Page 2 - 1899-04
P. 2

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                   Nr. 72.—1899.


           tot,  nemaipomenit,  ci  propune  din  contră  ferenţei  şi  în  care  se  va  cere  unirea  tu­  15  Aprile  şi  dreptul  electoral.    prin  comuna  comisia  oficiâsă,  ca  să  cerce­
           numai  disposiţiunl  cunoscute  şi  probat^,  şi  turor Sârbilor cu Muntenegru.            Atragem  din  nou  atenţiunea  celor  ou  drept   teze,  cari  tauri,  vieri  şi  berbeci  sunt  buni
           prin  urmare  nu  vrâ  să  cjică  revoluţiune,                                             de  alegere,  că,  după  lege,  aceia  cari  pănâ   şi  cari  nu,  a  declarat  taurul  sătenilor  din
                                                              Rin  Filippine.  O  soire  telegrafică
           ci  numai  o  anumită  evoluţiuue,  cred  eu,  că                                          la  15  Aprile  st.  n.  inclusiv  nu'şl  vor  plăti
                                                         din  Washington  spune,  că  generalul  Otis                                               Uleş,  că  nu  e  bun.  deore-ce  e  diform  şi
           onoratul  guvern,  în  cas  că  acest  proiect  de                                         întrâga  dare  directă  cătră  stat  pe  anul
                                                         a  ocupat  alaltă-erl  oraşul  Santa  Crux,  cel                                           slab,  încât  nu  150  fl.,  dâr  nici  50  fl.  nu
           lege  se  va  primi  de  înalta  cameră,  va  eso-                                         1898,  vor  fi  şterşl  din  listele  alegătorilor   plătesce.
                                                         mai  mare  după  Manii]  a,  în  urma  unui  atac
           pera  cu  atât  mai  uşor  sancţiunea  prea                                                dietall, ce se vor stabili în anul acesta.         Aşa  fac  primarii  favoriţi  de  acjl  prin
                                                         cu  resculaţii,  în  care  au  căcjut  80  de  Fi­
           înaltă,  cu  cât  proiectul  nu  conţine  nimic                                                  Fiind-că  în  urma  stării  de  ex  lex  dă­
                                                         ii p pini.                                                                                 comunele  nostre.  Ca  să  protestezi  n’ai
           nou,  ceea  ce  nu  ar  fi  conceput  însuşi  gu­                                          rile  nu  s’au  încassat,  ca  în  alţi  ani,  vor  fi   unde,  căci  sunt  lanţ  legaţi  unii  de  alţii.
           vernul  după  dorinţa  sa  din  incidentul  re­                                            mulţi,  cari  au  răma«  restanţi  cu  darea  lor   Primarul  din  Uleş,  de  esemplu,  e  înrudit
           formei  electorale  şi  ceea-ce  nu  ar  fi  eluptat                                       directă  pe  1898.  Aceşt’a  să  grăbescă  a   cu  judele  de  cerc;  cu  solgabirâul  se  ara
           în parlament însuşi în sudorea feţei sale.                                                 plăti  restanţa  pe  anul  trecut  deplin  pănă   bine,  căci  îi  face  serviciii  pe  contul  po­
                 In  privinţa  acesta  contez  la  interme-                          — 31 Martie v.   Sâmbătă  15  Aprile  la  amedl,  dâcă  voiesc,   porului şi aşa mai departe.
           diarea  d-lui  president  al  ţării,  care  a  de­  Deficitul oraşelor din Ungaria. O să  nu  fii  şterşl  din  listele  alegătorilor  die­   Repet,  nu  numai  Românii,  asupra  că­
           clarat  de  repeţite-orl  în  înalta  Cameră,  că  fâiă  ungurâscă  din  Pesta  se  plânge  amar,  tall,  pe  basa  cărora  se  stabilesc  şi  listele
                                                                                                                                                    rora  e  îndreptat  odiul  stăpânirei,  ci  chiar
           guvernul  nu  voesce  să  înfluinţeze  alegerile,  că  aprope  tâte  oraşele  din  Ungaria  au  de­  electorale în comună şi comitat.    şi  Ungurii  s’au  îngroziţi  de  asupririle  şi
           şi  care  trebue  să  fiă  chiar  încântat,  că  ficite  mari.  Unele  au  ajuns  pănâ  acolo,  ca
                                                                                                                                                    volniciile  unguresc!;  unii  dintre  nemeşii
           acum  i-se  oferă  ocasiunea  a  schimba  în  d.  e.  Oradea-mare,  încât  vrâu  să-şi  acopere                                          maghiari  de  prin  Dleş,  Sânt-Mârtin  etc.
