Page 16 - 1899-04
P. 16
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 75.—1899'
acuma un diurnist, care a fost dat afară odată cinol societăţii unguresci, cari pe cu ce se capătă în farmacia lui Bela Zoltan, prin cine şi cum s’au făcut, oe fel de ac-
din slujbă, prmtr’o scrisore adresată mi- vânt, că ar urmări scopuri umanitare şi liferantul curţii în Budapesta, sticla cu t vitate des voltă ele, prea puţini vor soi
1 florin.
nistrului-preşedinte Szell, oare el însu-şl de biuefacere, jăfuiau poporul şi comiteau să răspundă.
conduce acum cercetarea disciplinară. Cer nenumărate abusurl. Unele din acestea se Regina florilor. In Colonia se aran- Şi mai ales acum când cultivarea
cetarea s’ar fi şi isprăvit, dâcă nu s’ar fi con numeau „societăţi de binefacere , altele „so jâză o sărbare de flori, er pentru sărba- musicii nu se restrînge numai la oraşe, ci
11
u
statat de-odată, oă tote actele privitore la navilor etc. Sub aceste firme frumose şi rea acâsta s’a căutat o regină. „Kolnische
ia întinderi din ce în ce mai mari şi în
afacerea internărei soţiei acelui funcţionar umanitare, „patrioţii® îşi făceau trebşârele, Zeitung" anunţă, că a fost rugată să pri- popor, mi-se pare chiar genantă pentru noi
s’au furat din archiva ministerială. Acum s’a înşelând poporaţiunea generosă şi de bun mâsoă demnitatea acâsta regina României,
înşine acâstă neorientare cu privire la miş
pornit cercetare şi în direcţiunea de-a afla, simţ. Ministrul bag’ semă s’a deşteptat poeta Carmen Sylva, âr M. Sa a răspuns
carea culturală-artistieă a nostră.
cum şi prin cine s’a întâmplat acest furt acum şi a vădut, că tâlhăriile şi hoţiile nu prin fir telegrafic, că primesce ou plăcere
Ast fel ml-am propus a aduna tdte
în „cinstituP ministeriu regesc unguresc sunt a-se căuta prin fundul Ardealului, alegerea şi va contribui la înălţarea festivi
datele posibile referitore la iâte corurile vocale
din Budapesta. unde ou atâta asprime sunt urmărite, şi ca- tăţilor cu ud nou product literar. In cas de şi reuniunile de cântări, oarl date, arangiate
Ioan Săniuţă -{*. înmormântarea nate şi spionate nevinovatele societăţi ale împedecare, o va representa la festivită într’o formă corăspuncjâtâre, să le dau pu
membrului secretar al Eforiei şcâlelor ro Românilor, oi mai mult în apropiarea sa. ţile oe se dau, tînăra sa nepotă, princesa blicităţii sub chipul unui Anuar al corurilor,
mâne din loo s’a făcut astăcjl participând A şi dat ordin aspru oraşului Budapesta, Luisa de Wied. pentru-ca astfel pe de-oparte să ne putem
un public forte numâros. In fruntea con oa să pornâscă cea mai strictă cercetare cU toţii orienta cu privire la gradul de
cultură musioală, la care suntem acjl, âr
ductului mergeau şcolarii dela institutele oontra conducătorilor amintitelor reuniuni înmormântarea lui Lascar Catar
nostre cu stegul şeolei de doliu. Cosciugul desfiinţate. gul se va face mâne, Duminecă, după pe de altă parte, pentru viitor, acelora
era acoperit de multe şi frumose cununi. amiacfl în cimiterul Şerban Vodă (Bellu). cari vor fi chemaţi să scrie o istoriă a mu
O cununia rară în felul seu s’a
După serviciul funebru în biserica dela Sf. îndată dupâ-ce s’a confirmat soirea sicii românesd, — să le fiă la îndemână un
sevîrşit, după cum aflăm, Sâmbăta trecută,
Nicolae, a rostit părintele protopop Yasilie despre mortea ilustrului bărbat, M. S. Re isvor autentic şi cât se pote de amănunţit
8 Aprilie n., în biserica română gr, or. din
Yoina de pe amvon un frumos discurs fu gele Carol s’a dus la locuinţa lui Lascar la compunerea acestei istorii.
