Page 22 - 1899-04

Pagina 2. (rAZETA transilvaniei. Nr. 76.—1899.

cerei acesteia a fondului pentru monumen­ De asemeni, Costachi Negri, pârcălab în nunţat asupra dorinţelor esmise de cătră tuptat’o reînoirea bunelor raporturi comerciale
tul lui lancu. 1850. putâ să fiă Domn al Principatelor- divanul ad hoc, Lascar Catargiu, — deşi Intre Francia şi Italia. Pătruns de aceste
Unite îu 1859, dâcă el n’ar fi refusat ca­ figura între cei 30 de candidaţi la domnia
A doua veste transpirată deja în pu­ sentimente ale amiciţiei intime, îmi golesc
tegoric Corona şi dâcă, în locul ei, n’ar fi Moldovei, totuşi a renunţat de a-şl susţină
blic e, că comitetul Associaţiunii a decis, paharul pentru prosperitatea Franciei şi
preferat munca roditore de representant al acea candidatură, ce i-o oferise atât drep­
oă nu pote împlini rngarea lui „E. K. E.“ ţărei la Constantinopole, acea metropolă a turile sale, cât şi opinia publică ; a luptat pentru sănătatea preşedintelui republicei.
(Erdelyi Kârpât Egyesiilet) dela Cluşiit, de intrigilor bizantine, unde, dela 1854 pănă din tote puterile, împreună cu ai săi, corn Ii mulţămesc din inimă, că din incidentul
a-i da mână de ajutor la exposiţia, ce vrea la 1866, s’a făcut şi s’a desfăcut sorta bună bătând candidatura lui Mihai Sturdza, îm­ acesta şl-a trimis aici acâstă frumosă es­
sâu rea a ţărei nostre. De asemeni, chiar preună cu ceilalţi adversari ai acestei can­
să aranjeze întocmindu-i „camera româ- cadră, ce ni-ai arătat’o mai înainte şi pe
Lascar Catargiu, dâcă ar fi voit şi s’ar fi didaturi, şi a votat pe faţă pentru colo­
nâscă . (S’a relatat deja în nr. trecut.) care — că ne-ai putut’o arăta — poţi fi
8
arătat dispus câtuşi de puţin, ar fi fost nelul Al. 1. Cuza, în şedinţa preparat6re
Cor. ales D mn al Moldovei, în locul colonelu­ din noptea din 3 Ianuarie şi în cea pu­ mândru, d-le admirai, tot aşa, pe cât de
u
lui Al. I. Cuza. blică dela 5 Ianuarie 1859. vrednic eşti a-i fi comandant .
8
Iu 1853, ca agă, sâu prefect al capi­ Sub domnia lui Cuza Vodă, Lascar In 15 1. c. părechea regală s’a dus l’a
Concentrarea Croaţilor. talei Moldovei, a lăsat urme neuitate de Catargiu a făcut parte diu cabinetul Ma- Oaprera, ca să visiteze mormântul lui Ga-
bună adm uistraţiă şi de dreptate, aseme­ uolache Costache Epureauu, ca ministru de
(Tăma de federalism.) ribaldi.
nea Domnitorului Grigore Ghica, oare l’a interne.
Din Viena se anunţă, că pe »iiua de ales dintre aleşi, spre a-i încredinţa acest In 1862, când era la putere partidul împrejurarea, că escadra englesă nu
post, ce pe atunci egala cu ministerul de s’a presentat de-odatâ cu cea francesă, a
ieri, 16 Aprilie n., au fost convocaţi în conservator, condus de Barbu Catargiu,
interne. dat prilegiu la multe diferite esplicărl şi com-
Ai/uxm membrii rnarei partide croate la o Lascar Catargiu a făcut parte din majori­
După retragerea acestui bun domni­ tatea şi biroul Camerei ; de-asemeni a făcut binaţiunl de natură politioă.
