Page 18 - 1899-04
P. 18
Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 75.—1899,.
9. Vorbiţi cu copilul cât mai sunt legate mai puternic, decă nu mama? de pepfcul pe care au aţipit. Fără ’ndoială., împărtăşire importantă. Chiar şi o gus
des şi mai mult. Fiind-că din faţă Ea e ângerul cătră care ne îndreptăm cooonele mari nu vor sâ-şl strice trupul tare moderată de mâncări greu de mistuit
el nu pote se vă cunoscă voia şi gândul, când durerile ne copleşesc, nă alăptând copiii, s’ar trece prea din vreme, aduce adeseori suferinţe de stomac, care la
început apare cu dureri de stomac, rîgăelî,
disposiţia vostră, el simte cu atât dejdea răsare în inima ndstră când aucjim viâţa e a lor şi nu o pot da copiilor, şi
vărsături etc. Contra acestor apariţiunl d"
mai mult lipsa se ve audă glasul. încurajările ei, nimic mai îmbărbătător apoi decă s’ar îngriji şi de dânşii, când bole cel mai bun mijloc cu efect est- .
Intrebaţi-1 mereu despre tot, ce aude, decât vorbele „dragu mamii" ; nimio nu ne le ar râmânâ vreme pentru gătâlă, plimbări, Dr. Ho sas Lebensbalsani din farmacia d-lu
orî pipăe îu jurul seu şi daţi-i oca- atinge ca lacrămile ei. Mama a fost slă baluri? pentru ele copiii sunt povară, sar B Fragner, Prag 205—III. Se pote că
siune cât mai des, de-a ve pune el vită în tote timpurile şi la tote nâmurile. cina e ruşine şi nu sciu cum să şl o as păta în tote farmaciile. Să se ferâscă dd
însu-şî întrebări. Femeia, care n’a fost mamă, nu scie pentru cundă. imitaţii.
10. Feriţi-ve de a vorbi în pre- ce a trăit; copilul care n’a avut cui dice Sfinte mame! picuraţi ceva din viaţa 098T Domnii abonenţi, cariînc&
senţa copilului orb despre lucruri, mamă, n’a sciut fericirea. vâstră în sufletele copiilor, căci acesta va
cari ar vătăma simţul moral şi buna- Cea mai înaltă şi cea mai curată forma dragul bunătăţei lor. Invâţaţi-i bi nu şi-au reînoit abonamentul, s£
cuviinţă, căci copilul orb e mai dragoste e aceea dintre mamă şi copil, nele, frumosul şi dreptul. Revărsaţi asupra bincvoiâscă a-1 reinoi neamânat
atent asupra celor ce le aude şi le acâsta e dragostea, care nu înşelă nicî- lor dragostea vostră curată, căci acâsta e ca s6 nu li-se întrerupă regulat®
ţine mai bine în minte, decât cel ce odată. Ne îndrăgostim de iubitele nâstre, cea mai mare fericire în viaţă şi pentru espedare a diaruiui.
vede. dâr ele ne pot înşela; ne iubim prietini', mulţi din copiii voştri rămâne singură. Administraţiunea
11. In presenţa copilului orb dâr ei ne pot minţi; sufletele nostre se Destul vor avâ ei de luptat în lumea „(Uazetei Transilvaniei ,
11
nicî-odată nu ve esprimaţî compă aprind de marea dragoste ce trebue să asta, destule nevoi li s’or pune în drum,
timirea pentru orbia lui şi nu sufe avem pentru întreg nâmul omenesc, dâr e faceţ'-le măcar copilăria senină, şi ei vă Oa,lenda.iruti. septemanei.
riţi s’o facă acesta nici alţii. Prin prea nehotărîtă, prea întinsă, ne trebue un vor sfinţi. APRIL. are 30 cj.fi®- PRIER,
esprimarea compătimirei faceţi pe suflet apropiat asupra căruia să revărsăm Mame, voi sunteţi cele mai măreţe
copil să-şi perdă voia şi se se des- focul inimei, şi acest suflet nu pote fi altul creaturi, cea mai mare menire în lume e pilele Calciul. Iul. v. Călend. Gregor.
