Page 23 - 1899-04
P. 23
Nr. 76.—1899 . GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
anii de locuitori şi are cele mai roditore oe l’a luat institutul în primii trei ani de âr acum acei veniţi mor de fome, neavând
ţinâ ca unchi ; Vasilie Baboie, ca cumnat,
■teritorii de tea. — Este interesant, că până acum ai esistenţei sale, a hotărît să nici bani cu ce să se întorcă în „patria lor şi alte rudenii.
pressa maghiară e contrară unei ocupa duplice capitalul social prin o nouă emi mumă“ (mai bine rjis ciumă). Fiă-i memoria bine-cuvântată!
siuni în Oliina. Uua dintre foile din Peşta siune de acţiuni. In urma aoesta direcţiu Nu aşi da atenţiune acestor bârfell,
face ciudata propunere, ca Austria să ocupe nea institutului a şi deschis subscripţiunea acestor minoiunî, deorece scie totă lumea
acolo teritoriu pe sâma ei, cu cheltuelile la emisiunea a doua de 700 acţiuni de ţinuta foilor unguresc! în timpul de adb că Nou abonament
ei, âr în schimb să reounâscă Ungariei oâte 50 fl., cari au să se facă pănăla 1 Sep- „mincinose sunt, minciuni grâesc, căci din-
la
dreptul Asupra Dalmaţiei, Bosniei şi Her- temvre n. c. Pentru acţionarii vechi preţul tr’ale lor grăesc“. Deore oe însă scopul
u
ţegovinei, pentru-ca să le „reîncorpoteze unei acţiuni până la 1 Iulie n. c. este acestor foi este de-a înfrica pe bieţii muu Gazeta Transilvaniei*
în imperiul maghiar. — Nn-i vorbă, n’au 50 fl. şi 1 fl. taxă de subscriere, âr pentru citorl din Uiora, vă rog a da loo desmin
.gust rău „patrioţii“. neoaţionarl 53 fl. şi 1 fl. taxă de subscriere. ţirei ce urmâ/.ă: Cu 1 Aprilie si. v. 1899
La subscriere sunt a-se plăti 10°/ , adecă Având eu o afaoere familiară în Uiora, s’a deschis nou abonament, la care
0
5 fl. de acţiă, âr restul în rate trei-lunare cu acâstă ocasiune am satisfăcut şi unei invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii
SC1IU LE DILEL de câte 10 fl. Un esemplar din prospeotul însărcinări, ce mi-s’a dat de-a cerca adecă, foiei nos»re.
pentru subscrierea de acţ uni se află de dâcă în [Uiora, comuna mea natală, s’ar
— 5 (17) Aprilie. Preţul abonamentului:
l ' nostru.
pus şi la administraţia cfl aru u găsi ciocănaşî, cari să vină la T. Ocna în
Representanţii României la confe- România, unde se simte lipsă, deorece din Pentru Austro-Ungaria:
0 trupă italiană de cântăreţi va
l’enţa de pace. Pentru conferenţa de pace, 1 Aprilie a. o. încetâză esploatarea ocnei pe un an........................................12 fi.
da mâne, Marţi, şi în cjilele următore re- pe şâse luni....................................6 „
ce se va ţină la Haga în cjiua de 6 (18) cu arestanţî. Eiind-că salinarii din Uiora
presentaţiunl la otelul „Pomul verde*. Va pe trei luni.....................................3 „
Maift, au fost numiţi din partea României sunt tractaţi mai rău decât sclavii din par
cânta românesce, unguresce, spaniolesce, pe o lună.........................................1 „
d-nii Alexandru Beldiman, trimis estraordi- tea şoviniştilor superiori unguri, la vestea
italienesce şi va juca şi jocul neapolitan.
nar şi ministru plenipotenţiar al României dusă de mine, cu sutele au alergat după Pentru România si străinătate:
Intrarea liberă. începutul la 8 ore. 5
la Berlin, şi d-1 I. N. Papiniu, trimis estra- informaţiunl. Pentru informaţiunile date pe un an........................ franci, 40
pe sâse luni........................... „20
ordinar şi ministru plenipotenţiar la Haga. s’a întâmplat ceea ce numai sub stăpâ
pe trei luni............................. „10
Pentru masa studenţilor români ©eia Academia Eomânn. nirea ungurâscă se pote întâmpla. Am pe o lună....................... „ 3 50
fost pedepsit cu 2 săptămâni puşcâriă şi
din Braşov. Din incidentul morţii mult Abonarea se pote face mai uşor
In sesiunea actuală a Academiei Ro 100 fl. amendă. Pe nedreptul am fost pe
regretatului membru şi secretar al Eforiei )rin mandate poştale.
