Page 17 - 1899-04
P. 17
Nr. 7 5.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
•cu alte cuvinte tot-odatâ şi un organ de Tote acesta date, der mai ales cele dienţă de M. S. Regele, căruia i-au mai târejiu prin curte şi apoi pe
•control asupra mersului general al musicei de sub p. 1, 3 şi 4. rog să fiă cât se pote espus resultatul misiunei cu care au stradă, să umble, şi tote lucrurile din
de amănunţite şi să mi-se trimită ou poşta
românesc!. fost însărcinaţi în audienţa de erî, jurul lui să le cunoscă prin pipăire.
cel mult până la sfârşitul hm ei Maiu a. e.,
Astfel însemnătatea acestui anuar este pentru-ca astfel să am timp destul de a-le după-ce s’au consultat cu amicii lor 4. Invăţaţă copilul, pe cât nu
*ntreită, şi nu mă îndoeso, că toţi st. d-nl aranja şi a-le tipări pănâ în Septemvre a politici. Resultatul încă nu este cu mai se pote, să se îmbrace singur,
',al căror sprijin îl cer, apreţiând bine sco acestui an. noscut.
pul, ce urmăresc şi folosele mari, ce ar să se desbrace, să se spele, să se
resulta din o astfel de lucrare, nu vor în- Pote că datele oeru'e de mine se vor Sucurescî, 14 Aprilie. S’au ţinut peptene, să-şi aşe4e hainele în ordine
târcjia a-ml trimite tâte datele posibile păre prea multe, unele chiar de prisos; conferenţe cu scop de a face o fu- la culcare, să scie întrebuinţa cum
despro corurile de sub conducerea d-lor. îusrmuătatea lor însă se va pute vedă mai siune a junimiştilor cu conservatorii. se cade lingura, cuţitul şi furculiţa
bine, când anuarul va fi gata, er munca
Datele de cari am lipsă sunt urmă- şi sacrificiul, ce trebue să pună fie-care Se spune, că cestiunea fusionării a la mâncare. Copilul orb e în stare
-fcârele :
pentru a “aduna pe cât e posibil aceste dat de ore-carî dificultăţi, cari însă să facă ori-ce lucru tocmai aşa, ca
1. Datele referitore la începutul corului: date, va fi de sigur fârte mică faţă de se speră, că vor fi delăturate. Se şi cel ce vede, numai cât trebue se
.Anul înfiinţării; numele şi caracterul per- scopul bun, ce se intenţioneză prin lucrarea crede, că noul guvern nu se va cons vă daţi mai multa ostenelă intrig
•sonei la stăruinţa căreia s’a înfiinţat (pri plănuită. Şi nu mă îndoeso că mai ales titui până după înmormântarea lui a-1 deprinde, de-ore-ce el nu-i în starel
mul pteşediute etc.); numele şi caracterul st. d-nl diligenţi de coruri, cari în acestă
primului dirigent al corului; numărul aproc- calitate aduo sacrificii forte mari pe al Lascar Catargiu. să îuveţe prin vedere.
•simativ al membrilor activi (corişti) cu cari tarul culturii musicale a poporului nostru, 5. Băgaţi bine de sâmă, cum
.s’a înfiinţat corul (bărbaţi, femei, etc.; unde vor grăbi a-ml trimite cât mai curend da îşi ţine copilul corpul. De-ore-ce el
-sunt membrii de mai multe categorii, să tele înşirate mai sus. Trebue să aducem ou HiaiEIiTA.
se arate şi numărul acestora); categoria toţi sacrificii, când e vorba de lucruri, cari nu vede cum umblă alţii, forte ade-
corului (mixt, de bărbaţi; bisericesc, lu privesc progresul cultural al nostru în se-ori îşi însuşesce obiceiuri necuviin-
mesc etc.); Unde şi cu ce s’a produs corul general. îngrijiţi (le lamina ochilor voştri! ciâse, cari mai târeţiu devin nesufe-
mai întâii! în public; (indicarea cântecelor Şi in acestă deplină convingere ter ribile pentru cei din jurul său. Aşa,
^i a autorului lor,'cu cari s’a prestntat mai min apelul meu dorind, ca el să afle re- al -' Apel cătră părinţi. de esemplu, îşi sucesce ori clatină ca
întâii! în public) mijlâoele materiale, cu sunet în inimile tuturor celor ohiămaţl! Dat de institutul de orbi din D ii r n.