curageze, pe când tocmai din con decât al mamei. f a vâstră; fiţi mândre de ea şi împliniţi o
tră, trebue se ve siliţi a-1 face vesel Tatăl fără îndoială ocupă şi el un cu dragoste, căci răsplata vâstră e mare. Dum 4 5. f Cuv. p. G-eor. 16 Inna
17 Rudolf
5 Teodul
Luni
şi cu speranţe, ca cu voiă bună şi loc însemnat în sufletul copiilor, dâr nu Ce voiţi răsplată mai frumâsă decât ifarţ) 6 Eutichie 18 Apolonia
cu curagiu se se silescă a înainta, atât ca mama. acea de a soi, că sufletele şi inima copiilor Mer 7 0. p. Gfeor. ep M. 19 Antoniu
spre a-şî pute crea cu timpul o si- Ea ne-a legănat pe braţe de mic!, a sunt ale vostre ? Joi. 8 S. Iriodion Agav. 20 Mulpitius
(„D. rG. Orânescu. Viner 9 S. Zacheiu 21 Sot. şi Caius»'
tuaţiune independentă în vieţă şi se veghiat la oapul nostru, şl-a vărsat la-
9âm. 10 S. m.-T.şi Pomp. 22 Lotar
nu aibă lipsă de mângâiere şi aju orămile când am fost bolnavi, ne-a des-
tor strein. merdat şi ne-a spus poveşti ou Eeţl-Fru- Vocî din puialic. Curbul pieţei
12. Daţi copilului cât mai dese rnoşî, cu Ileana Cosinzeana, şi mintea se Din 15 Aprilie 1899.
Kronstaedter Allgemeine SparJcasse.
ocasiuni de a-şî deprinde memoria, întorce cu drag, cu un fel de mulţumire Bancnota rom. Cump. 9.47 Vând. 9.49
Onoraţii clienţi ai cassei de economii Argint român. Cump. 9.40 Vând. 9.44
căci însuşirea, de a-şî aduce aminte sfântă spre densa. Ast-fel fiind, mama are
braşovene „Kronstaedter Allgemeine Spar- Napoleond’orl. Cump. 9.52 Vând. 9.54
de cele trecute, îi vor face mai târ- o înrîurire mare asupra sufletului copilului; kasse“ se fac atenţi, că în urma clădirei Galbeni Cump, 5.63 Vând. 5.66
cjiu eminente servicii. Inveţaţi-1 se pentru densa sufletul copilului e o bucată din nou a caselor institutului, intrarea în
Ruble Rusesc! Cump. 126.75 Vând. 128.—
4ică de-a rostul sentinţe, poesiore de eârâ mole, din care pote face orl-ce localul de cassă cu începere de Luni, 17 Mărci germane Cump. 68.80 Vând. — —
Aprilie, va fi direct din stradă. Sunt ru
şi istorisiri, ceea-ce copilul forte vrea: âtă prin urmare menirea mare pe Lire turcescl Cump. 10.70 Vând. —.—
adese-orî o face cu mare plăcere. care o au mamele în cresoerea copiilor, în gate şi partidele, care vor avâ de a face Scris. fono. Albina 5% 101.— V^-nd. 102.—
ou direcţiunea sâu cu despărţământul hi-
18. Pe copilul orb îl poţî deda desvoltarea oelor dintâiti simţăminte, celor potecar, de a trece, ocolind porta, prin lo Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
la religiositate şi moralitate tocmai dintâifi gânduri ale lor. Ele îi pot învăţa calul cassei. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
atât de timpuriu, ca şi pe ceilalţi să fiă buni şi iubitori, drepţi şi ertători, Causa, că am decis clădirea din nou
copii. Trebue decî crescuţi din cea să fiă bărbaţi cinstiţi etc. a caselor institutului nostru a fost, ca prin |^asă de vendare
arangiarea din nou a localităţilor de oficiu
mai fragedă etate în spiritul evla S’a cjis, că prea multă dragoste strică
să putem resolva mai iute afacerile cu
viei şi în frica lui DumnecJ.eu. pe copil. clienţii noştri, pe cari îi rugăm să fie in în Satulung (Săcele), situată din
14. La versta de 8 anî, copilul Pote pentru asta coconele din „lumea dulgenţi pentru incomoditatea, ce se va sus de biserica nouă, între prăvălia
pote fi primit în vre-un institut de mare“ îşi lasă copiii pe mâna doicelor şi causa cât va dura clădirea şi sperăm, că d-lui Moise Kohn şi George Toba-
orbi, unde crescerea ’i se dă gratuită. guvernantelor şi nu-i văd decât odată pe localităţile cele nouă şi întocmirea lor co nean. Amatorii să se adreseze )a
modă şi mai corăspun^âtore necesităţilor
Decă însă acâsta nu s’ar pute, în- cji, pentru-ca să nu-i strice. Sărmanii! Eu îi vor despăgubi cu prisos pentru totă in proprietarul ioan Dragoş în Satulung,
scrieţi-1 la şcola din sat şi rugaţi pe nu-i fericesc, aceştia nu vor sci nici odată, comoditatea din timpul olădirei. Strada Două.
