Page 14 - 1899-04

Pagina 2. CrAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 75.—1899.

Organul grupului conservator- „Liberalul“, organ al partidului nebună a maghiarisării. S’a aflat chiar o tria vor să arate, că rupându-se de Roma
junimist „Constituţionalul“ scrie între naţional-liberal scrie: gazetă din Pesta, care a scris, că tote catolică şi trecând la protestantism, care
altele: S’a prăvălit un munte de statorniciă, aoele şcole, despre cari se află, că nu cresc este religia de stat a marei împărăţii ger­
Pierderea lui Lascar Catargiu este un credinţă şi abnegaţiune. oetâţenl după voia şi plăcerea maghiarisa- mane, urmăresc tot odată scopul unirei lor
mare doliu naţional. II plânge Corona, care Mortea a răpus pe' neaşteptate pe un torilor, s6 fia şterse de pe faţa pămentului. — cu Germania. Mişcarea de trecere a luat
găsea în bătrânul rezeş totdeuna un sfat om, care o viâţă întregă a stat drept faţă Pe acest teren Ungurii aşa-dâr merg îna­ mai ales în timpul din urmă o întindere
u
limpede eşit din adâncurile esperienţii, o de consciinţa sa, faţă de partidul său, faţă inte cu tâtă „era nouă a lui Szell, care a îngrijitore, aşa încât guvernul s’a văcjut
u
vorbă verde românescă şi un suflet liniştit, de ţâră, faţă de tron. făgăduit: „lege, drept şi dreptate . silit a desfiinţa şi câte-va societăţi, ai că­
dâr hotărît. II plânge partidul conservator, Secerătorea de vieţi a răpit poporu­ — Seim, ce de sânge rău a produs ror membri agitau în interesul ei. După
care a pierdut conducătorul cu inimă de lui românesc un mare caracter, o senină chiar şi la Maghiari nenorocita broşură, în cum se anunţă acum din Viena, însu-şl car­
părinte, cu vorbă blândă de mângâiere şi consciinţă, un pilduitor de patriotism şi mo­ care se aduc laude umflate fostului rninis- dinalul primate Grscha a dat o ciroujară
de îmbărbătare, care cu marea lui autori­ ralitate. tru-preşedinte BanfFy pentru isprăvile lui îndreptată contra mişcării. In circulara
tate morală scia să domine pe toţi, să po- In acea forte restrînsă elită a aces­ săvârşite în contra naţionalităţilor. Broşura acâsta se cjice, că dâoă şi înainte de acâsta
văţuescă la luptă şi să ţină cât mai strînse tei ţări, care se numesoe elita morală, el a acâsta a eşit, cum s’a dovedit în urmă, din religia catolică a fost cea adevărată, nici
rândurile. II plânge Ţâra întregă, din fun­ fost un fruntaş. aşa numita secţia pentru naţionalităţi adl nu pâte fi altfel; ea nu pâte fi învi­
dul Moldovei pănă la Yîrciorova, căci ea supranumită şi „secţia Jeszenszky". Creată nuită, că nu e naţională, dcâre-ce Isus
Acest rang, pe care nu-1 'dă nici nas-
l’a văcjut jumătate de veac la postul dato­ anume de fostul ministru-preşedinte Banffy, Ohristos a înfiinţat’o pentru tâte popârele
cerea, nici averea, nici instrucţia, nici ori
riei, slujind totdâuna cu credinţă, cu cinste ea se ocupa şi cu spionagiu, cu intrigi şi şi naţiunile din lume. Naţională însă este
ce alte întâmplări esoteriee ale vieţei, ci
şi cu dragoste interesele Patriei şi ale nea­ uneltiri, şi cu lăţirea de scirî neadevărate ea, întru cât biserica catolică îmbrăţişâză
fericitul amestec al unei înalte concepţiunî
mului. despre rolul omului pe pământ cu o vi- şi râutăciose despre naţionalităţi, îndeosebi cu iubire tâte nâmurile de pe pământ.