                                                                                                      Corespondenţa „Gaz Transilvaniei“•
           fapte  cuvintele  sale,  cari  în  direcţiunea  deficitul  prin  vinderea  imobilelor.  Deose­
                                                                                                                                                    îşi  vând  casa  şi  moşia  şi  se  duo  la  Şermaş
           acesta  au  fost  trase  la  îndoială  de  mulţi,  şi  bire  nu  este  între  oraşele  mari  şi  cele  mici.   Rin Câmpia  Aprilie 1899.  ca  colonişti  pe  domeniul  orarului,  unde  ca­
                                                                                                                                  9
           să  facă  imposibilă  ingerinţa  electorală  na-  lnsa-şl  Budapesta,  care  a  risipit  şi  risi-
                                                                                                            Ştim. D le Redactor! Mult aucjim vor-   pătă  câte  20  jugăre  cu  condiţia  de  a  le
           iegală,  care  la  funcţionarii  subalterni  au  de­  pesce  sume  colosale,  se  sbate  şi  se  chinu-   bindmse din partea Maghiarilor şi a pressei-   despăgubi  plătind  anual  câte  100  fl.  pe
           venit o adevărată maniă. (Bravo! Bravo!)      esce  în  privinţa  acâsta.  Tote  aceste  sunt   lor despre „era nouă a lui Szell". Nu    timp  de  50  de  ani,  va  să  cjică  5000  fi.
                 Cred,  a  fi  îndreptăţit  a  conta  şi  la  o  urmările  risipei,  crearea  de  funcţiuni,  că-
                                                                                                      seim în ce constă acestă „eră nouă" şi în     pentru  20  jugăre,  a  căror  valâre  nu  este
           atitudine  favorabilă  aprope  a  tuturor  par­  pătuelile  ş.  a.  pentru  cari  au  cheltuit  şi   ce are să constea, căci pănă acum nu-i   mai mare adl de 70 — 100 fl. jugerul!
           tidelor  din  acesta  cameră,  fiind-că  proiec­  cheltuesc  capitale  luate  împrumut  din  străi­  simţim efectele nici cât mai puţin.      Ca  în  trâcăt  mai  amintesc,  că  prima­
           tul  nostru  nu  conţine  altoeva,  decât  cvali-  nătate cu procente mari.
                                                                                                            Ceea  ce  simţim  şi  vedem  cu  ochii  rul  Szabo  dela  Uleş  mai  e  şi  purtător  de
           fiearea  dorinţelor,  pe  cari  le-au  esprimat
                                                              încă O broşură. Sub titlul „Proble­     sunt  stările  desolate,  corupte  şi  infecte,  ce  matricule.  Celor  oe-1  complimentâză  şi-i
           mai  înainte  şi  conducătorii  lor,  mai  ales,                                           ni  le-a  lăsat  „era  vechiă"  şi  în  privinţa  că­
                                                         mele  nostre  sociale  şi  de  naţionalitate"                                              fac  servicii,  el  încă  le  servesce  la  timp;
           că  la  împărţirea  cercurilor  electorale  pro­
                                                         vestitul  ex-rector  Herczeg  Hihaly,  preşedin­  rora  nu  avem  nici  o  speranţă  de  îmbună­  altfel  cununiile  le  amână  chiar  şi  de  câte
           cedăm  cinstit  şi  cu  evitarea  ori-carei  geo­                                          tăţire.
                                                         tele  „Nemzeti  szovetsâg"  ului,  a  edat  o  bro­                                        3--4  ori  spre  mai  marea  pagubă  a  ome-
           metrii  electorale,  basându-ne  esclusiv  pe                                                    Vă  este  cunoscut,  câtă  risipă  s’a  fă­
                                                         şură  în  care  schiţeză  în  general  „principiile"                                       nilor.  Nu  de  mult  ceteam  prin  „Ellenzâk",
           instituţiunî politice deja esistente.