mâne, d-1 I. Kaliuderu rapor â, că regre depsit, şi acâsta pentru nepriceperea fisol- c
şcolare loan Semuţă, în loo de cununi vre
tatul profesor N. Danielescu lăsâ Academiei găbirănlui, care nu şi-a dat sâmă, când se A dministraţiunea.
melnice s’au făcut următorele contribuţiunî
averea sa constâtătore din două case în pote aplica legea din 1881 art. XXXVIII
benevole pentru masa studenţilor: D-nul
Bucuresci, dispunând, ca venitul întreg §. 2 şi asupra cui? Am făcut întâiul recurs,
'Soarlat I. Taraskeva fl. 20. — ; D-1 George
să se dea soţiei sale pe cât timp va trăi ; după care mi-s’a micşorat pedâpsa ou 1
Gavrilescu fl. 10. —; D-1 N. N . . . din E SCIKL
doi ani după mârtea soţiei, venitul întreg săptămână, âr al doilea recurs nu mai e U L T I M
B. . . fl. 20 ; I. Christescu lei 20. —;
să se împărtă rudeniilor, apoi să se plftâscă sub guvernul „d® cu Bavffy“. S’a făcut in- Bucurescî, 16 Aprilie n. înmor
Bucur Balcaş lei 20 — şi Al. Crâciunescu
Oonsistoriului din Lugoş banii, ce ’i s’au tervenire pe cale telegrafică la ambasada mântarea lui Lnscar Catarg iu s’a să
lei 6. Direcţiunea soolelor îşi exprimă cele
dat răposatului ca stipendiu în timpul stu din Viena şi prin acâsta în Pesta atât pen vârşit acjî cu o solemnitate şi o
mai căldurose mulţumite pentru darurile
diului. După acaea din venit să se for tru nimicirea sentinţei, cât şi pentru con pompă estraordiuară asistând un pu
isvorîte dintr’un îndemn atât de nobil.
meze un premiu de 4000 lei, âr restul venitu cesiune de-a aduce muncitorii, căol aşa pre-, blic imens. Cortegiul a fost iinpo-
Parastas. Sâmbăta trecută s’a oficiat lui să se adaugă în fiă care au la capital tinde legea din 1881 art. 38, §. 2, dâr se sant. Intre nenumăratele corone a
In biserica parochială din Sibiiu-Oetate un până ce va cresce la suma de 200,000 lei. vede, că fiind sîrmele telegrafului prea fost purtată cea dintâiu splendida
parastas solemn pentru odihna sufletului Din acâstă sumă, 10,000 lei îi lasă ca fond lungi, timpul de 5 săptămâni nu a fost coronă a Regelui cu inscripţiunea:
-răposatului Metropolit Miion. La parastas, Academiei spre liberă dispunere, âr 190,000 de ajuns pentru a primi vre-un răspuns. „Regele lui Lascar Catargiu .
w
după cum raportâză „Telegraful Român , lei ca fond ou destinaţiune specială pentru Bieţii salinarl din Uiora, ne mai pu Delegaţiunile sosite din proviu-
u
a pontificat I. P. S. Sa Metropolitul I. crearea unor stipendii. Venitul de acjî al tând aştepta, năcazurile fiind mari, er de ciă formau uu şir fărte lung în con
Meţianu cu strălucită asistenţă, participând, ambelor imobile ar fi do 6000—7000 lei muncit neavând, pe lângă tote greutăţile ductul, în fruntea căruia mergea uit
afară de rudeniile răposatului, uu public la an. puse de tînărul şi neesperimentatu), sâu escadron de gendarmî călări şi care
număros şi distins. Pe motivul, că disposiţiunile testamen mai bine cjis încarnatul fisolgâbirău în în era încheiat de armată. Stradele pe
tare ale răposatului ar lega Academia pentru ţelegere cu superiorii ocnei, au plecat unii unde a trecut cortegiul erau înţesate
Paradă militară în Viena. Alal- un timp forte depărtat în viitor, impunându-i
tăerî s’a ţinut în Viena o mare revistă chiar şi fără paşaporte. Au ajuns la T. de lume. Pretutindeni iâlfăiau stâ-
sarcina de-a îngriji de acâstă avere fără Ocnă, unde au fost primiţi forte bine, dân- gurl de doliu.