Şi sunt multe şi mari faptele la cari despre noi Românii şi mişcările din sînul Primatele conjură pe credincioşii săi, să se
siune clară a lucrurilor şi urmărilor lor,
fost’a părtaş Lascar Catargiu... Numele lui nostru. Prin ea şi prinomenii, cari îi slujau, ferâscă de „profeţii mincinoşi îmbrăcaţi în
acest rang de adevărată şi eternă noriâ'ţN
acopere multe pagiul mândre ale istoriei patru ani de-arândul am fost grăiţi de rău, piele de miel, cari însă sunt adevăraţi lupi
i-a asigurat pănă la adormirea sa întru
nostre contimporane. Pierderea e mare. huliţi şi ocăriţi în totă forma, formând ea răpitorî . La fine cardinalul primate dis­
w
Domnul o însemnătate preeumpănitore în is­
Se duc bătrânii şi cu ei împreună şi o armă tioălâsă de prigonire, înegrire pune, ca pastorala să se citâscă în biserici
toria contemporană a României; acest rang
seoboră în mormânt experienţa vremurilor şi nedreptăţire. Tatăl acestei secţiuni luân- şi să se facă rugăciuni cătră păstorul cel
a făcut din el o ilustră şi venerată figură
grele. Gol mare în sfatul ţării! du-şl catrafusele din fruntea guvernului, mai înalt, ca marele pericul, ce ameninţă
istorică.
Der şi adversarii săi politici re­ era firesc, ca şi „fiii lui cei ocrotiţi să-şi biserica catolică din Austria, să fiă delă-
w
Puritatea imaculată a vieţei sale i-a
cunosc marile merite şi marea în­ gătâscă geamantanele de plecare. Mai în­ turat.
semnătate pentru ţâră a activităţii dat covîrşitârea autoritate morală, de care tâi ă a fost dimisionat din slujba sa Dr. *
rodnice a lui Lascar Catargiu. s’a bucurat, şi cum unii constitue o forţă Jancsâ Benedek, care încă făcea parte din In striănătate mai însemnat este con­
Organul guvernului liberal de­ pentru ţara lor prin vasta lor cultură şi secţiune alături cu faimosul Jeszenszky, flictul pentru Samoa, ce a isbucnit toc­
inteligenţă, aşa Lascar Catargiu era pentru
11
misionat, „Voinţa Naţională , adu­ mâna drâptă a lui Banffy, şi pe urma di- mai acum în ajunul conferenţei de pace,
patria sa o putere neînvinsă, prin energia
când o biografia a lui, adauge: misionării lui Jancsâ s’a constatat de tote între Anglia şi America de-oparte, şi între
sa morală.
Adversar hotărît al partidului naţio­ foile, că el este autorul faimosei broşuri. Germania de altă parte. După bombarda­
nal liberal, Lascar Catargiu s’a găsit în In acâstă energiă stă explicaţiunea şi Acum rămâne, ca însa-şî secţia să-şi în­ rea oraşului Apia de cătră Americani,
acâstă lungă periâdă de timp în lupta aprigă motivarea întregei sale activităţi de peste chidă prăvălia. Gazete de frunte maghiare Germania a propus, ca tâte trei statele să
o jumătate de veac. au vestit acâsta în cursul săptămânei, între
cu fruntaşii partidului nostru. trimită câte-un comisar pentru regularea
ce
Acum în urmă încă, el conducea lupta cari „Budapester Tagblatt“, care cfi ) că afacerilor din Samoa. America a primit
înverşunată şi crâooenă, pe care partidul Revista politică. după Jancso Benedek „în curând vor pă­ propunerea, Anglia însă numai după lungă
conservator o pârtă contra nostră, prin răsi şi alţi funcţionari palatul ministrului gândire s’a decis să-l trimită pe al său. Dâr
atacuri violente împotriva şefului nostru, Inăîntru puţine lucruri de însemnă­ preşedinte, deâre ce faimâsa secţia va f des­ guvernul din Londra a păşit c’o nouă pre-
d-1 Dimitrie Sturdza. tate mai deosebită politică s’au întâmplat fiinţaţi. — Bine ar fi, ca acâsta să se în­ tensiune : nu s’a învoit, ca comisiunea să
Acâsta nu ne împiedeoă să-i recunos- săptămâna acâsta. Dieta din Pesta a des- tâmple c’o oră mai curând, căci n’are nici aducă hotărîre cu vot unanim, cum se sta­
tem partea însemnată ce a luat, împreună bătut şi primit în cursul săptămânei bud­ un folos esistenţa unei iustituţiuni, oare — bilise înainte, şi din pricina acâsta a re-
cu ceilalţi representanţl ai generaţiunei getul ministeriului de culte şi istrucţiune după cum înşi-şl Maghiarii o recunosc — fusat şi Germania să-şi trimită comisarul
dela 1857, la întemeiarea şi organisarea publică. Atât ministrul ’Wlassics, cât şi numai răi a făcut. său şi a declarat, că nici nu-1 va trimite
*
Statului de adl al României. vorbitorii din partida guvernului şi din pănă când Anglia nu va da garanţii, că va
f
Cu Lascar Catargiu dispare una din oposiţiă au s ăruit ârăşl şi ârăşl asupra cul- Dincolo de Laita, în Austria, mare respecta drepturile Germaniei.