                                                         de luptă în contra socialismului şi a naţiona­  cut  din  banii  contribuabililor  cu  esperi-  că  din  causa  acestui  primar  un  mort  n’a
                Eu  din  parte-mi  voiil  face  tot  posibi­
                                                         lităţilor.  D-l  Herczegh  nu  dă  receta  vinda-   mentările  politicei  de  maghiarisare  prin  putut  fi  înmormântat  pănă  a  5  a  cji,  de-
           lul  de  a  duce  în  deplinire  în  acâstă  cameră
                                                         cărei  acestor  „bole",  ci  drept  remediu  re­  colonisările  din  Oâmpiă.  Coloniştii  ciangăi,  6re-ce  el,  ca  matriculant,  n’a  dat  conce­
           reforma  electorală,  care  reformă  este  che­                                            cari  au  fost  aduşi  pe  domeniul  erarial  dela  siunea  de  lipsă.  Răposatul  era  Ungur  şi
                                                         comandă  liberalismul.  —  Nu  cunoscem  mai
           mată  a  ridica  păturile  largi  ale  populaţiunii
                                                         de-aprope  broşura,  suntem  siguri  însă,  că   Şermaş  cu  scop,  ca  să  maghiariseze  pe  Ro­  preotul  rom.  cat.  a  trebuit  din  alt  sat  să
           din  helotismul  lipsei  de  drept  politic  şi
                                                         ea  va  conţinâ  o  mulţime  de  absurdităţi   mâni,  pe  lângă  tote  avantagiile,  ce  li-s’au  alerge la înmormântare de mai multe ori.
           care  va  face  cu  desăvârşire  imposibile  apu­                                          dat,  s’au  săturat  de-a  mai  figura  ca  instru­
                                                         şoviniste.                                                                                      Dâcă  aşa  ceva  se  întâmplă  într’o  co­
           căturile  semiasitice  ale  Effendilor  noştri                                             mente  în  mânile  maghiarisatorilor  şi  pe   mună  locuită  pe  jumătate  de  Maghiari,
           districtuali. (Bravo ! Bravo !)                    Căsetoriă.  piarul  italian  din  Roma   furişul  caută  să  fugă.  înainte  îşi  trimit  fe­  apoi  închipuiţi  Vă  cum  merg  trebile  în  co­
                                                                  u
                 D-nii  mei,  eu  mă  voiă  bucura,  dâcă   ri Fanfulla   scrie:  Ni-se  anunţă  din  Bucu   meile,  îşi  vând  ce  au  şi  apoi  o  iau  şi  băr­  munele  curat  românesc!,  cum  de  obiceiu
           colegii  mei  vor  sta  pe  partea  mea  în  acâstă  rescl,  că  d-şora  Lucilia  Chiţu  s’a  căsătorit   baţii  la  sănătâsa.  Autorităţile  îi  pândesc  şi   sunt  comunele  din  Câmpiă.  Aci  nu  mai  e
           luptă,  ca  umăr  la  umăr  să  îudeplinim  edi­  la  Craiova  cu  distinsul  publicist  d  l  Jules   pe  cari  îi  prind  îi  târăsc  pe  la  judecătoria   nici  o  genă,  nici  o  cruţare.  Primarii  şi  no­
           ficiul  reformei  electorale,  care  va  fi  o  bine­  Brun.  D-ş6ra  Lucilia  Chiţu  este  fiica  dâm-   din Mociu şi îi închid.        tarii,  puşi  în  posturi  de  fisolgăbirăi  ca  fa­
           cuvântare  pentru  ţâră  şi  onore  pentru  nei  Marin  Chiţu,  o  literată  distinsă,  căreia   Esperimentările  acestea  decurg  de  ani   voriţi  ai  lor,  par  a  fi  nisce  adevăraţi  aren­
           acâstă înaltă Cameră. (Aplause,)              Regele  Caro!  al  României  i-a  conferit  me­  de  dile;  s’au  făcut  probe  cu  tot  soiul  de   datori ai comunelor no3tre.
