Page 15 - 1899-04

Nr. 75.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

afla cum-va un mod de soluţiune a cestiu- respinşi şi siliţi a se retrage, drîmboiaţl de au să suporte cheltuelile comassării în pro­ dela noi la Constantinopol. Se înţelege, oă
nei, care turbură acum atât de îngrijitor nâcaz, la primăriă. porţia cu dajdia de păment, ce o plătesce fiă- în stare naturală laptele n’ar putâ fi espor-
14
pacea şi liniştea „înaltei diplomaţii . După acest succes feciorii, mândrii care. tat la o depărtare atât de mare. El însă va
că şi-au scăpat stâgul, au mers pănă înaintea b) Dâcă se comassâză numai o parte fi supus unei operaţiuni, prin care se va
Comitetul central al Associaţiunei casei comitatului, de unde încep a-se a hotarului, atunci anumai acei proprietari îngheţa. In stare îngheţată pe cale artifi­
a ţinut în 1 (18) Aprile, în Si.biiu, împrăscia, intrând câţî-va dintre ei îutr’o au să plătâscă cheltuell de comasaţiă, cari cială (după sistemul norvegianului Casse)
şedinţă lunară, în care, precum seim, cârciumă, peste drum de casa oraşului. au pământuri în locul unde s’a făcut co- laptele se pote păstra săptămâni, ba chiar
a fost pusă la ordinea cjilei ?i in­ Der nici nu se aşezară bine la masă, şi massarea. Cheltuelile se împart între pro­ şi luni întregi, fără să se strice şi fără să
vitarea ce a primit’o Associaţiunea etă că apar cinci poliţişti, cari veniseră prietari tot în proporţia cu dajdia de pă­ pârdă ceva din puterea nutritivă. Doi de­
nostră dela „Erdelyi Kdrpategyesiilet sâ i aresteze, ei aveau baioneta pe puşcă, mânt, ce o plătesce fiă-care pentru locurile legaţi ai ministeriului unguresc de comercih
u
din Cluşiu de a se însărcina ea (As­ ca ’n stare de bătaiă. Feciorii români is- comassate. se cjice a fi constatat, că în Adrianopol şi
sociaţiunea) cu arangiarea „camerei biţî de poliţişti, se pun erăşl in stare de c) Dâcă vre-un locuitor în comuna, cu deosebire în Constantinopol laptele nu
românesc!" la esposiţia etnografică, apărare şi se începe o luptă formală. Au- unde se face comassarea, are numai intra- numai, oă e forte scump, dâr nici nu se
ce se va face în Cluşiu, cu concursul dend feciorii dela comitat, că fraţii lor vilon (casă, grădină), atunci nu ar© să plă- pote căpăta, decât lapte de capră, care se
amintitei societăţi de maghiarisare, sunt în primejdiă, alergară acolo, ca să-i tescâ cheltuell de comassaţiâ, fără numai vinde cu câte 30 or. ocaua. De va succede
pe când se va desveli monumentul scape, însă fură opriţi de întrâgă garda în acel cas, decă în urma comassaţiei a întreprinderea, economii de vite vor profita,
Regelui Matia Corvinul în tomna poliţiştilor, cari prin purtarea lor provocă- căpătat cevaşl pământ estravilan (în câmp). preţul laptelui însă se va urca şi la noi.
anului curent. tore au făcut să se întâmple o nouă cioc­ Prin urmare este hotărît, că fiă-care
Precum ni-se împărtăşesce din nire. Intr’aceea cei cinci feciori din câr­ are să plătâscă la cheltuelile de comassaţiă D-1 Iordan Munteanu pensionat.