Braşovul vechiă. Anume d-1 losif Molnar,,
nebru, în care a accentuat ou cuvinte elo- Catargiu şi adânc mişcat a aşecjat pe cor Dâr pe cât de interesantă şi necesară
de nascere Maghiar, care a fost preot ro-
cuente meritele, ce şi-le a câştigat răposa pul răposatului un buchet de flori naturale. este acâstă lucrare, pe atât de greu e de
mano-catolic în Şimleul Silvaniei, părăsind
tul pentru promovarea intereselor şcolelor M. Sa Regina încă a trimis trei coşuri cu a o duce la îndeplinire. Pentru-că referitor
cariera preoţâsoă, s’a aplicat ca funcţionar
române, şi cât de oonscienţios a fost în flori, cu cari a fost împodobit cosciugul, âr la cele mai multe dintre corurile românesol,
la oficiul telegrafo-postal din loc şi, tre
împlinirea datoriei sale pe tote terenele, alaltăerî a trimis o frumosă coronă cu nu esistă prin fiLrLtica nostră datele ne
când la religia gr. or., s’a cununat cu
unde a conlucrat ca representant al ora pansele naturale. cesare, âr a merge în persână la fiă-care
domnişora Cornelia Papp, fiica decedatu
şului, al fondurilor grămţerescl etc. A re In urma dorinţei esprimate de M. S. din aceste coruri pentru a-le aduna, este
lui advocat român din Arad Or. Ioan Papp,
levat şi virtuţile sale ca tată de familiă în Regele, lui Lascar Catargiu i-se va face o imposibil diu causa lipsei de mijlâce ma
a căruia văduvă e domiciliată actualmente
căsătoria fericită de 40 de ani cu soţia sa, înmormântare imposanlâ cu funerarii na teriale, de cari suferim cu toţii, dâr mai
în Braşov.
oare-1 jelesce împreună ou fiiul şi fiicele ţionale. ales aceia, cari ne ocupăm ou arta în ge
Desarmarea. Dr. Steinbach, vice-
sale. — Dumnecjeu să-l odihnâscă în pace! La înmormântarea, oe se va face mâne, neral.
presidentul curţei de cassaţiă din Viena, a va lua parte în convoiul funerar şi o de
Jancso Benedek, al căruia nume a Intre astfel de împrejurări materialul
ţinut la societatea juridică din Viena o legaţia a studenţilor universitari în frunte
fost atât de mult amintit în timpul din necesar la compunerea Anuarului, de care
conferenţă publică despre desarmare, con cu stâgul albastru îmbrăcat în crem negru.
urmă, — petrece de câte-va t^ile în Bra am vorbit, îl pot da numai corurile înse-şi.
statând în faţa unui public număros şi ales, Studenţii vor depune o mare coronă.
şov. Jancso Benedek, care este şi profesor De aceea îmi şi iau voiă a apela în
că ideia desarmărei generale şi a păcei
gimnasial în Pesta, a fost numit, la timpul acest scop la toţi st. d-nl conducători şi
eterne e nerealisabilă, chiar şi atunci, când
său, de guvernul Banffy — după cum îşi A p e l dirigenţl de coruri din tâte loourile, unde
tote parlamentele din lume ar primi-o cu
vor aduce aminte cetitorii noştri — ca tri esistă atarl coruri şi reuniuni de orl-ce
cea mai mare bunăvoinţă. Desarmarea e cătră reuniunile de cântări şi musicâ
mis ministerial pentru a *inspecta şcolele ro categoria, rugându-i să mă sprijinâscă în
cu desăvârşire imposibilă. Tot ce se pâte şi câtră corurile de plugari.
mâne medii din Braşov. El a venit la Bra întreprinderea mea, punându-ml la înde
face pe acest teren e legarea de alianţe
şov în calitatea acesta şi audim, că erl a In timpul de faţă, când musica se mână tote datele posibile referitdve la corul
între state, pentru menţinerea păcei.
fost o conferenţâ a corpului profesoral dela cultivă la noi în măsură relativ mare, cred său reuniunea de sub conducerea d-lor, pentru
gimnasiul nostru, la oare a luat parte şi Publicare de concurs. — Din inoi- că e bine, să ne dăm sâmă, cel puţin în ca astfel lucrarea intenţionată să fiă cât
d-sa făcându-şl observările sale despre cele dentul pensionării d-lui Iordan Munteanu, trăsuri generale, despre avântul, ce l’a luat se pâte mai completă.