cari corul şi-a început activitatea (fonduri, pul, se scarpină la ochi, îşi strîmbă
•eventuale ajutâre. etc.), ce remuueraţiune Braşov, 4 (16) April 1899. II. faţa, se rîcăe la nas, la umblet îşi
,-s’a dat primului dirigent al corului. Timotei Popovici, plecă capul şi partea dinainte a tru
2. Date referitore la activitatea ulteriorâ prof. de mus. Ia gimn. rom. Cum să tracteze părinţii pe copiii lor pului înainte etc. îndată ce obser
a corului: Preşedinţii şi conducătorii câţi orbi ? vaţi la copil un astfel de defect,
i-a avut în decursul timpului cu numele
şi caracterul şi a altor persâne cu merite SffîiuBiănraifă publică. Dâcă aveţi copii orbi, aduceţi- siliţi-vă din tote puterile a-1 desvăţa,
deosebite p-ntru propăşirea corului; nu Onorată Redacţiune! Duminecă în 28 vă aminte, că Dumne4eu pentru căci de-i va deveni obiceiu, adese-orî
mele şi caracterul dirigenţilor următori Martie st. v. a. c. după terminarea s-tei aceea vi-i-a dat, ca se vă purtaţi nici după o şcâlă de ani de 4il© xin
ai corului şi remuneraţiunea, oe li-s’a dat liturgii a fost sânţit clopotul cel mare al faţă cu ei cu deosebită dragoste şi mai pote fi îndreptat.
pentru instruire şi conducere; cam câte bisericei nostre.
producţiunl şi conoerte a dat la an; fes băgare de sâmă. Decă-i veţi cresce 6. Pe cât puteţi, lăsaţi pe co
Clopotul a fost versat luna trecută de
tivităţi mari, la cari a luat corul parte firma Micliail Manchen din Sighişora, firmă şi îngriji cum se cuvine, vor deveni pilul orb să se joce cu cei ce văd
Activă (premii, concurse, festivităţi reli- omeni bravi şi fericiţi, cari în so şi să alerge cu ei în liber. Duceţi-1
veche şi de bună reputaţiune.
gidse-naţionale eto.); a funcţionat corul cietatea omenescă îşî vor ocupa lo mereu la preumblare şi daţi-i oca-
Ne împlinim o datorinţâ morală, când
neîntrerupt, (lând şi din oe cause şi-a în în numele bisericei nostre declarăm prin cul cuvenit şi ve vor fi spre bucuriă; siunea de-a face puţină gimnastică.
trerupt activitatea) şi în fine alte momente
mai însemnate din viaţa corului. acesta, că suntem prea satisfăcuţi cu ese- din contră însă, dâcă îi veţi negli Gând trebue să stea liniştit, daţi-i
outarea comandei nostre îndeplinite de ja şi desmerda prea mult, vor de în mână vre-o jucăriă, care să pâtă
3. Starea actuală a corului. Preşe
dintele şi dirigen'ul; unde şi-a făcut acesta firma sus menţionată. Clopotul nostru tur veni nisce fiinţe vrednice de com infiuinţa mai ales asupra pipăitului
•studiile musicale necesare; ce instrument nat de d-1 Miohail Manchen este în genere pătimit, a căror viâţă, pentru voi şi şi aucjului, precum ar fi mingea, pe-
musical folosesce la instrucţiunea corului solid lucrat, de un esterior estetic şi eu uu pentru ei, va deveni o sarcină. Aco- tricelele, o armonică etc.
i(acăsta să se spună şi despre primul di sunet plăcut şi puternic.