                                                         dalia  de  aur  cl.  I  pentru  traducerea  în  româ-   Unguri,  dâr  resultatul  întotdâuna  a  fost
                                                        nesce  a  Divinei  Comedii  de  Dante  Allighieri.   fiasco.  Pentru  noi  Românii  ar  fi  o  plăcere   Acestea  sunt  pe  la  noi  stările  eredite
                      Revistă externă.                   D-şora  Lucilia  Chiţu  este  asemenea  literată                                           din  „era  vechiă"  şi  susţinute  in  integrum
                                                                                                      de  a  privi  la  aceste  svîrcolirî  nebune  ale
                                                                                                                                                    în „era nouă!"                         X.
                Rusia     şi   Muntenegru.     Amiciţia   şi  a  publicat  asemenea  o  carte,  de  care  maghiarisatorilor,  dâcă  nu  am  sci,  cât  de
           dintre  Rusia  şi  Muntenegru  s’a  mai  întărit   cjiarele  italiana  s’au  ocupat  mult:  „Mişca­  mult  ne  costă  ele  pe  noi,  cari  îmbrâncim
                                                                              11
           o’o  legătură.  Moştenitorul  de  tron  monte-   rea literară in România .                 sub  povara  sarcinelor  publice  pentru  ea  Mei fundamentale în economia
           negrin  prinţul  Danilo  se  află  în  Petersburg,   Blanchete de cambii. Cu 1 Aprilie     „domnii" să se joce cu banii noştri.                          politică.
           unde  în  curând  se  va  logodi  c’o  mare  du­  n.  c.,  în  urma  unei  ordinaţiunl  a  ministru­  Dâcă  am  avâ  cel  Jpuţin  mângâiarea,
           cesă rusescă.                                lui  ung.  de  finanţe,  s’au  introdus  în  circu-   de-a  avâ  un  folos  şi  o  uşurinţă  măcar  pe    De loan Socachi.
                                                                                                      terenul  administrativ.  Nu  cred  însă  să                       IV.
                Rin    Finlanda.   Seim,   că   Finlan-  laţiune  blanchete  nouă  de  cambii  în  valută
                                                                                                      esiste  o  administraţia  mai  destrăbălată  ca                (Urmare.)
           desii  au  adresat  Ţarului  o  petiţiă,  în  care  de  corone.  Cele  vechi  vor  putâ  să  mai  ră­
           cer,  ca  să  nu  li  se  desfiinţeze  constituţia.  mână  în  circulaţiun9  numai  până  la  31   la  noi.  Românii  mai  ales  şî-au  perdut  ori­  Trebuinţa unui nou sistem de
           Petiţia  acâsta  este  de-o  estensiune  colosală.  August n. c.                           ce  încredere  în  lege  şi  dreptate,  căci  s’uu      economie politică.
                                                                                                      dedat  a  considera  pe  funcţionari  ca  pe
           Ea  pârtă  524,000  iscălituri,  adecă  au  sub-
                                                              Un honved mâncat de Ţigani. Să tot  aţâţa  cjei,  cari  au  putere  nelimitată             După-ce  avem  înaintea  ochilor,  espuse
           soris’o  y.  parte  a  poporaţiunei  Finlandei.