esperiate îu decursul inspectării. d-1 fişpan Mihail de Maurer publică con acâstă artă la poporul nostru. Acest anuar, prin faptul că se va
curs pentru ocuparea postului de asesor la Şi fiind-că la noi, Românii de dinoool continua după putinţă în fiă-care an, nu
Despărţământul Făgăraş al Reuniu-
oficiul orfanal comitatens ou salar de 1090 de CarpaţI, se cultivă mai ales musica vo numai că ne va pune înaintea ochilor
nei învăţătorilor români gr. cat. îşi va ţină
florini şi cu 200 fl. bani de cuartir. Tot cală prin corurile de ţărani şi reuniunile icâna fidelă a progresului realisat pe te
adunarea de primăvară Duminecă în 7 Maiu
odată publică concurs şi pentru ocuparea de cântări, cred, că e bine să facem cu- renul musical de fiă-oare cor în parte şi
n. în şcâla din Dejanî. Preşedintele I. Pop
postului de fîsolgăbirău în cercul de sus noscinţa mai apropiată a tuturor acestor preste tot, ci el va contribui negreşit a
şi notarul E. Cri ian oonvocă la acesta adu
cu salar de 1090 fl. anual, 200 fl. bani de coruri, să seim anumit câte coruri avem, a da mişcării musicale un avânt şi mai
nare pe membrii şi rogă pe d-nii preoţi şi
cuartir şi 200 fl. pauşal de câlătoriă Con pe unde se află ele, între ce împrejurări mare.
alţi fruntaşi români să participe îu număr
curenţii au a-şl înainta petiţiunile lor, con şi cu ce mijlâce s’au înfiinţat şi se susţin, Scopul, ce trebue să urmărim în spe
cât mai mare.
form prescrierilor articulilor de lege 1—1883 şi mai ales pănă la ce grad de progres âu cial noi Românii prin artă, direcţiunea în
Cinci reuniuni unguresc! desfiin la fişpanul comitatului Braşov păna la 27 putut ajunge fiă-care în parte. care trebue să lucreze fiă-care instituţiune
ţate. Ministrul unguresc de interne a dat Aprilie st. n. anul curent. Mulţi sciu, că numărul corurilor dela menită de-a face musieă, mijlâcele de cari
un ordin magistratului orăşenesc din Buda sate şi al reuniunilor de cântări de prin să se servâscă pentru a putâ ajunge la
S’a dovedit, că în caşuri estra-ordi-
pesta, prin care dispune a-se desfiinţa de- nare cel mai bun mijloc contra şoldinei, oraşe, este relativ forte mare, dâr la în scop, tote acestea vor eşi pe cât se pote
cietăţl de înmormântare şi de ajutorarea bol- reumatismului, durerii de cap, este alifia, trebarea, că unde se află aceste coruri, la ivâlă în anuarul din cestiuue; el va fl
minte mârtea, cât de ÎDgreunat de departe, or! în sus la ceriu, or! în era mie de iad, când eram încă co brăcâ repede în haine de serbătore,
păcate l’a afla, îngreunat de lacre- jos la iad. pil mic". se aruncă, pe cal şi călări sure brădet.
mile săracilor, de miile lor de blăs- — „Aşa-deră îngrâpă şi inima ?" — „G’apoi tocmai bine pâte că In brădet, unde sunt brac}ii mai
teme, car! n’au fost în stare să-i mâie întrebă Petre încordat. nu ni-a umbla", 4Ge Ezechil. „Am deşî, descălecă, îşi legă calul şi grăbi
inima, îngreunat de plânsul celora, — „Vecjî bine, că o ÎDgrâpă". întrebat odată pe un dascăl despre cu paşi repeeji spre culmea muntelui,
asupra cărora sumuţase cânii, în acest lucru, care mi-a spus, că după şi când era lâugă bradul cel gros,
greunat de sângele frumăsei Elisa- — „Der dâcă cineva are inimă mărte inimile vin cântărite, cât de rosti descânteoul:
veta; apoi nu putea da nic! o semă de pâtrâ?" greu au păcătuit. Cele mai uşăre se „Bogatule din brădetul verde
Ezechil, la acestă întrebare, privi
bătrânului, tatălui Elisavetei, când înalţă ’n sus, cele mai grele cobâră
va veni şi va întreba: „Unde-i fiica spărios şi răspunse repede: „Ce vrei în jos, şi eu cred, că pietrile nostre Al tău e totul ce se vede,
cu
mea, nevasta ta?" Cum va pute el să vorbele acestea? Crecjî au o greutate bunişâră". A ta e ţâra, munţi şi brac}!
dără, că eu nu am inimă?"