adunare cu caracter naţional croato slav. Se
tor şi mare partisan al unirei Principatelor, parte din guvernul provisoriu, constituit la
cjice, că adunarea acesta este continuarea Lascar Catargiu se trase de asemenea în 11 Februarie, din care a trecut apoi în Oele două toaste au produs pretutin­
deni, dâr mai ales în Francia şi Italia, im-
celei ce s a ţinut anul trecut în Tertato şi vieţa privată; însă nu ca să lânoecjâscă şi locotenenţa domuescă, împreună cu gene­
pentru care ne aducem aminte, că depu­ să stea indiferent la mersul afacerilor ţărei, ralul Nicolae Golescu şi colonelul Hara- presiunl cât se pote de favorabile.
tatul ugronist Polonyi interpelase pe gu­ ci pentru a -şl da mâna cu tot oe Moldova lambie, după chiar actul de abdicare a Salutările reciprooe din Cagliari fac
avea mai nobil, mai patriot şi mai devo­ principelui Cuza. să se reamintâscă stăruinţele mari ce şi-le a
vernul Banffy, imputându-i, că sufere, ca
tat, pen’ru a-se scutura jugul suzeranitâţei
Slavii uugarî de Sud să lege alianţă ou turoesel şi a tăia din rădăcină influenţa Lascar Catargiu nu scia ce este frica. dat Francia pentru liberarea şi unitatea
Slavii din Austria în contra statului statelor vecine, şi mai cu semă a Austriei, Intre puţinii bărbaţi politici, cari au stat Italiei sub Napoleon III. întâlnirea flotei
dârjl şi cu spinarea neîncovoiată în faţa
ungt r. prin unirea ambelor ţări surori, prin întro­ loviturei de stat dela 2 Maih 1864, a fost italiene şi francese în Sardinia se şi esplicâ
La adunarea de erî aveau să parti­ narea unei familii domnitore ereditare, a- şi Lascar Catargiu. Ou tote că decretul de în străinătate ca o diversiune a Italiei în
lâsă din cele mai frumose oase regale ale politica ei esternă şi ca un semn ue apro­
cipe Croaţii din Dalmaţia şi Istria, cei disolvare al Camerei se cetise şi aruncaşe
Europei, şi tot odată prin constituirea unui în fugă pe birou de Mihail Kogălniceanu; piere faţă cu Francia.
diutâih în frunte ou deputatul din „Reichs- guvern representativ îu totă puterea cu
rath Bianchini, „duşman jurat al Maghia­ vântului. cu tote că sala şedinţelor fusese deşertată
u
de armată, aşa încât numai rămăsese picior
8
rilor , cum 4>° unele foi din Peşia, âr cei Ast-fel, de îndată-ce la 1856 s’a în­ de om, Lascar Catargiu stetea încă la
din urmă în frunte cu deputatul tot din ceput marea mişcare a Unirei, Lascar Ca­ postul de preşedint®, redactând încă pro­ Revistă externă.
„Reichsrath Spincicl, „mâna drăptă a epis­ targiu, alături cu Kogălnicenii, Eptirenii, cesul verbal între baionete şi dicând sol­ Conflictul Samoa. Asupra conflic­
8
Negrii, Hurmuzaki, şi cu Ştefan Catargiu, daţilor, ce-1 sileau să plece, ca şi Arhimede
copului Strossmayer“. tului dintre Anglia şi Germania pentru Sa­
MavroghenI, Anastasie Panu, Vasile Sturdza lictoriior romani: „îngăduiţi puţin şi d-v.
