se meritele
dintre ei. Abia numai într’un târfiiu urmă constrîns a-se retrage. şi scăcjendu-le autoritatea.
gendarmeria călărâţă înaintând în Astfel s’a produs crisa ministe­ Luni după amefiî a răposat în Lascar Catargiu din potrivă. Vieţa
trap cu sabia scosă şi fiind ajuto­ rială în România, care nu se p6te Bucurescî ilustrul bărbat de stat al lui a fost un mers neîntrerupt din ce în
rată şi de pompa cea mare a ora­ nega, că este gravă din causa stări­ României Lascar Catargiu, care timp ce mai sus. Jir slîrşitul este o adevărată
şului, a putut să împrăscie mulţi­ lor încurcate, ce domnesc în vieţa de peste cincî-fiecî de am şi-a servit apoteosă.
mea. S’a întâmplat multe răniri parlamentară şi de partid. ţâra şi a luptat pentru binele şi în- Pentru Lascar Catargiu popularitatea
grave şi mulţime de persone au fost Situaţiunea a mai fost compli­ naintarea neamului său cu credinţă, n’a venit de-odată, ademenită de vorbe
arestate. Faptul însă, care a produs cată şi prin mortea şefului partidu­ statorniciă şi abnegare. Lascar Ca­ frumose ori de făgâdueli deşerte; ea a ve­
mare indignare în capitală, a fost, lui conservator Lascar Catargiu, care targul a fost şeful partidului con­ nit încetul cu încetul, ca o răsplată a unei
că forţa armată n’a fost pusă în s’a întâmplat în aceeaşi (ţi- în care servator şi în diferite rânduri a vieţi întregi închinate datoriei, călăuzită
mişcare după somaţiunile cerute de guvernul Sturdza şi-a dat dimisiunea. condus, guvernul ţării ca ministru- de un siDgur d o r : dragostea de ţerâ.
lege. Din causa acesta pentru con­ Partidul conservator a ales ca preşedinte. La 1858 a lucrat îm­ Alţii au vorbit mai des decât densul
flictul sângeros de Duminecă a fost şef al comitetului său esecutiv în preună cu marii patrioţi ai Româ­ despre iubirea lor de neam. Lascar Catar­
făcut răspunzător guvernul. locul răposatului Lascar Catargiu, niei din generaţia bătrână la Unirea giu însă l’a iubit cu acea pasiune adâncă,
In mijlocul estremei agitaţiuni pe d-1 Gr. Cautacuzino, der a tre­ Principatelor. La 1866, ca locotenent cere amuţesoe vorba, dâr îmbărbătâză
a spiritelor, fiind dojenit ministrul buit puţin timp pentru a regula suc- domnesc, împreună cu Golescu, Bră- inima.
de interne şi de cătră însu-şî regele, siunea în şefia partidului conser­ tianu, Rosetti, Ghica ş. a. a pus te­ Acâsta este explicaţia, singura expli­
ministeriul Sturdza a decis a-şî da vator precum şi raporturile dintre melia nouei constituţiunî şi a dinas­ caţia a întregei lui vieţi . . . .

FOILETONUL „GAZ. TRANS". Atunci îi făcea plăcere frumâsa pri- când avea inimă de petră. Pietrile aşa, cum ai trăit tu, nu-ţî putea fi
velisce a văii, musica şi jocul; atunci dâcă sunt morte nu rîd, nici nu de nici un folos. Aşafiâ*te acum un­
aştepta cu bucuriă cesurî întregi plâng. deva aci în pădure, edifică-ţi o casă,
Inima cea rece. pănă i pregătia mamă-sa mâncarea Mai întâiu şi întâiu de tote se însâră-te, portă-ţî averea, că numai
cea simplă. duse la Miche! Holandesul, care 1 lucrul ţi-a lipsit; ţi-a fost urît, nu­
(Fine.) Când se gândea el astfel în tre­ primi cu bucuriă. „Michel", fiise el, mai din causă, că ai fost leneş, şi
Doi an! de-a rândul călători cut, îi venia atât de curios, cum de „am călătorit şi am văfiut tot ce se acum tote le arunci pe acâsta inimă
Petre Munc în lumea mare, privind el acum nici a rîde nu mai scie, pâte vedâ, dâr tote sunt nimic, oriau nevinovată".