rigent) ; categoria corului (mixt, de bărbaţi Esprimâin deci pe calea acesta de modâţi-ve deci următorelor poveţe: 7. Pentru a face pe copil se
etc.); numărul şi numele complet al tuturor plina nostrâ mulţămită pentru esecutarea 1. Purtaţi-vă cu copilul vostru cunâscă lumea dinafară, trebue să-l
membrilor activi (coriştii, tot astfel şi al promptă şi solidă a clopotului bisericei orb tocmai aşa, ca şi cum ar vede; obicinuiţi să pipăe ori-ce lucru, ce-i
membrilor de alte categorii); repertorul de nostre şi recomandăm cu plăcere şi altor siliţi-vă pe cât numai se pote a-i vine la mână, să-l dedaţi a măsura
<care dispune corul adft (titlul pieselor şi nu biserici, pentru esecutarea ăstorfel de co prin umblare şi prin păşire mărimea
mele autorului lor); cari piese s’au cum mande, a se adresa şi a avâ totă confienţa cultiva şi a-i pune în lucrare senti
părat cu bani (şi cam cu ce preţ) şi cari în firma sus menţionată, destul de bine mentele şi membrele corpului. în diferitelor clădiri şi depărtările dela
s’au primit ca donaţiunî etc., câte concerte recunoscută prin lucrările ei prompte şi dată ce pote să-şi ridice manile, da- un loc pănă la altul. Pentru o deo
.a dat oorul în decursul anului 1898 şi cu solide. ţi-i tot felul de lucruri şi jucării sebită desvoltare a simţului, pipăi
ce fel de musică s’a ocupat (piesele cân Braşovul-vechiii, în 2 (14) Aprilie 1899. mai mici, ca se le pâtă pipăi, se le tului, daţi-i diferite ţesături, lucruri
tate la aceste concerte): venitul curat al
concertelor date în 1898; starea fiuanciară In numele comitetului parochial al pâtă strînge tare în mână şi se se de lemn, plante, bani etc.
actuală a corului (venit şi cheltuell); cam bisericei Sântei Adormiri joce cu ele; deşteptaţi-i aucţul şi 8. îndată ce copilul orb e în
spre ca scopuri se întrebuinţeză banii, de lostf Maximilian, priceperea prin vorbire, cântare, ori stare de-a lucra şi el ceva, puneţi-1
•cari dispune corul; festivităţile la cari a paroch şi preşedinte. musică.
luat parte activă în decursul anului 1898 la tâte lucrurile din casă: să cureţe
şi alte momente de însemnătate. 2. învăţaţi pe copilul orb să cartofi, să adune pome, să dea de
4. Infiuinţa, ce o au corurile asupra ULTIME ŞUIUL umble tocmai la vârsta, în care să mâncare la găini, să stârgă scaunele
crescerti religiosc-morale a poporului din co Bucurescî, 14 Aprilie. Crisa mi învaţă şi ceilalţi copii. de praf, icânele, oglincjile, să sfarme
mună şi asupra culturii sale în general; nisterială încă nu s’a resolvat. D-nii 3. Nu lăsaţi pe copil să stea cucuruz, să macine cafea, să sdro-
care gen de musică este mai acomodat spi
ritului poporului şi cari piese să studiază mai Gr. Gr. Cantacuzino şi P. P. Carp timp îndelungat la un loc, fără a bescă nuci, să depene, să răscie, se
uşor şi au efect mai mare asupra inimii sale. au fost primiţi acţî din nou în au face nimic, ci dedaţi-1, ca în casă, împletescă funii! etc.
— „Apoi ia-mi piâtra acâsta de trei-ori şi îndată ffi uriaşul dina toţi aveţi aşa inimi reci, cum e a n’aşî fi cre4ut, că cineva pâte face
vece şi mi dă o inimă vie", răspunse intea lui. „Ţi-ai omorît muerea?" îl ta, şi adevăratele vâstre inimi sunt aşa ceva!"
Petre. întrebă ricjând cu hohot. „N’a fost colo în cămara mea". — „Aşa-dâră şi farmece sciu,
u
„Am făcut eu târgul cu tine? bună de alta, câ-ţî prăda averea cu — „Vai, că bine mai scii minţi!" precum ve4î; dâr vino se-ţi pun ârăşi
întrebă omuţul de sticlă. „Sunt eu cerşitorii.... De bună sâmă îţi mai cjise Petre. „ A ş a ceva spune tu al pâtra la loc".
Nliche! Holandesul, care împrăştie trebuesc bani, şi ai venit să i duci? 14 tora. Crecjî doră, că în călătoriile —„S’a isprăvit, domnule Michel!“
averi şi inimi de piâtră? Acolo tre — „Ai gâeit’o", răspunse Petre, mele n’arn vecjut destule de acestea ? strigă Petre, făcând un pas îndărăt
bue să ţi cauţi inima, unde ţi-ai lâ- „dâr de astă-dată mulţi, că America-i Lnitaţiuni de câtă sunt inimele din şi ţinând cruciuliţa înainte. „Cu slă
sat’o". departe". cămara ta. Tu eşti om avut, aceea nină se prinde şârecele, şi astâ-dată
e
— „Vai, el nu mi-o mai dă", Michel merse înainte şi-l con ţi o cred, dâr farmece nu sci . te-ai fript şi tu". Şi prinse a 4i° ru
u
răspunse Petre. duse în coliba sa, acolo descuiâ un Aci se mâniâ uriaşul foc şi des găciunile.