Sufletul acestei adunări este Dr. Iosif Dimilrie Ralet, Cantacuzino-Paşcanu, Măli- cu slujba, pănă îmi voi.ă isprăvi şi eu pe moa, s’a făcut în şedinţa dela 15 1. c. a
Brâncii din dieta croată, âr însâ-şî aduna­ nescu etc. a făcut parte din marele comi­ a mea; vom pleca împreună pe uşa mare, parlamentului din Berlin o interpelaţia din
rea are de scop elaborarea unui regulament tet al Unirei, ce lucra în numele Moldovei er nu pe ferâstră ca alţii . partea deputatului naţional liberal Lehr,
8
nu numai pentru Croaţia, ci şi pentru Dal­ întregi. Şi aşa a fost. care a întrebat, dâcă cancelarul imperiului
maţia, Istria, Krajna şi partea sudică a După primele alegeri pentru Divanul este aplecat a da lămuriri depline cu pri­
Adhoc ai Moldovei, alegeri cari, făcute sub
Istriei, regulament, care mai departe să vire la evenimentele din Samoa şi la mă­
influenţa consulului general al Austriei şi
îmbrăţişeze şi causa poporaţiunei croate sub bâta şi baionetele Caimacamului Nico- Frauda si Italia. surile, oe s’au luat şi se vor mai lua pen­
din Bosnia şi Herţegovina. laeVogoride, ţâra întrâgă a protestat, cerând (Regele Urhberto in Sardinia). tru a scuti interesele germane. La acâsta
Interesant este, că Cehii se ocupă viu dela cele şepte puteri semnatare a tracta­ interpelaţia a răspuns îndată seoretarul de
tului de Paris casarea acelor alegeri sepa­ In drumul său spre Sardinia, regele
ou mişcarea acesta, pretindend, ca în Bos­ stat pentru afacerile esterne Biiloiv. El
ratiste şi ordonarea altora libere, pertru-ca Vmberto al Italiei a sosit clilele trecute în
nia şi Herţegovina limba administraţiei să făcu o . revistă asupra precedenţelor turbu-
Moldova să se potă pronunţa neînrîurită Cagliari, cel mai mare şi mai însemnat
fiă cea croată. pentru Unire. rărilor de acjl şi desfăşurând drepturile,
port al Sardiniei de Sud. Aici a mers să-l
O foiă ungurescă din Peşta ocupân- Acest protest fu încredinţat lui Las­ salute escadra francesă din Mediteriterană cari compet Germaniei, preoum şi dato­
du-se cu tendinţele federalistice din Aus­ car Catargiu, ca unuia dintre patrioţii cei sub conducerea admiralului Fournicr. riile, ce se impun imperiului în urma ra­
mai influenţi în judeţele de jos ale Mol­
tria şi atingând — din punct de vedere porturilor contractuale, îşi încheia răspun­
dovei, spre a-1 acoperi cu iscăliturile tutu­ Părechea regală italiană a sosit în
unguresc — şi adunarea din Agram, diee, sul astfel:
ror partisanilor Unirei. Ast-fel, Lascar Ca­ Cagliari Miercuri pe vaporul „Savoya^. In
că ea este „o continuare a complotului din targiu, transformat în adevărat apostol al port era adunată o mulţime imensă de po­ „Iutr’o parte a pressei dinafară s’a
u
Tersato . Creaţii, Dalmatinii şi Slovenii îşi sfintei cause ce i-se încredinţase, purtând por, care între entusiaste ovaţiunl salută făcut, provocare la aceea, că valorea teri­
ridică — dice — pretensiunile lor asupra la sînul său acel document, a cutreerat ju­ toriului Samoa nu stă în raport cu însem­
deţele, s’a oprit în tote oraşele şi comunele, părechea regală.