Vino să ne ’nţelegem adl“.
sta faţa la întrebarea aceluia, ale — «Da, de bună sâmă", răs
ciruia sunt tâte pădurile, lacurile, — „Ba da. ai inimă destul de punse Petre, „şi de multe-ori nu-mi Şi se ivi omuţul de sticlă, dăr
munţii şi viăţa âmenilor? mare, şi tare ca pâtra", răspunse ,e îndămână, că inima mea este atât nu prietenos şi sincer, ca mai îna
Aceste gânduri îl torturară şi Petre. Ezechil îl privi cu mirare, de nepăsătore, când cuget la astfel inte, ci Întristat şi uricios; avea un
noptea prin somn, şi mintenl min apoi privi în jur, să vadă nu l’a de lucruri". mânecar de sticlă negră şi un fior
tea! îl trecjia o voce dulce, care-i aucjit cineva, şi apoi 4*se: „Ge unde Aşa vorbiră ei. Der în ndpţea lung negru atârna din pălăria lui,
grăia: scii? Or! dâră nici inima ta nu mai următâre au4i el vocea cea cunos şi Petre soia de ce jelesce el.
bate?"
„Petre, însamă-ţ! o inimă cută în cine! pănă ’n şese rendur! — „Ce vrei cu mine, Petre?"
caldă !" Şi când era trez, închidea — „Nu mai bate, cel puţin aci şoptindu-i: „Petre, câştigă-ţ! o inimă c|ise el cu vocea înăduşită.
el repede ochii, căo! după voce, .tre- în pieptul meu nu bate"; răspunse mai caldă!" Nu avea el nici o mus — „Mai am o cerere, domnule",
bue că Elisaveta era, care îi făcea Petre Munc. „Ger ân spune-mî, după trare, de ce a omorît’o, der când răspunse Petre cu ochii plecaţi în
acesta însciinţare. ce tu acum sci, ce vreu să 4'°i ee spunea servitorilor, că dâmna a ple jos.
A doua cji uierse el în oşpetariă va fi cu inimele nâstre?" cat în călătoriă, atunci se cugeta — „Inimile de pietră mai pot
să-ş! mai împrăştie gândurile, şi acolo — „Ce-ţ! pasă ţie?" întrebă totuşi: „Ore unde să se fi dus?" ave dorioţe?" întrebă acela. „Tu ai
află pe grosul Ezechil. Se aşec}â Ezechil ricjend. „Ai să trăescî în Aşa petrecu al şese 4^ ) şi în fot de tâte ce-ţ! poftesce cugetul cel
e
0
lângă el şi vorbiră una alta, despre lume bine şi atâta este de ajuns. nopţile au4’a şâpta acâsta, şi puru rău, şi cu greu cred, că voiu pută
timpul cel frumos, despre dăr! şi in Acâsta i partea bună a inimilor năs- rea era cu gâodul la spiritul pădu- •împlini dorinţa ta“.
urmă despre morte, şi cum ic! şi tre reci, că nu ne îngrozesc astfel rei şi la ameninţarea lui; der în — „Ger mi-ai promis a mi-se
colo m o ţ e câte cineva aşa repede. de gânduri". dimineţa a şeptea săil drept în sus împlini trei dorinţe; una mai am
Aci întrebă Petre pe grosul, ce — „Aşa-i, der omul trebue să din pat şi 4i e: „Da, o să cerc, dâră neîmplinită".
8
crede el adecă despre mârte, şi ce se gândâscă şi la aceea, că bine, că mi oi pute câştiga o inimă caldă, — „Ger pot să nu ţi-o dau de-a
va fi după aceea? Ezechil îi răspunse, acum nu mai sciu ce-i frica, der căci pietra acesta rece din inimă, fi o prostiă", întrerupse spiritul pă-
că trupul se îngropă, er sufletul sboră îm! aduc aminte, cât de frică îmi îmi face traiul neauferibil". Se îm- durei. „Qe vrei?"