figurile, cari au ocupat primul plan în viaţa turei maghiare şi asupra învăţării mai cu svon şi turburare au produs în unele cer­ încurcătura s’a mai mărit şi prin
politică din cei de pe urmă patru-cjecl de spor a limbii maghiare în tote şcolele. curi politice şi bisericescl trecerile dela ca­ aceea, că Anglia, în contra tratatului de
ani, un bărbat, care poseda o forte mare Soim, că ministrul a dat asigurări, că asu­ tolicism la protestantism. S’au întâmplat pănă neutralitate, a cuprins un grup de insule
esperienţă de trebile ţărei şi care i-a adus pra şoâlelor nemaghiare va esercita pe acum treceri în număr îngrijitor şi cei ce în marea sudică, numit „insulele Tomja“
reale servicii. viitor un control şi mai aspru şi s’a lăudat trec, fiă din inteligenţă, fiâ din popor, sunt şi şi-le-a încorporat. Au urmat apoi lupte
Partidul conservator în deosebi pierde în faţa dietei, că pentru aceste şeole tipă- cei oarl mărturisesc principiile Germanilor în cari indigenii sub conducerea contra-
într’ânsul un şef energic şi devotat, căruia resce cărţi scrise după şablon unguresc. naţionali radicali constituiţi în partida par­ regelui Mataafa, susţinut de Germani, au
mai ales îi datoresce, că a putut trece prin Vorbele ministrului au stors aplausele şo- lamentară condusă de deputaţii Schonerer, bătut pe Englesî şi Americani. Vedem
forte mari greutăţi fără a-şl pierde înche­ viniştilor, dâr cu tâte acestea aprope toţi Wolf şi Iro. Au trecut la protestantism aşa-dâr pe Anglia şi America mergând
garea originară pentru care de asemenea au rămas nemulţâmiţl, că de ce n’a pro­ chiar şi căpeteniile acestei partide, unul mână în mână îu contra Germaniei. Cer­
în mare parte tot lui Lascar Catargiu are mis ministrul, că va stinge tote şcâlele, din ei chiar în diua de Pascl. Prin curile diplomatice sperâză însă, că se va
să i mulţumescă. cari nu urmăresc în sînul lor ţînta aceste treceri Germanii naţionali din Aus­ încunjura un cas de răsboiă şi că se va

Der acum nu mai purta fabrica şi miseiiă, când îi vendură casa şi fără de a fi dat de cea mai frumăsă, cu priviri înţăpătâre: „De ce risi­
de sticlă, acum era negustor de curtea, şi fiiul ei, după ce se reîn- aucjl, că cea mai frumăsă şi mai pesc! tu averea mea la prăpădiţi şi
lemne, la părere, der In adevăr mai târse bogat, nu mai vedea de ea. cuminte ar fi fata uuui tăietor de la vagabuncjl? Tu ai adus aici bună­
mult specula cu bucate şi cu bani. Aşa venia ea câte-odată, slabă, bă­ lemne sărac. I se spuse, că ea trăesce tăţile acestea, ce le risipescl? Cu
Jumătate poporaţiunea Pădurei ne­ trână, cum era răzimată pe-o bâtă, liniştită şi numai pentru sine, gri- bâta cea cerşitorâscă a tătâne-teu
gre însă încet pe încet intra în da­ înaintea casei lui. Se între înăîutru jesce de casa lor cu mare pricepere n’ai putâ încălcji o zamă, şi tu arunci
tori’ şi el le da bani numai pe ca­ nu cuteza, că o alungase odată, der şi diliginţă, dâr la jocuri nu merge banii ca o princesă ? Mai fâ-ml odată
rnete marî, său vindea bucatele nu­ o durea inima, se fiă silită a trăi nicl-odată, nici chiar la hram, ori la una ca asta, că-ţî arăt eu ţie!“ Fru-
mai decât, ca astfel se-i dea preţuri din mila altor âmenî, pe când fi iul Pbscî. Când aucji Petre de acâstă mosa Elisavetă plânse în odaia ei,
întreite. Cu judecătorii sta acum în ei ar fi putut’o face fără griji. Der minune a Pădurei negre, se hotărî când văcju inima împietrită a băr-
cea mai bună prietiniă, şi dâcă cu­ inima cea rece nu se înduioşa la să o ia de soţia; deci călări pău’ la batu-so, ar fi fost mult mai bucu-
tare datoraş nenorocit nu plătea privirea acelor trasuri palide, bine­ bordeiul lor. Tatăl frumăsei Eliaa- râsă să fiă în căsuţa cea sărăcuţă a
d-lui Petre Munc la termin, îndată cunoscute, la privirile ei rugătâre, veta îl primi cu sfială şi fu şi mai tâne-seu, decât în cea bogată a sgîr-
eşa judele cu argaţii lui şi-i vindea la mânile ei tremurătâre, la statura uimit când aucji, că acesta-i d-1 Pe­ citului Petre. Şi nu s’ar fi mirat,
tâte: casă şi grădină, haine şi aca ei gârbovită. Când venia ea Dumi­ tre cel bogat şi că vrâ să-i fiă gi­ dâcă ar fi sciut, că el are o inimă
returî, şi scotea în câmp tata, mamă, neca săra la părta lui, el scotea nere. El se învoi numai decât, cre- de marmoră şi că nu o pâte iubi
copii. morăind o băncuţă, i-o arunca şi o Rend, că prin acesta scapă şi el de nici pe ea, nici pe alt om în lume.