— „Mi e milă de tine, aşa rău lădoiu, în care erau bani mulţi, şi chise uşa cămării. „Vino înăîntru şi Atunci Michel scădea vă4ând
cu n eşti", răspunse omuţul după ce soâse de acolo grămefii de aur. Pe cetesce tote biletele, cea de acolo, cu ochii, eă4u ia pământ şi se svîr-
lae
se cugetă o lâcă. „Der, de ore-ee când el îi număra pe masă, 4 uite, âceea este inima lui Petre Munc; colea ca un vierme şi ofta şi sus
pofta ta nu-i nebună, nu-ţî pot de- Petre: „A dracului pasăre eşti tu, veŢf, cum tremură? Se pâte face pina şi tote inimile prinseră a bate
nega ajutorul meu. Ascultă. Cu pu Michel, m’ai minţit, că eu am o piâ- aşa una din câră?" şi a se mişca, de sunau ca în labo
nerea nu-ţî mai poţi câştiga inima tră în piept şi că inima mea ar fi — „Şi totuşi e de câră", răspunse ratorul unui orologier. Dâr Petre s®
ia cea vechia, der cu viclenia pâte ia tine!" Petre. „Nu aşa bate o inimă adevă temea, îi perl tot curagiul, grăbi pe
•câ-ţî va succede şi încă nu tare cu — „Şi dâră nu-i aşa?" întrebă rată, a mea o am încă in piept. Nu, uşă afară şi, împins de frică, fugea
.greu; că Michel rămâne totuşi nu Michel cu mirare. „Iţi simţi tu inima ? tu nu scii farmece!" mâncând pământul, căci simţia pe
36 Michel deşteptându-se şi înjurând..
mai un Michel prost, eu tote că el Nu este ea rece ca ghiaţa! Ai tu — „Dâr vrâu se-ţi dovedesc!" (Ţ
■se ţine atât de cuminte. Mergi dâră frică de ceva, te pote mişca ceva?" cela supărat. „Te vei convinge îa- Afară se pornise un orcan, fulge
oblu la el şi fă cum te învăţ eu“. — „Tu numai cât mi ai adur- su-ţi, că acâsta*i inima ta". El o luă rele încrucişau ceriul şi deculau ar
,Şi-i învăţă omuţul ce se facă şi cum, mit inima, dâr eu o am, ca şi mai desbrăcâ pe Petre de mânecar şi-i borii, âr el pătrunse pănâ afară în
şi-i dete o cruciuliţă de sticlă: „In ’nainte în piept, şi Ezechil asemenea, soâse o petră din piept şi i o arătă. hotarul omului de sticla.
vieţă nu-ţî pote strica nimic, şi te-a el mi-a spus, că tu ne ai amăgit; Apoi luă inima, suflă peste densa şi Inima lui bătea tare de bucu-
slobozi, dâcă îi areţi crucea asta şi tu nu eşti omul, care să poţi aşa de o aşe4â la locul ei cu atenţiune, şi riă, că pâte bate. Atunci cugetă ia
4e rogi. Decă odată ai putut lua lesne fără pericul şi pe neobservate numai decât simţi Petre, cum îi bate trecutul iui, ca la furtuna, care în
ceeme ceri, vino numai decât la scâte inima din piept; spre a pute şi se putu ârăşi bucura de ea. jur de el nimicse pădurea cea fru-
mine în acest loc". face aşa ceva, ar trebui să soi face — „Gum îţi este acum?" întrebă tuâsă. Se gândi la Eiisaveta, frumâsa
Petre Munc luă cruciuliţa, îşi farmece". Michel ri4ănd. şi buna lui nevastă, pe oare el o
însemnă bine în minte tâte vorbele — „Dâr te asigur", răspunse — „Iutr’adevăr, tu ai avut drep omorîse de avar; ‘i se părea, că el
şi apucă cătră locuinţa lui Michel Michel supărat, „tu şi Ezechil şi toţi tate", răspunse Petre, scoţându-şi pe este urgia omenimei, şi plânse, dâr
Holandezui. El îl strigă pe nume- âmenii bogaţi, cari ţineţi cu mine, nesimţite cruciuliţa din busunar. „Nici plânse de gândeai, că ’i s’or râpa
