Page 21 - 1899-04
P. 21
REDAOŢIUNEA, „gazeta* iese în flâcare iji.
Admiiistraţiunea ;i Abonamente pentru Ausiro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate na N-rii de Duminecă S fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru Komânia şi străiuătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoi, pe şăse
1HSERATE ae primesc la AO- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
fllHISTRAŢIUKE tu Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
armătrtrelo Birouri de «nunoluri: Se prenumoră la tote ofi-
In Viena: *. Dukos Nachf. cielo poştale din întru şi din
fiax Augenfeld A Emerloh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Heinrloh Sohalek. Rudolf Pioase.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braat
InBndapesta: A. V. Boldber- Admmibtvuţiunia, Piaţa iran
osr, Eksteln Bernat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, eterii
bnrţ; Marolyl A Uebmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe ş£6<
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o ae luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 ct.
riă irarmond pe o coidnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe ui f.i
şi 30 or. timbru pentru o pu ^ 3 l T T X X u 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. pi trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi Învoială. v. a. său 15 bani. — At&t abo
RECLAISE pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Judecarea în cause electorale. peste ea, ca judecător, pe acea Cu- în urma lor să câştige şi naţionali amărîoiune nu numai din partea tuturor
riă, care înainte de 1848 a fost ad tăţile nem agili are cât de puţin teren (fiarelor române din Bucovina, ci chiar şi
Se apropie terminal, când va fi versară jurată a orî-cărei libertăţi pentru a-şî validita dreptul electoral. din partea (harului german „Bukowinaer
desbătut de cătră camera ungară maghiare, şi din mânile căreia la Decă şi Maghiarii se îndoesc, Post , precum şi a diarului „Bukovenschi
u
proiectul de lege aşa numit „asupra 1848 antecesorii noştri au luat acea şi nu fără cuvânt, că orî-ce disposi Vidomoste*.
judicaturei Curiei în treburile elec putere. Au pus judecător pe acea ţiunî nouă s’ar lua nu vor fi duse In faţa acestei generale indignaţiunî,
torale “. Curiă, pe ai căreia membri şi as- în deplinire cu totă lealitatea şi ne- fruntaşii bucovineni au luat măsuri pentru
Acest proiect de lege s’a fost tăcfi guvernul ii numesce. părtinirea, atunci ce se cjică aceia, convocarea unui mare meeting la Cernăuţi,
presentat odată camerei, der a fost „Der ore — (fice mai departe cari a priori sunt priviţi şi tractaţi ce se va ţiue probabil în prima săptămână
erăşî retras. ’Ls’a fost imputat de foia maghiară — jurământul judelui ca cetăţeni de a doua şi a treia după Pasol. In acel meeting, după cum
cătră oposiţia fostului guvern Banffy, dela Curiă, pe care-1 numesce gu mână? apare din pledoariile organului naţional
că în acâsta privinţă a procedat ne vernul, se fiă mai sfânt decât al bucovinean „Patria , Românii vor oere re
11
leal, vrend se zădărnicescă votarea deputatului, pe care-1 alege poporul ? Crisa în România. tragerea lei mănăstire a metropolitului Arca
proiectului. Când cu tratările de şi ’n cele din urmă propune se se die, care „nu mai face nici un ceas să
compromis între guvern şi oposiţiă, constitue un juriu, care se fiă tras Hticuresci, 3 (16) Aprilie. porte mitra archierâscă fiind un neputin-
pe timpul crisei, erăşî s’a î-idicat ces- la sorţi din sîuul a 413 deputaţi, şi Pănă astă-sâră nici un bărbat politic oios în înţelesul strîns al cuvântului, făcând
tiunea judicaturei Curiei (Curţii de acest juriu se judece apoi asupra n’a fost însărcinat în mod oficial cu for
de rîsul lumei chiar şi pe protectorii săi.
cassaţiune) relativ la ilegalităţile şi căuşelor litigidse electorale. marea cabinetului român. Tote partidele şi „Ore nu este ridicul — (fioe „Patria* — când
abusurile comise la alegerile dietale. Ceea-ce înse supără cu deose grupurile ţin mereu conferenţe asupra si- Wurfel trebue să ducă de căpăstru pe Me-
Partidele oposiţionale au pretins a-se bire pe organul întâi u amintit ti- tuaţunei.