ce
învăţător se-i dea şi lui instrucţia că au fost copii, nu vor pută cfi nici
cuvenită. Mijlocele de învăţământ odată, că au avut mamă. Pentru ei nici o P O S T A R E D A C Ţ I U N E I . Nr. 9953—1899.
şi-le pote procura învăţătorul gratuit amintire de vremurile când mama îngri- PUBLICAŢIUNE!
D-lui Ciorbea, Săloiua. Aşteptaţi încă câte-va
dela vre-un institut de orbi, precum jată tresărea din somn şi se pleca de dile, căci va apărâ scrierea d-lui profesor din Blaşiă Se aduce spre cunoscinţă pu
şi instrucţiuni asupra modului, cum câte cjece ori pe nopte peste lâgânul lui, T. F. Negruţiu, care va fi cea mai bună scriere blică, cumcă din incidentul apro-
are să procedă. îi asculta răsuflarea, se uita lung la el şi despre leguinărif, din câte avem astădl la noi. pierei anutimpului mai călduros, cu
se culca muncită de gândul, de a nu i-se Imediat după apariţiune vom anunţa. Cele din Ro 25 a lunei curente începând ee va
întâmpla micuţului oeva pănă dimineţa. mânia nu prea sunt potrivite peatru împrejurările dispune o revisiune generală şi fun
Mamele şi copiii. Ei n’au fost nicî-odatâ pentru mumele de aici şi nici terminii usaţl acolo nu prea sunt damentală a prescriptelor atât sa
cunoscuţi de poporul dela noi.
Cine n’a simţit în viâţa lui mângăerile lor, comora din care va isvori fericirea, nitare, cât şi a celor pentru si
D-lui G. M., Ighiti. Neavend la disposiţiă
de mamă.! toiagul bătrâneţelor. cartea dorită, am dispus a vi-se trimite direct dela guranţa de foc, pe întregul teritoriQ
Care e fiinţa de care sufletele ndstre Ei nu-şl vor aduce aminte nicî-odată editor. 0 veţi primi încurend. orăşenesc.
băerile inimei. suind pe dâlma omu- ce aşi sci eu face aşa singur în lu de vei fi brav şi onest, de-ţl vei cinsti cel de sticlă însă nu ’i-se mai arăta.
ţului de sticlă. me? Mama mea nu me iertă pentru meseria, şi vecinii tei te vor iubi şi „Domnule bogat, domnule bogat“,
Omuţul de sticlă şedea sub brad cele ce i-am făcut, şi pbte am şi onora mai tare, decât când ai ave strigă el tare. „Au4l, domnule bo
şi futna din o pipă mică, der părea îngropat’o cu 4fi©> eu fiorosul! Şi 4ece tone de aur . Aşa grăi omă gat ; nu voiu alt-ceva, decât să 6
11
mai vesel, ca mai ’nainte. „De ce Elisaveta, nevasta mea? Mai bine tul de sticlă şi-şî luă rămas bun bun să-mi fi cumătru la copilaşul
41
11
plângi, Petre cărbunarul? întrebă me omără aci pe loc, aşa va avâ dela ei. meu . Dâr nu primi nici un răspun^
11
el. „Nu ţi ai căpătat inima ? Tot cea un sf’îrşit misera mea vieţă! - Cei trei îi mulţămiră şi se du numai un vânt lin zuzuia prin bră.-
rece-i în pieptul tău? — „Biue , răspunse omuţul de seră acasă. Casa cea minunată a det şi aruncă jos câţî-va coceni de
11
— „ V a i . domnule!“ suspină sticlă, „dâcă nu voesoi alt-ceva, atunci bogatului Petre nu mai era; lulge- brad. „Aşa, aceştia îi iau ca suve
Petre. „Câtă vreme purtam inima fiă cum 4'°b securea mi-e de-ande- -rul o arsese pănă în temeliă cu bo nire, de-bre-ce nu voescî a mi-te mai