militară, la care au participat 35 de bata-
nici un folos pentru dânsa; apoi mai având du-li-96 case cu tote cele necesare şi de
lione din infanteriă, 92 tunuri, 15 compă-
în vedere împrejurarea, că moştenitorii lucru în ocnă.
nii de cavaleriă, t6te sub conducerea co ® I A M S& S ffi.
de sânge ai r posatului au intentat proces După cum îmi spuseră ei, sunt forte
v
mandantului de corp fjxktill Ghyllenband. Epidemia nebuniei. In clasa de
pentru anularea testamentului, în care pro mulţumiţi, nimica nu le lipsesce şi câştigă
Monarchul a sosit călare din Schonbrunn mijloc a poporaţiunei din New-York, spre
ces e implicată şi Academia: D-1 Kalindera pe cji C0 1 puţin 1 A- 50 or. Li-se dau apoi
■şi a asistat la revistă. Defilarea trupelor a mai marea spaimă a autorităţilor, nebunia
e de părere, că Academia nu pote primi avansuri, lemne, bucate, ba li-se face şi un
fost impunătore. Maj. Sa a declarat, că a ia dimensiuni între nevestele şi fetele tinere
asemenea legate şi face o propunere în acest consum. Au scris acasă după soţii, copii şi
rămas pe deplin mulţămit cu ţinuta tru aprope în chip epidemic. Iu luna trecută,
sens. D-1 V. Maniu se alătură întru toi e la ceilaţî prietini, cari încurând vor sosi.
pelor. au fest duse în casa nebunilor 64 neveste
propunerea d-lui Kaliuderu. Deci pentru a desminţi afirmările rău- şi fete tinere; cele mai multe din ele
Promovat. Ni-se anunţă din CluşiQ, Punându-se la vot propunerea, dc-a tâcidse ale foilor ungurescl, vă rog respec suut fiicele unor cetăţeni în stare mai buDă,
că erî, în 15 Aprilie n., d-1 Aurel Giupe a nu primi legatul făcut Academiti de răposatul tuos, d-le Redactor, a da loc acestei des- materială, âr altele suut chiar dintre da
fost promovat acolo la gradul de doctor în profesor N. R. Danielescu,® fost primită cu minţirl. mele aplecate în casele unor milionari.
.sciinţele juridice. unanimitate. Ii. R. Banciu, Renumitul medic de nervi american Elton
student.
D-1 Vicenţiu Babeş, în legătură cu ra e de părere, că cau^a acestei apariţiunî b&-
Micălăcanii puşi în libertate. Cei
11 feciori români din Micălaoa, arestaţi cu portul său dela 1885, privitor la săpăturile, jpoablieăo tătore la ochi este a se căuta cu deosebiră
■ocasia vărsării de sânge din Arad Miercu- ce d-sa a întreprins din însărcinarea Aca în modul de viâţă al damelor. Damele ame
demiei la castrul roman Berzobis din Bă ricane din clasa mijlooiă puţin umblă la aer,
ria trecută, au fost puşi în libertate în Tuturor amicilor şi cunoscuţi
urma intervenirii apărătorului lor Dr. Is nat, reamintesce acea figură mică de bronz, lor răposatului loan Săniuţă, cari stau mult în casă, consumă în măsură ne
pravnic. ce s’a găsit atunci afund în pământ într’un au luat parte la adânca nosfcră du cumpătată cafea lare şi totă cjiua şi o pe
vas de sticlă romană, asouns între 6 cără- rere prin condolenţe, şi acelora, cari trec sfărmându-şî capul, pentru ce nu pofe
Crudime. Tn comuna Zarand s’a în- micjî legionare. Bronzul, din care e făcută l’au petrecut la mormânt, în deo şi ele sâ guste plăcerile, de cari se împăr
-templat Vineri o rară sălbătăciă. Ţăranul figura, sâmănă amalgamului roman aşa nu sebi Onoratei Eforii a şcolelor ro tăşesc nevestele şi fetele milionarilor. Da
fruntaş Mihaiă Varga, care a luat parte mit „electrum“. Figura, după judecata ar- mâne centrale, Epitropiei JBisericei mele americane din olasa mijlociă au o
într’o deputaţiune ce reclama înaintea fiş- cheologilor, representă e „ermafrodită dan sf. Nicolae, corpului profesoral şi ti- dorinţă deosebită de-a face, ca lumea sS