tropolit în biroul presidentului ţării, ca să
face în amintitul proiect de lege mai szaist, sunt disposiţiile penale ale Erî sera d-nii George Gr. Cantacuzino subscrie pe furiş actele, în cari recomandă
multe schimbări, între cari cea mai proiectului de lege asupra judicatu şi P. P. Carp au fost primiţi, fie-care deo consilieri consistoriali său profesori la uni
însemnată este, ca în viitor se nu-şî rei Curiei în contra presiunilor, mi sebit, în audienţă de M.S. Regele. Fiă-care versitate şi apoi mai tânfiu, precum s’a
mai piârdă dreptul de a fi înscrişi tuirilor, violenţelor, necorectităţilor din aceste audienţe a durat o oră. După ce
întâmplat în ambele caşuri, acelaşi metro-
în listele electorale aceia, cari au etc. la alegeri, săvârşite de cătră or s’a reîntors dela palat, d-1 P. Carp a mers polit retrage telegrafio subscrierea sa? u
rămas în restanţă cu plata contri ganele administraţiunei. In aceste la clubul constituţional, spre a-i comunica
Meetingul va hotărî mai departe, ca
buţiei lor cătră stat. disposiţiunî, pe care le numesce resultatul audientei. In aceeaşi (fi 1& 9 ore
Modificaţiunile stabilite astfel în „draconice *, vede numai nisce mă sâra membrii cei mai marcanţi ai clubului printr’o adresă cătră împăratul să se câră,
1
ca de aci înainte sâ nu se numescă metropo-
înţelegere cu ocasiunea faimosului suri luate în favârea minorităţilor constituţional au avut o confereriţă la d-1 T.
liţî din partea guvernului, ci aceştia sâ fiă
compromis între partide, ar urma malcontente, cu deosebire în contra Maiorescu. Tot pe atunci au ţinut şi conserva
aleşi din partea fiilor bisericei prin consti
acum se fiă votate fără discuţia, unor ast-fel de abusurî, cu cari se torii oonferenţe. tuirea congresului bisericesc.
când va veni rendul acestui proiect învinuesc de obiceiu majoritatea şi Acjî, Sâmbătă sâra, s’a lăţit soirea, că
de lege, care tot pe basa înţelegerii guvernul, — adecă în contra mitui d-1 P. P. Carp a împărtăşit amicilor săi In direcţiunea acâsta pledâ^ă şi ce
va avâ se fiă votat de-odata cu schim rilor, a influinţărilor şi violenţelor, politici, că neputându-se face fusiunea între lelalte două (fiare române din Bucovina,
u
„Sentinela * şi „Deşteptaiea , dând ambele
1
bările propuse în regulamentul ca ce derivă dela organele oficiale. Gă- junimişti şi conservatori, d-1 G. Gr. Catacuzino
11
merei. sesce înse „P. Lloyd , că aici nu va fi însărcinat cu formarea noului cabinet espresiune celei mai mari indignări faţă
de purtarea metropolitului Arcadie, al că
De-odată se ridică înse acum, este păstrat echilibrul, căci de oparte conservator.
ruia nume „va însemna prădarea neamului
în ajunul punerii în discuţiune a mituiri etc., se pot mai uşor con Cum-că tratările dintre d-nii Canta
nostru românesc din Bucovina * — cum elice
1
proiectului desj re judicatura Curiei trola şi aduce concret formulate în- cuzino şi Carp au dat de mari dificultăţi, „Deşteptarea .
11
în cause electorale, nedumeriri şi naintea judecătorului, decât agitaţiu se pote conchide şi dintr’un articull ce-1
nemulţămirî nouă, ce se accentueză nile şi aţîţările prin graiii şi scris, publică „•Constituţionalul de aefi asupra
u
mai ales din clica tiszaistă şi din care-şî fac efectul lor, der nu pot fi crisei. Organul junimist spune în acest ar- Uda Associ»tiuite.
•
sîuul acelei fracţiuni a stângei estreme, aşa de uşor dovedite şi mai sunt ticul că solidarisarea majorităţii liberalilor,
Joi în 1 (13) Aprilie, comitetul cen
care de mult s’a dedat a întră cruţate şi în numele libertăţii cu adecă a fracţiunii celei mai puternice libe 11
în vederile acestei elice guverna vântului şi de pressă etc. rale, cu purtarea d-lui Sturdza, a şefului, face tral al „Associaţiimii şl-a ţinut şedinţa sa
mentale. Intr’o privinţă are dreptate acâsta imposibilă o conoentrare liberală, deci un lunară. In acâstă şedinţă s’au adus înainte
mai ales două obiecte, cari amândouă în-
Vedem accentuându-se astăcjî în foie când conchide de aici, că nu va nou guvern liberal n’ar pute fi luat, decât
teresâză de apropo publicul cetitor ro
organul vecliei garde a lui Tisza, ca ajuta mult nici o procedură cât de dintre cei ce nu s’au solidarisat cu Stuidza
mân.