cea rece de ghiaţă, n’arn plâns nicî- mâoă . El îşi luă liniştit pipa din găţiile lui cu tot; dâr nu era de arăta", cjise Petre, şi vîrî cocenii în
11
odată, ochii mei erau sbiciţî, ca ţa gură, şi o scutură de cenuşă şi şi-o parte de bordeiul părintesc: se du buzunar şi grăbi cătră casă. Der
rinele când e seceta mai mare; acum puse bine. Apoi se ridică încet şi seră acolo şi nu le păru rău de pier când desbrăcâ acasă mânecarul cel
însă stă să-mi crepe inima cea ve- merse sub brad. Petre însă şedea pe derea averilor. de sărbători şi mumă-sa întorse bu
ehiă, de câte am făcut! Pe debitorii ierbă plângând, vieţa-i era o povară — „Acesta a facut’o bunul omaţ zunarele spre a pune mânecarul în
mei i-am aruncat în n iseriă, pe să şi aştepta mortea liniştit. După un de sticlă!“ 4i © Petru. dulap, câ4ură din buzunare patru
9
raci şi pe bolnavi i-am sumuţat cu scurt timp au4i paşi lini în dosul — „Cât defrmâsăe!" 4i © Eli vălătucuri de bani, şi când le des-
9
cânii, şi, scii prea bme, cum a că- său şi-şi gândi: „Acum va veni". saveta. „Şi aci mie îmî este cu mult facură, aflară, că sunt taleri curaţi,
cjut de dureros sbiciui meu pe frun — „Mai privesc© odată în jur de mai drag, ca în casa cea mare cu nici unul din ei nu era fals. Aceştia
tea ei cea frum6să!“ tine, Petre Munc!" dise omuţul. El servitori mulţi . erau darul de nănaş trimis de omu
11
_— „Petre, ai fost un. mare pă îşi şterse lacrămile dela ochi şi privi De aci încolo Munc Petre se ţul de sticlă pentru micul Petre.
cătos! cfîse omuţul. „Banii şi lenea în jur şi văc]u pe mamă-sa şi pe făcu un bărbat harnic. El era îndes- Aşa trăiră ei liniştiţi şi necon*
11
te au stricat, pănă ţi-au împetrit Elisaveta, nevasta lui, privind la el tulit cu aceea, ce avea, purta mese turbaţi, şi de multe-orî după aceea,
inima; n’ai mai cunoscut bucuriă, prietinesce. Atunci sări în sus vo ria fără întrerupere, şi aşa prin când era Petre Munc tot cărunt,
nici căinţă, nici compătimire. Der ios: „Nu eşti mărtă, Elisavetă? Şi muncă propria se făcu avut, vă4©t 4icea el în audul tuturor: „Totuşi
căinţa împacă, şi dăcă aşi sci, că-ţî d-ta mamă încă eşti aci, şi m’ai şi iubit în întrâgă Pădurea nâgră. e mai bine a fi îndestulit cu puţin,
pare rău de cele făcute în vieţă, aşi iertat? 11 El nu se mai certă cu nevastă-sa, decât a avă aur şi bunuri şi o inimă
mai pute face ceva petru tine". — „Ele vreu să te ierte , 4i onoră pe mumă-sa şi miluia săracii, rece'’
11
se
— „Nu mai voiu nimic", răs omuţul de sticlă, „fiind-că tu simţi ce-i deschideau uşa. Când, după un Din nemţesce, de: I. P. Reteganul;
punse Pette, şi-şi lăsă capul în jos căinţă adevărată şi tăte vor fi ui an şi o 4b fi dărui Elisaveta cu un
cu tristeţă. „Cu mine-igata; în tătâ tate. Du-te acum în coliba tătâne- copilaş frumos, merse Petre în bră-
viâţa mea nu mă mai pot bucura; teu şi fi cărbunar, ca mai ’nainte; det şi-şî recită descântecul, omuţul
Cel ce are grije de Apă amară „Francisc losef , care de mai bine de 20 ani se trimite în tbtă lumea şi este reounoscută ea singuru
6
sănătatea sa, să bea mijloc natural salin purgativ. Acâstă apâ se pote oâpâta pretutindeni*