Bosniei, vor să înfiinţeze un regat sud- nătatea, ce şi-a câştigat în politica naţio­
şi a bătut la tâte uşele, cerând aderenţa Iu 14 1. c., ou tote că marea era
slavio şi spre scopul acesta contâză la spri­ nală şi în raporturile internaţionale acest
în scris a tuturor cetăţenilor unioniştl şi fârte neliniştită, a ţinut o revistă asupra
jinul federaliştilor cehi, dat fiind, că pen­ rîvn’torl de mântuirea şi mărirea ţărei şi grup de insule. Credem deja, că pentru un
tru ei dualismul nu formâză o graniţă. a neamului românesc. flotelor italiană şi francesă, cari steteau în grup de insule din depărtatul ocean sudic,
patru rânduri. După revistă, părechea re­
Grija principală a celor din Peşta Unui ast-fel de bărbat, frumos la trup gală a luat parte la dejunul ce l’a dat ad­ pe care trăeso 30,000 de sălbatici, între
este, că prin ast-fel de adunări, veleităţile şi bun la suflet, nimeni nu i-a refusat sem­ u cari 500 europeni, o’uu comercih de abia
nătura şi concursul. Protestul, înoărc&t de mirabil frances pe corabia Brcnnus . Când
v
federalistice din Austria se transplântă şi trei milione, provocarea unui răsboiă între
mii şi mii de semnături, a fost readus în regele şi regina apărură pe corabiă, admi
între poporele ţărilor coronei ungare — trei popore mari creştine şi morale, ar fi
Capitală, de unde, prin o delegaţia anume, ralul Fournicr li-a oferit un minunat bu­
ceea-ce constitue un pericul pentru Unga­ a fost trimes în duplu exemp'ar, pe deo­ chet de flori, legat c’o pantlieă tricoloră cea mai mare crimă. Sunt convins şi despre
ria, acum mai ales, când situaţia în Austria parte comisiunei europene oe-şl avea se­ francesă. La dejun, admiralnl Fournicr ri­ aceea, că în politica esternă lucrul princi­
e atât de critică şi când raporturile eco­ diul în BucurescI, âr pe de alta împăra­ pal este să nu influinţăm judecata nostră,
tului Napoleon al III-lea al Franţei, dim­ dica în ondrea regelui şi reginei următorul
nomice dintre cele două părţi ale monar- şi să discutăm după valorea ei orl-care ces-
preună cu corespondenţa secretă a Turciei, toast:
chioi nu sunt încă regulate. tiune. Nu trebue să uităm două lucruri.
a Austriei şi a Caimacamului N. Vogoride, „Sire! Sunt mândru de onorea de oare
fără ca acesta să se bânuiescă de cei in­ Majestâţile Vostre aţi avut bunăvoinţa a Unul este, că avem datoria de a apăra în
teresaţi. împărtăşi escadra francesă din Mediterană Samoa faptele şi averea compatrioţilor noş­
Din biografia lui L. Catargiu. împăratul Napoleon, înarmat cu aceste tri; al doilea e, că în Samoa avem drepturi
documente, s’a dus în Anglia, la Osborn, prin visita de acjî. Din adâncul inimeimul- contractuale din a căror susţinere poporul
8
Reproducem din „Revista Literară ţămesc aşa-dâr ospeţilor mei princiari pentru
unde se afla şi Regina Engliterei. Faţă de german îşi face cestiune de onore. Nu pre­
următorea parte dintr’o biografiă mai amă­ probe atât de compromiţătâre pentru gu­ acâstă nouă dovadă de simpatia faţă cu
tindem în Samoa mai mult, decât ne
nunţită a marelui patriot Lascar Catargiu, vernul Moldovei şi intenţiunile turco-aus- Francia şi mî ridic paharul meu în onârea compete în virtutea tractatelor. Drepturile
care se estinde pănă la anul 1866: triace, Anglia a cedat, şi de acolo, din Os­ Majestăţilor Vostre, repetând urările fier­
8
born, s’a pus Turciei un ultimat, pentru acestea însă nu vom lăsa să fiă scurtate .