în drâpta şi ’n stânga din trăsură măcar că firea lui era de-a rîde de plictisit numai. Cu deosebire lucrul Petre vedea bine, că Michel are
şi înholbându-se pe la cele case ori-ce nimica. Când rîdeau alţii, el teu cel de piâtră, ce-1 port în piept, dreptul în ce privesce lenea, deci se
mari; nu se interesa de nimic, unde zimbia numai din gură cu curtuasiă, mă feresce de ori şi ce. Nu mă mâ- gândi să se facă tot mai avut şi
sta, decât să ţină în minte firma os- der inima- lui nu mai rîdţţa cu el. niu în veci, nu s trist nicî-odată, dâr mai avut. Michel îi mai dete câte-va
El simţia, că este liniştit, der îndes­ nici nu mă pot bucura, şi-mî vine, sute de mii florini şi se despărţiră
pătăriei, unde s’a coborît, apoi alerga
tulii nu era. Nu pentru-că l’ar fi ca şi când numai de jumătate aşi ca prietini buni.
prin cetate şi căuta rarităţile şi frum-
eeţile cetăţii. Der nimic nu-i făcea muncit dorul de patriă seu întrista­ ti viu. Nu mi-ai pute face mai miş- îndată străbătu în Pădurea ne-
plăcere, nici un tablou, r.icî o clă­ rea, ci pustietatea, disgustul, vieţa cătâre o lâcă inima asta de pâtră? gră vestea, că Munc Petre ori căr-
fără bucurii erau, cari îl hotărîră în de nu — dă-mî inima mea cea ţaşul Petre ar fi venit erăşî mult
dire, nic! o musică, nic! un joc. Inima
lui cea de petră nu participa la ni­ urmă se se reîntârcă ’n patriă. vechiă. M’am fost deprins cu ea în mai avut, decât mai înainte. Ca de
mic, şi ochii lui erau nesimţitori, Când venia el din Strassburg şi cei 25 de ani, şi chiar de ml făcea comun, aşa se întâmplă şi cu el;
erau orbi, şi urechile lui erau în­ zări întunecatele păduri ale patriei câte-o supărare din când în când, când era calic, fu scos pe uşă afară
chise pentru orî-ce frumseţă. Nimic sale, când revăfiu prima-datâ impo- totuşi era ea o inimă viâiă şi veselă". din ospt tăria „La sâre"; şi acum,
nu-i mai rămăsese, decât bucuria de-a Spiritul pădurei rîse sarcastic. când eşl într’o Duminecă dup’amâfil
santa statură, amicabilele şi since­
mânca, bea şi durml, şi aşa trăi el, rele feţe ale locuitorilor Pădurei ne­ „Dâcă odată eşti mort, Petre Munc, prima-dată într’acolo, toţi îi strîn-
călătorind prin lume fără scop; pen­ gre, când veniră la urechia lui to­ atunci să nu ţî mai lipsescă nimic; geau mâna, toţi îi lăudau caii, toţi
tru desfătare mânca, 6r de urît dur- nurile patriotice, atunci sângele îi atunci poţi ave inima, cea mâle îi întrebau de trăit şi despre călă­
mia. Din când în când îşî aducea circula mai repede şi-şî pipăi inima; simţitâre, şi apoi poţi înţelege, ce toriile lui. Şi când se puse la joc
aminte, că mai voios şi mai fericit credea, că va trebui să plângă şi să urmâză, bucuriă ori întristare. Dâr cu grosul Ezechil, de sburau talerii
era el, când era sărac, şi trebuia se rîdă tot odată, der curo putea el fi aici sus nu mai pâte fi a ta! Totuşi, cei groşi, era chiar aşa de, văfiut, ca
muneâscă spre a-şî susţină vieţa. atât de prost, ca să crâdă aşa ceva, Petre, ai călătorit în adevăr, dâr şi acela.