Sibiiu, comitetul Associaţiunei, în ciumă fură arestaţi. numai atât, cât se vine în proporţia cu Cu părere de rău am aflat dilele acestea,
şedinţa sa de Joi, luând în desbatere S’au întâmplat răniri şi de-oparte şi dajdia de pământ pentru locurile comas- că harnicul şi încă tînărul asesor la oficiul
invitarea societăţii din Cluşiu, a re- de alta, unul dintre ei fu mai ales greu ,,saţe. La nici un cas cheltuelile nu se pot orfanal comitatens din loc, d-1 Iordan Mun-
fusat’o unanim, şi a hotărît, ca se-i rănit cu baioneta la faţă. Noroc, că n’au împărţi pe omeni în mod egal, căci acâsta teanu, a fost pensionat din causă, că sta­
comunice printr’un răspuns dat în sosit feciorii şi din celelalte sate, căci ar fi un abus. rea sănătăţii sale mult sdrunoinate nu-1 mai
limba română, că Associaţiunea, având de-ar fi sosit, nu sciu cj^u ce era să se în­ De-asemenea notarul, consiliul comu­ ierta să-şi îndeplinâscă funcţiunea sa, pe
însa-şî hotărîrea de a-şî face „casă tâmple. Mişcătore a fost scena, când o nal, (antistia) ori fisolgâbirăul nu pote ho­ care şi-a îndeplinit’o pănă acum cu eon-
naţională", c’un museu, nu se pote mamă văcjend cum poliţiştii săriră asupra tărî nimic, şi nu are drept de-a cere dela scienţiositate şi cu zel. Esprimându-ne încă
însărcina cu misiunea, ce doresce a i-o feoiorului său, striga cătră acesta: „Nu te omeni ca să plătâscă în mod egal la chel­ odată regretele nostre, că acest brav şi ze­
da Karpategyesulet-ul. lăsa, dă pe ei". tuelile comasării, ci numai după dajdia de los funcţionar, singurul Român, ce-1 aveam
Şedinţa comitetului a fost con­ Dintre feciori au fost arestaţi 11 inşi pământ, ce o plătesce fiă-care pentru lo­ la comitatul Braşovului, a fost ast-fel con-
dusă de d-1 preşedinte I. M. Mol- toţi din Micălaca, anume: I. Ardelean, curile comassate. srîns a-şl părăsi oariera, îi urăm din totă
dovan, care deşi încă nu e deplin Gavrilă Ardelean, Savu Rancu, I. Nini, Mai departe, în sensul ordinaţiunei inima reîntrămarea forţelor sale fisice şi
restabilit din boia sa, a mers se ia Todor Tudur, P. Butean, Costa Buzeşan, ministrului de justiţiă cu data 20 Noem- reînsănătoşarea sa.
parte la ea în personă. Măriuţu Şiculan, Mitru Şiculan, Ioţa Pănă- vre 1880 Nr. 3149, trebue să se facă, des­ Cercetări disciplinare în ministe-
dan şi Costa Tişler. pre cheltuelile comassării, nisce tabele anu­ l'iul unguresc. De două săptămâni, mi-
Ceteso tocmai în foile ungurescl, că mite, ca şi despre dare, şi tot-odată percep- nistrul-preşedinte Szell a pornit cercetare
Versare de sânge în Arad. tinerii noştri ar fi cântat între altele şi toratele de dare au să impartă fiă-cărui lo­ disciplinară în contra unui funcţionar de

Arad, 13 Aprilie. „Deştâptă te Române" şi că ar fi demon­ cuitor o cărticică, în oare sunt arătate cel mai înalt rang din ministeriul de in­
strat prin acesta Der am vrâ să seim, că cheltuelile, ce vin pe fiă-care om. Chel­
Erî, Miercuri, s’a întâmplat aici în terne. Foile budapest&ne se ruşinâzâ să
dâcă aevea aşa ar fi fost — ceea-ce după tuelile au să se încasseze deodată cu daj­
Arad un lucru vrednic a fi cunoscut pre­ descopere numele „cinstitului" funcţionar,
cunoscinţa mea nu este adevărat — ce dia de cătră perceptoratele de dare.
tutindeni. atâta însă spun, că înainte cu şâpte ani
crimă au săvârşit ei prin asta ?
Pe (fiua de ieri veniseră la asentare fe­ nebunindu-i soţia, el a trimis’o îutr’o casă
Aud, că feciorii cu pricina ar fi daţi
ciorii din comuna din apropiere Micălaca. Ei SOIRILE DILEI. de nebuni şi a poruncit din oficiu, să 1 se
în judecată pentru-că „au bătut pe agenţii
au ţinut sâ-şl facă intrarea lor în oraş sub • j dea loc gratuit de clasa primă, în oare scop
ordinei publice". Dâr ore n’au avut ei — 3 (15) Aprilie.
un stâg combinat din colorile oasei dom- două stipendii destinate pentru omeni să­
dreptul de a-se apăra?
nitora şi din colorile naţionale române. Esport de lapte la Constantinopol. raci, el le-a împreunat la olaltă şi a po­
X.