Urmaş al uneia din oele mai străvechi casarea alegerilor din Moldov», ceea-ce s’a binţi ce preşedintele republicei franoese, al
familii românescl şi boeresol ale ţârei, în făcut imediat, procedându-se la noue ale­ cărui interpret autorisat sunt de astădată, Âustro- XJngaria şi China. O te­
sensul cel mai bun şi mai nobil al cuvân­ geri, eu totul libere. pentru binele Majestăţii Tale atât de mult legramă din Viena anunţă, în mod positiv,
tului, familiă, care de secoll îşi avea rădă- Resultatul lor, după-cum se scie, a iubit de popor, pentru Maj. Sa regina a că îd cercurile normative s’au schimbat ra­
cinele adânc împlântate atât în pământul
Moldovei cât şi al Munteniei, Lascar Ca­ fost 5 şi 24 Ianuarie 1859. cărei bunătate nesecată îşi aruncă racjele dical părerile cu privire la o eventuală cu­
targiu a intrat în serviciul statului din cea După convocarea divanurilor ad hoo, sale chiar şi asupra celui din urmă supus, cerire în China. In numitele cercuri, elice
mai fragedă vârstă. se înţelege dela sine, că Lascar Catargiu pentru binele familiei regale, pentru mi­ telegrama, se studiâză harfa imperiului chi-
La 1845 el a fost numit pârcălab, atât prin înalta sa posiţiă în societatea niştrii distinşi, cari conduc afacerile publice nes şi se speră, că vor ajunge la resulfcat
seu prefect al judeţului Neamţu; în 1853 Moldovei, cât şi prin serviciile, ce adusese cu atâta capabilitate şi cu vederi atât de favorabil. Mai curând însă, decât la tomnă,
a fost prefect al laşului, âr în 1854 a causei măreţe a Unirei, urma să fiă ales
fost prefect al judeţului Covurluifi, judeţ unul dintre vioe-preşedinţii adunărei Mol­ clare, şi pentru binele întregei naţiuni mari nu se va decide asupra cestiunei. Ceea-ce
din cele mai importante ale Moldovei', după dovei, deore-ce preşedintele de drept era italiene, în care cuprind şi frumosa Vostră se face acum, este numai o lucrare teore­
Iaşi, pentru marea însemnătate ce i dădea Metropolitul; der Lascar Catargiu, atât din armată, şi pentru marina Vostră de răsboih tică. — Aşa-dâr, după Rusia, Anglia, Fran­
oraşul Galaţi şi Dunărea limitrofă. Din cea modestiă, cât şi din causa vârstei sale, so- representată atât de escelent în acest port cia, Italia, Japonia eto. urmâzâ şi Austro-
mai adâncă vechime, pârcălăbia de Galaţi cotindu se prea tînăr, a refusat acâstă şi a cărei valore nimeni nu scie s’o admire Ungaria şi se 4'oe, că unica provinciă fără
n’a fost ocupată decât de cătră represen- onâre şi a stăruit să se alâgă în loeu-i mai bine decât mine . stăpân este Tukien din China sudică, faţă
8
taDţii celor mai nobile şi mai experimen­ Petre Mavrogheni, care s’a şi ales alături
tate familii ale Moldovei. Aşs, spre exem­ cu Costache Negri. Regele Umberto răspunse tot în limba în faţă cu insula Formosa. Asupra acestei
plu, în secolul nostru pârcălăbia acâsta a De altmintrell, el şl-a făcut datoria francesă: provincii sunt îndreptate privirile cercurilor
fost ocupată, pănă acum cât-va timp, a- de Român bun şi luminat, luând parte în „D-le admirai! Sentimentele, cărora din Viena. Provincia Tukien este în es-
prope numai de MoruzeştI, CatargieştI, divanul ad hoo şi aducând contingentul li-ai dat espresiune mai înainte faţă de mine tensiune mai mare, decât Boemia, Mora-
OuzeştI, Negri, eto. Şi nu odată s’au văcjut său în disenţiunea tuturor marilor cestiunl, şi regina, dorinţele, ce le-ai tălmăcit faţă via, Silesia, Austria de jos şi Salzburg la
pârcălabi de Galaţi figurând între candi­ ce au făcut obiectul desbaterilor adunărei.
daţii la domnia Moldovei. Unul din aceştia Ales apoi deputat în adunarea eleo- de ţâra nostră în numele preşedintelui re­ olaltă. Poporaţiunea ei trece peste 20 mi­
•a fost colonelul Alexandru Ion Cuza, care, tivă, c.onvooată în Decemvre 1858, în ur­ publicei francese şi a guvernului, au aflat lione, e cea mai împopulat.ă şi mai bogată
pârcălab în 1857, fu ales Domn în 1859. ma convenţiunei dela Paris, care s’a pro­ în inimile nostre acelaşi ecou, ce a deş- provinoiă. Capitala ei este Tudau cu 650