panului în contra notarului Zacharias Dezso, tuitore“ şi e de mare valore. Ea a ajuns în nerimei şcolare, precum şi corului vorbâscă cât mai mult despre ele. Nu de
a fost chiămat la îndemnul lui prin surprin proprietatea advocatului român Budinţan Reuniunei române de cântări din mult o damă tineră şi-a vărsat vitriol pe
dere la casa comunală, unde fu chinuit în din Bocşa montană. loc, pentru deosebita onore, ce au faţă, afirmând că făptuitorul a fost un cu
mhipul cel mai sălbatec. A fost bătut şi
Fiind-că acâstă figură preţ osă nu s’a făcut’o scumpului nostru soţ şi tată, noscut om de afaceri. O fată de 20 de ani
străpuns în vinele dela gât, aşa că neno
putut câştiga pentru musee, d 1 Babeş, prÎD le aducem cea mai căldurosă mul s’a aruncat într’un lac în speranţa, că se
rocitul zace acum în pat. Ca autor intelec
distinsul elev dela academia de bele-arte ţumire. va afla vre-un bărbat din sooităţile, ce fă
tual al crimei e bănuit notarul, care mai
din Munchen, Al Liuba, a mijlocit esecu- Braşov, 5 (17) April 1899. ceau escursiunl pe lac, oare s’o scape. Ni
înainte a strigat furios în casa comunală,
tarea câtorva facsimile de ghips, dintre Jalnica familia. meni însă nu şi-a riscat viâţă pentru ea şi
că „va bea sânge şi va mânca carne de
cari cea dintâiă a destinat’o pentru museul tînăra fată s’a înecat. Lipsa de ocupaţiane,
sătenî . In contra făptuitorilor s’a pornit
u
se vede, face pe tinerele dame americane
din Bucuresci. D-sa o şi depune pe masa NECROLOG. Nicolae N. Căpăţină
proces.
Academiei, rugând pe d 1 Tocilescu s’o ia alias Niculescu, comerciant în Bucuresci, se gândâscă tot la plăceri şi nebunii şi de
Doue-decî şi trei de omeni înecaţi. după o lungă suferinţă, împărtăşit fiind cu aci provine numărul cel mare al nebunelor..
în primire pentru museu.
Din Kietv se scrie despre o mare catas Sf. Taine, a încetat din viâţă Duminecă,
în 4 (16) Aprilie o. în etate de 32 ani. Ră
trofă, ce s’a întâmplat cjilele trecute pe L i t e r a ţ i i r ă .
Dnipru. O barcă mare s’a ciocnit pe timp Corespondenţa „Gaz- Transilvaniei măşiţele pământesc! ale răposatului se vor
ridica din casele d-lui Vaside Baboie (Valea „Ţintea. Viteazultradiţiunl, le
furtunos cu vaporul „Dymitri şi a ajuns gende şi schiţe istorice, de loan Pop-Rete-
u
Bucuresci 2 (14) April 1899. Morilor c. Nr. 37) Marţi, îu 6 (18) Aprilie
sub roţile vaporului. Toţi ârnenii, cari se la 2 ore p. m. şi se vor depune spre vecl- ganul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com
Domnule Redactor! Am văcjut, că pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
aflau pe ea, 23 la număr, e’au înecat. nica odihnă în cimiteriul bisericei Sf. Treimi
unele diate ungurescl nu mai slăbesc cu de pe Tocile. se cuprind forte interesante tradiţiunl şi
istorisiri din tote părţile, pe unde a um
„Vlădeasa“, institut de credit şi de injuriile la adresa mea, dicend îutre altele, Braşov, 4 (16) Aprilie 1899.
economii în B. Huedin, şl-a ţinut aduna că eu aşi fi înşelat poporul din comuna blat Pintea. S e află de vândare la tipo
Maria V. Baboie, Elena V. Spuderca, grafia „A. Mureşianu“ în Braşov şi la au
rea generală in 2 Martie, cu care ocasiune, mea natală, ca să vină în România, unde Reveica I. Cociş, ca surori; George G. torul îu Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (ea
aveudu se în vedere avântul îmbucurător, ar căpăta de lucru la salinele din T. Ocna, Draghiceanu, loan Căpăţină, Dum. Câpă- posta 23 cr.).