şi în organul lui Edtvds, că proiec strictă judecătorâscă, căci curăţirea în cestiunea naţională, care a provocat di-
întâiul e, că s’a pus în desbatere ru-
tul de lege mai sus amintit — prin moravurilor nu pote fi dusă din afară misiunea cabinetului. „Aceştia însă nu par
garea d lui Titu Liviu Albini, prin care ofe
care se însărcinâză cu judecarea în popor, ci trebue se se desvolte destul de număreşî şi orl-care ar fi valorea
1
căuşelor electorale în litigiu Cu dinăuntrul lui şi că de aceea este individuală a acelora, cari au combătut pe rind „Associaţiunii * spre administrare Fon
ria, adecă un tribunal estraparla- de lipsă înainte de tote se se îmbu- d-1 Sturdza, im-presiunea în public este, că dul pentru monumentul lui Iancu, (care
mentar — însâmnă cea mai mare nătăţâscă moravurile partidelor par n’ar pute să dea un guvern aşa de tare, se urcă acum în total peste 4700 fl.) o rogă
neîncredere faţă cu parlamentul în- lamentare. cum îl cer împrejurările. Astfel situaţiuuea să-l primâsoă şi îngrijâscă mai departe.
su-şi, a căruia suveranitate se re- Se înţelege, de sine, că t6te indică în mod firesc venirea la putere a Fondul întreg, cu tote interesele lui,
se află a(jl depus la „ Victoria din Arad,
u
1
strînge. In privinţa materială ’i-se prevederile ce s’au luat la stabilirea conservatorilor *.
ia camerei un drept, ce l’a eserci- des numitului proiect de lege, pri După acâsta „Constituţionalul ficesce unde a fost transpus de „Banca Naţională
11
tat pănă acum, âr în privinţa mo vesc numai stările şi raporturile din cu următârele semnificative cuvinte: Nu a României“, căreia îl încredinţase d-1 I.
v
rală, prin aceea, că vegliiarea asu tre partidele maghiare şi numai în este încă hotă-ît pănă în momentul când Slavici, care la rândul său îl primise dela
pra integrităţei morale a parlamen acest sens se face şi critica acestui scriem aceste rânduri dâcă un asemenea gu T. L. Albini.
tului se încredinţeze unui tribunal proiect, ce am schiţat’o mai sus. La vern se va forma prin împreunarea ambelor Comitetul „Associaţiunii* a decis a pri
neparlamentar, se sgudue credinţa aceea, că într’o cestiune atât de nuanţe conservatore, s6u decă se va pute for mi spre administrare acest fond, rugând pe
11
u
în simţul de dreptate şi de cinste gravă nu sunt a-se lua în vedere ma numai prin una din ele . „Victoria să-i transpună libelul de bancă,
al camerei, ba se sgudue chiar şi numai interesele şi drepturile unei Pre când vă scriu acestea, pare mai în schimbul oăruia va estrada d-lui T. L.
consciinţa propriei sale demnităţi. minorităţi dominante, ci ale întregei mult ca probabil, că o împreunare a am Albini un document de recuuâscere, cu
Decă parlamentul însu-şî îşî dă poporaţiunî a statului, nu se gân belor nuanţe conservatore este deocamdată care se va pute definitiv apăra contra ori
un testimoniu de paupertate morală desc ac}î nici părtinitorii, nici con cu neputinţă şi că în urma acesta se va cărei acusărl la pertractarea finală, ce va
— întrebă „P. Lloyd“ — cum s’a'r trarii judicaturei Curiei. Şi totuşi o încerca formarea unui cabinet pur oonser- avâ loc în acâstă afacere prin 9 Iunie a. c.
pute el aştepta, ca opiniunea pu îmbunătăţire reală şi o combatere vator. înaintea tribunalului din Alba-Iulia, per
blică se preţuescă mai mult valorea succâsă a volniciilor şi a corupţiu- tractare, la care dânsul e citat ca acusat
sa morală? Cei ce au încheiat com nei la alegeri, este cu neputinţă pe Românii bucovineni şi Metropolitul de defraudare, âr mai mulţi alţii ca
promisul, esclamă de altă parte câtă vreme nu vor fi luate măsuri martori.
„Egyetertâs , au luat din mânile ca radicale spre a-o stîrpi pe tâtă linia Arcadie Ciupercovicî. De se făcea acâstă depunere mai de
11
merei deputaţilor judecarea asupra prin dreptate şi deplină nepărtinire In sînul Românilor bucovineni dom- mult, scăpau doi omeni de un „martiragiu *
1
întrebării, decă alegerile au fost le faţă cu toţi lactorii vieţii de stat. nesce o mare nemulţămire şi agitaţiune în neplăcut şi nepoftit: Liviu Albini de-aprope
gale seu libere? Asupra valabilităţii Der la aşa ceva nu ne putem aş contra metropolitului Arcadie Ciupercovicî, un an de (file arest preventiv şi Ioan Moţa
alegerilor au pus judecător pe Cu tepta dela legislatorii de ac|î, pe cât a căruia purtare neromânâsoă, păgubitore de arest preveutiv de o lună, şi şi publi
ria. Au înfrânt astfel independenţa timp tâte măsurile şi disposiţiunile pentru interesele culturale şi dejositore cul mare de tote emoţiunile durerâse, ce
camerei deputaţilor, căci au pus le iau cu frica ’n sîn, ca nu cumva pentru biserică, este remarcată cu multă au trebuit să i le causeze peripeţiile afa-