Ast-fel şi-au alcătuit stâgul aşa: de-asupra Pilele acestea s’a ţinut în Sighişora o con- runcit a ’i-se da soţiei sale. Prin acâsta,
negru, în mijloc galben, er dedesubt albastru. ferenţă a proprietarilor de vite din comi­ în decursul oelor 7 ani el a păgubit sta­
La pălării purtau pantliel în tricolor ro ClhieBt&aeSiSe cu comassările. tatele Braşov, OdorheiQ, Sibiiu, Târnava tul,, respective a răpit pela bolnavii săraci
mânesc. Fiind-că din mai multe părţi ni-s’au mare şi Târnava mică. Conferenţa s’a ţi­ 13,000 fl. măcar că e om bogat, âr legea
Tinerii români intrară în oraş şi a- făcut întrebări în privinţa cheltuclilor cu nut la îndemnul ministrului unguresc de spune, că funcţionarii statului, in cas dâcă
junserâ cu stâgul în frunte pănă în piâţa comassările, căci precum se scie, se întâmplă agricultură şi sub presidiul a doi împuter­ sunt săraci, pot conta în casa nebunilor la
primăriei, veseli şi voioşi. Aici însă mai şi unele abusurl în multe părţi, dăm urmă- niciţi de-ai lui. In conferenţă s’a discutat loc gratuit numai de clasa a treia. Aşa se
mulţi poliţişti eşiră ca din păment în faţa torele desluşiri pentru a-se sci, cum au să asupra mijlocelor, prin cari s’ar putâ pro­ căpătuesc „patrioţii" şi prin ministeriul din
0
lor, şi au încercat să le ia stâgul. Dâr ei se împartă cheltuelile comasării între duce şi esporta în fiă-care efi mare can­ Budapesta, nu numai pe la noi. Se dice,
nu vor să-şi dea din mâni flamura, se strîn- popor titate de lapte (cam 150,000 litre la cji) că respectivul „patriot" era un favorit al
seră cu toţii în jurul ei şi s’au pus în po- In înţelesul instrucţiunei ministrului dela noi în Constantinopol. Conferenţa a ministrului de interne Perczel şi era om
siţiă de apărare. Un moment, şi o luptă de justiţiă cu data 3 Ian. 1893 Nr. 356, şi ales trei comitete esecutive, cari vor avâ cu mare putere şi influinţă; de aceea n’a
straşnică se înoinse între apărătorii stogu­ §. 132 este hotărît: să-şi încâpă lucrarea în centrele Sighişora, cutezat nimeni să descopere abusurile să-
lui şi între poliţişti. In învălmăşela produsă, a) Dâcă se comasâză întreg hotarul Braşov şi Sibiiu. Se speră, că încă în tomna vîrşite de el, măcar că de ani de (ţi'le erau
prăjina stâgului fu ruptă, însă poliţiştii fură comunei, atunci toţi proprietarii de păment viitore se va putâ începe esportul de lapte cunoscute în ministeriu. Arătarea a făcut’o

cu milă la el se gândi, că nu s’ar nu-1 bea dintr’odată, îmbucă şi din şi mai iubită fibre a Pădarei negre, cefâ, îl suci, cum sucesce o volbură
câde se încarce atâta povară pe spa­ pâne". dâr tu ai călcat’o, şi n’a mai înflori de vânt o frunejă uscată, şi-l aruncă
tele unui biet bătrân mic şi slab. (Jmuţul o privi uimit, ’i-se um­ în veci!" la pământ, cât îi pârăiră costele.
Inti’aceea omuţul se apropiâ plură ochii de lacrămî mari, ca bo­ Atunci tot sângele lui Petrea ’i „Vierme, ce eştî!" (fise el cu o voce
gâfâind, şi când era într’un drept bul, şi beu din pahar dicend: „Am se urcă în faţa şi cjise: „Aşa-deră ce răsună ca trăsnetul; „te puteam
cu Elisaveta, aprbpe căcju sub sacul bătrânit dâr puţini omeni am vecjut dumniata eştî, domnule boeotan? sdrucl, de voiam, căci tu ai cârtit
cel greu. „Vai, dbmnă, fa ţ! milă şi aşa miloşi, ca se dea din bunătăţile Acum, ce s’a făcut, e făcut, şi de contra domnului pădurei. Der pen­
pomană, dă-mî o lingură de apă", lor cu o aşa inimă bună, ca dum­ bună semă aşa a trebuit se se ’n- tru acâstă femeiă mbrtă, care m’a
(fise omuţul; „nu mă mai pot mişca niata, doinnă Elisavetă. Dumnezeu templo. Eu sperez însă, că nu me hrănit şi m’a adăpat, îţi dau răgaz
de sete şi de obosăJă". v’a răsplăti facerea de bine, că o vei arăta judecătoriei, ca omorîtor". de opt cjile. De nu te întorci pe
— „Der cât eştî de bătrân, n’ar inimă milostivă nu rămâne neres- — „Miserabil!" răspunse omu- căile cele bune, atunci viu şi-ţî sfă-
mai trebui se porţi aşa greutăţi", plătită"___ ţul de sticlă. „Ce folos aşi ave, decă rîm bsele. Acum du-te îu păcatele
cjise Elisaveta. — „Nu, şi răsplata va căpăta-o hoitul teu pământesc ar ajunge în tale!"