                                                        nu  gândiţi,  că  s’a  întâmplat  printre  sălba   asupra lor.                              în  liniam'ente  generale,  ideile  fundamentale
           Tâte  aceste  iscălituri  au  fost  adunate  în
                                                        ticii  din  Africa,  nu.  Se  rea  ni-o  aduce  un   Deşi,  precum  sciţi,  Câmpia  e  locuită  ale  diferitelor  scole  economice  cu  diferitele
           timp  de  10  dile.  Petiţia  constă  din  26  to­
                                                        cjiar  din  Lăcse  (Ungaria),  care  istorisesoe  aprope  esclusiv  de  Români,  prin  comunele  lor  direcţiuni,  putem  să  ne  facem  o  jude­
           muri,  cari  puse  una  lângă  alta  formâză  o
                                                        amănuntele  înfiorătore  ale  unui  incendiu  nostre  nu  găsesc!,  decât  notari  şi  primari  cată  aprocsimativă  despre  gradul  de  des-
           grămadă  înaltă  cât  statura  unui  om.  Greu­
                                                        întâmplat  dilele  trecute  în  comuna  Csetnelc.  maghiari  ori  jidani  şi  a  început  a  fi  o  ra­  voltare,  la  care  se  află  în  present  sciinţa
           tatea  ei  este  mai  mare  de-o  majă  metrică,
                                                        Focul  a  prefăcut  în  cenuşă  35  de  case  în­  ritate  de-a  vedâ  iol-colo  şi  câte  un  primar  economiei  naţionale,  numită  şi  economia
           şi  în  Petersburg  a  trebuit  să  fiă  dusă  la
                                                        tre  cari  şi  spitalul.  Pacienţii  din  spital  au  din  sînul  poporului  nostru.  Românii,  cum  politică.  Acâstă  sciinţă,  cu  tote,  că  a  fă­
           ministeriu  pe  un  car.  —  Intr’aceea  agita­
                                                        fost  mântuiţi  toţi  de  flăcări,  singur  un  hon­  de  regulă  sunt  cunoscuţi,  se  disting  prin  cut  mare  progres,  a  descoperit  mai  multe
           ţiunea  populaţiunei  finlandeze  cresce  pe  di
                                                        ved  dela  48  a  fost  uitat.  Acesta  a  şi  ars  frica  de  Dumnezeu  şi  prin  conscienţiositate.  adevăruri,  pe  cari  le  vom  arăta  la  locul
           ce  merge,  cu  tote,  că  Ţarul  a  refusat  să
                                                        în  foc.  Acum  însă  urmâză  sensaţionalul  Primarii  români,  pe  cât  timp  nu  se  aflau  lor:  totuşi  n’a  ajuns  încă  pănă  acolo,  ca
           primâscă  deputăţia,  care  a  fost  mers  la
                                                        scirei:  a  doua  cji  au  trecut  pe  acolo  nisce  sub  presiunea  mai  marilor,  erau  umani  şi  să  aibă  ca  substrat  o  ideie  fundamentală
           Petersburg  să  protesteze  în  contra  atenta­
                                                        Ţigani  corturarî  şi  bănuind,  că  cadavrul  drepţi.  Stăpânitorilor  însă  nu  li-a  plăcut  să  sigură,  acceptată  şi  dâcă  nu  de  toţi,  cel
           tului  la  libertatea  şi  autonomia  ţării.  Cresce
                                                        fript  şi  ars  al  honvedului  ar  fi  un  porc  vadă  asemenea  elemente  îu  fruntea  comu­  puţin  de  cei  mai  mulţi  specialişti  pe  acest
           mai  ales  numărul  emigranţilor.  Poporul  îşi
                                                        pârlit  —  i’aic  mâncat.  Soirea  e  cam  fantas   nelor  nâstre  şi  i-au  înlocuit  cu  favoriţi  teren;  ci  unii  stau  pe-o  basă,  alţii  pe  alta,
           vinde  moşia  străbună  şi  plâcă  peste  gra­
                                                        tică, dâr aşa o predă foia din cestiune.      de-ai lor.                                   unii  văd  viâţa  economică  într’un  fel,  alţii
           niţă,  cu  tote  încercările  inteligenţei  din
                                                                                                           Ca  să  nu  mă  provoc  la  o  comună  cu­  într’altul;  unii  scot  la  ivâlă  unele  trăsuri
           sînul  lui  de  a-1  reţine  să  nu  şî  părâsâscă   Congres Napoleonist. In anul vii­     rat  românâscă,  voiă  aminti  numai  de  co­  fundamentale  ale  ei,  alţii  altele,  şi  mai  fiă-
           patria.  C’un  cuvânt,  în  Finlanda  se  petrece  tor  se  va  deschide  în  Alexandria  un  aşa
                                                                                                      muna  mixtă  Uleş  (Nagy-Olves),  oare  pe’  care  merge  în  direcţia  sa  mai  mult  sâu
           trag'cul  sfîrşit  al  unei  ţări  autonome,  care  numit  Congres  Napoleonist,  le  care  vor  par­
                                                                                                      jumătate  e  locuită  de  Unguri,  Ar  jumă­  mai  puţin  unilaterală,  fără  să  ţină  semă  în
           de  vâcurî  a  figurat  în  istoriă  ca  ţâră  liberă  ticipa  istoriografii  tuturor  naţiunilor.  Presi-
                                                                                                      tate  de  Români.  Aici,  vedî  bine,  nota­  mod corăspundător de celelalte.