La început bogatului Petre ’i alunga cu servitorii. El îi aucjia vo­ sărăciă, er Elisaveta, ca fată ascul- De câte-orî sta însă sub pârtă şi
ae urîse de asta, căci bieţii nenoro­ cea cea tremurătăre, când îi mulţă- tătâre, sa învoi şi ea, şi în scurtă trecea p’acolo vr’un sărman cerşitor
ciţi tabărau cu grămada înaintea mia poftindu-i tot binele pământesc, vreme fu nevasta d-iui Petre Munc. cu pălăria ’n mână cerşind ceva,
uşei lui, bărbaţii spre a se ruga de o aucjia tuşind înăduşit înaintea uşei Dâr bietei fete nu i-a fost aşa ea-şî închidea ochii să nu vâcjă mi-
amânare, femeile cercau să-i mâie lui, dăr el nu se mai cugeta, decât de bine, precum visa. Ea credea, seria, îşi ţinea mânile strîns, ca nu
inima cu plânsul, şi copiii se scân­ la băncuţa ce i-a aruncat’o de geba. ca pricepe purtarea casei, dâr lui cumva fără voiă să le bage în bu­
ceau pentru câte o bucăţică de pâne. In urmă se gândi Petre se se Petre Munc nici când nu-i făcea pe zunar spre a scâte un crucer. Ast­
Der după ce-şî aduse câţî-va zăvori însăre. El scia bine, ca ori care om plac. Pâte ea a scos vorba: fel îi merse vestea, că ea ar fi mai
în curte, nu-1 mai nelinişti acesta din Pădurea negră îi dă fata bun- Nu-i place orl-ce se fac sgârcită şi decât Petre Munc.
mieunare pisieescă, cum o numia bucuros; dâr era alegător, tare ale­ D6că-i inimă de drac. Iotrio cji Elisaveta şedea înain­
el. Numai fluera odată şi i sumuţa, gător; căci el ar fi voit, ca şi aci Ea era milâsă faţă cu cei să­ tea casei şi torcea îngânând un cân­
şi atunci cerşitorimea fugea mâncând să ’i se recunâscă norocul şi min­ raci, şi de âre-ce bărbatul ei era avut, tec, căci era voiâeă fiind timpul fru­
pământul din aretul casei sale. tea. De aceea călări tOtă Pădurea cugeta, că n’ar fi nici un păcat, decă mos şi bărbatu-so fiind afară la
Cea mai mare greutate i-o fă­ negră, privi ici, privi colo, şi nici unei babe sărace i-ar da câte-un ban, câmp. Atunci veni un omuţ mic pe
cea „baba cea bătrână“. Acâstă babă una din frumosele Pădurei negre ori unui moşnâg bătrân un păhărel drum încâce, care avea în spate un
însă nu era alta, decât dâmna Munc, nu ’i-se păru destul de frumăsă. In de rachiu; dâr când o văcju d-1 Petre sac mare şi greu, aşa că ea îl aucji
mama lui Petre. Eu rămăsese în lipsă fine, după-ce cutrierase tâte jocurile intr’o cji îi spuse cu voce răstită şi dedeparte gâfâind. Privind Elisaveta