— „Da, decă n’ar trebui se slu­ numai decât!" răsună un glas răstit, furci? Nu judecăţile pământene sunt, Se înserase, când vecjură câţî-va
jesc, de sărac ce sunt, ca să-mi mai şi când ea se întbrse se vacjă, cine i, de cari ai tu se tremuri, sunt alte bmenî, ce treceau p’acolo, pe Muuc
ţin sufletul în bse", răspunse el; zări pe Petre, care era roşu ca focul judecăţi mai aspre; căci tu ţi-ai Petre zăcând la pământ, îl întur-
„ah! o dbmnă bogată ca dumniata la faţă. vândut sufletul celui rău". nară pe de tbte părţile şi-l căutară,
nu scie, cât e de amară sărăcia, şi — „Apoi chiar vinul meu cel — „Şi de mi-am vândut inima", de mai răsuflă ori ba, der lung timp
cât e de bună o lingură de apă, pe scump îl prădezî tu la cerşitorl, şi pă- (fise Petre, „atunci nirae nu-i de căutarea lor a fost zădarnică. In
o aşa căldură". harul meu îl dai, ca să se apropie vină, decât comorile tale cele amă- fine merse unul în casă şi aduse
Când aucjl ea aceste vorbe se de buzele vagabunejilor ? Aci-ţl ai gitore; tu, duh sgârcit, m’ai dus la apă, de-1 stropiră. Atunci îi veni lui
grăbi în casă, luă un urcior şi-l plata!" Elisaveta căcju la piciorele reu, tu m’ai silit se caut ajutorul Petre răsuflarea, deschise ochii, privi
umplu cu apă; dâr când se întbrse lui şi se rugă de ertare, der inima altuia, şi pe tine zace întrâgă răs­ în jur de sine şi întrebă după d-na
înapoi şi nu mai avea decât câţî-va cea împietrită nu cunoscea milă, el punderea". Elisaveta, der nimeni nu o văcjuse.
paşi pănă la el, privind asupra omu- fluşturâ sbiciul, ce-1 avea în mână, Dâr abia le cjise aceste, şi crescu El mulţămi bmenilor pentru ajutor,
ţului, cât de calic şi rupt şede pe şi atât de tare o lovi în fruntea cea şi se umflă omuţul cel de sticlă şi se duse în casa şi căută pe tot lo­
sac, o cuprinse o milă mare; mai frumosă cu codoriştea cea de aba­ deveni înalt şi lat, şi ochii i erau cul, der Elisaveta nu era nici în piv­
cugetând, că bărbatu-s’o nu-i acasă, nos, încât căcju fără vieţă în braţele mari ca tăierile, şi gura lui era ca niţă, nici în pod, şi lucrul acesta, ce
puse la o parte urciorul cu apa, luă săracului cerşitor. Când văcju Petre, un cuptor cocător şi eşia flăcări din el credea că a fost un vis teribil,
un pahar şi 1 umpiu cu vin, mai puse îi păru totuşi rău de acâstă faptă; el. Petre se aruncă în genunchi, şi fu amara realitate. Cum era el acum
pe el şi un călcâiu bun de pâne de se plecă jos să vacjă, de mai trăesce, nu-1 putu scuti inima lui cea de aşa singur, îi veniră deosebite gân­
secară şi aduse bătrânului. „Aşa, un dăr omuţul îi cjis® cu vocea lui cea piâtră să nu tremure, ca o mlădiţă duri; de nimic nu se temea, căci
păhăraş de vin va fi mai bun, de bine cunoscută: „Nu te osteni, căr- de plop tremurător. Cu ghiară ca inima lui era rece; der când se gândi
cât apa, că eşti tare bătrân; der bunarule; a fost cea mai frumdsă de vultur îl apucă duhul pădurei de la mortea nevestei sale, îi veni în