           şi  autonomă.  E  caracteristic,  că  acâsta  se  denţia  de  onore  s’a  oferit  membrului  Aca­
                                                                                                      rul  e  Ungur,  primarul  de  asemenea.  Cest      Acest  fenomen  pe  terenul  econo­
           întâmplă  tocmai  sub  domnia  Ţarului  Nico-  demiei  francese  Gustav  Larroumet.  De-o-   din  urmă,  ou  numele  Szabo  Sandor,  e  un  miei  politice  se  esplicâ  prin  necsul  causal,
           lae  II,  despre  a  cărui  blândeţe  s’a  dus  ves­  dată  cu  Congresul  se  va  arangia  şi  o  espe-
                                                                                                      adevărat  flagel  pentru  popor.  Nu  numai  în  care  stă  cercetarea  scienţifică  dintr’un
           tea peste mări şi ţări.                      siţiă napoleonistă.
                                                                                                      Românii,  ci  Ungurii  înşi-şî  s’au  îngrozit  de  timp  cu  starea  faptică,  economică,  socială
               Muntenegru  şi  conferenţa  de  pace.         Venitul bancei din Monte-Carlo. el,  căci  îi  bate,  îi  lâgă,  îi  pedepsesce,  îi  a  aceluiaşi.  Aşa  esplică  lucrul  Compte,
           Din  Ragusa  se  anunţă,  că  principatul  Mun­  Sesonul  din  Monte-Carlo  este  pe  sfîrşite  şi  storce,  ca  şi  cum  ar  fi  un  dispunător  asu­  Knies  şi  alţii;  tot  asemenea  Tngram,  care
           tenegru  nu  va  fi  representat  la  conferenţa  şalele  de  joc  ale  casinelor  încep  a  fi  bine  pra  vieţei  şi  averei  lor.  Etă  un  cas  :  Pri­  cjice:  „Nascerea  şi  forma  învăţăturilor  eco­
          de  pace  din  Haga.  Cu  tote  aceste  guver­  cercetate.  Firesce,  că  acâsta  face  să  se  vor-  marul  a  silit  pe  săteni  să-i  cumpere  un  nomice  sunt  esenţial  condiţionate  prin  sta­
           nul  muntenegrin  va  trimite  la  Haga  patru  bâscă  erăşl  despre  banca  din  Monte-Carlo.  taur  pe  sâma  satului  cu  150  fl.,  apoi  s’a  rea  faptică,  prin  trebuinţele  şi  direcţia  gân­
          representanţl  ai  săi,  deore-oe  se  crede,  că  Venitul din ăst-an al băucei a trecut peste 25  oferit  să-l  ţină  pentru  80  fl.  pe  an.  Săteni­  dirilor  din  epoca  corăspundătore.  Cu  fiă-
          conferenţa  se  va  ocupa  şi  eu  aspiraţiunile  milione  de  franci.  Acţionarii  primesc  divi-  lor  li-s’a  părut  acâsta  prea  mult  şi  unii  din  care  schimbare  socială  însemnată  s’au  im­
          Sârbilor.  Guvernul  de  Cetinje  agită  prin  dendă  de  250  fr.  şi  totuşi  nu  sunt  mulţă-  ei  s’au  oferit  să-l  ţină  chiar  şi  pentru  40  pus  întrebări  nouă  economice,  şi  diferitele
          Macedonia,  Serbia-veche  şi  Herţegovina  în  miţl,  deorece  în  anii  trecuţi  primeau  divi­  fl.  Primarul  în9ă  atâta  i-a  intimidat,  pănâ  învăţături  predominante  în  fiă-care  epocă
           scopul  unei  petiţiunl,  pentru  care  adună  dende şi mai mari.                          când  sătenii  au  trebuit  să  i-1  lase  lui  pen­  datoresc  mult  influinţa  lor  faptului,  că
          subscrieri,  care  petiţiune  va  adresa-o  con-                                           tru 80 fl. pe an. In primăvara acâsta, eşind  aveau  aparinţa  de-a  resolva  problemele  ur-
   1   2   3   4   5   6   7