Page 25 - 1899-04

REDACTIlTîîEA, „gazeta* iese în fiăcare iji.
Mminîsîratiimea şi Tipografia. Abonamente peutni Austro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe sAse luni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancute nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şl sirâinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şAae
INSERATE 36 primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«INISTRAŢIUISE tn Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
armătdrolo Birouri da «nunolurt:
Se pronumeră la tdte ofi-
In Vionu: H. Dukos Nachf. ciele poştale din intru şi din
‘lax. Auaenfold & Emerloh Lesnar. afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalok. Rudolf Moaşe.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppetlk. Abonamentul pentru Braţn
In Budap o sta : A. V. Roldber- Admmixtruţiuveu. Piaţa n ai i
QBr, Ekstein Bornat. In Ham- TArgul Inului Nr. 30, elogii
burg; Msrolyl A Llohmaun. I.: Pe un an 10 fl.. pe şt£t
PREŢUL MSERŢIUHILOR : o so­ luni 5 fl., pe trşi lunl.2.fl. 50 ci.
rin garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe. vn ei
şi 30 or. timbru pontru o pu­ A r r t r r , l s s i i . 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. p,' trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplav 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a B.a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. gAu 30 bani. sunt a se plăti înainte.

Tot cei vechi. datoria, atunci pote privi liniştit şi rninte şi fundaţiunî nesecate, pe când susţi- în cadrele unei politice estreme capabilă de
la activitatea guvernului actual". neiea bisericelor şi clerului român unit e guvernament .
u
Unii omeni, cari cu tote păţa­ Credem, că mai lămurit nu se răzimată numai pe umerii sermanului popor. Un al doilea grup, — continuă „B.
niile din ultimele trei decenii nu pote vorbi şi nici nu era de aştep­ In'fine, autorul articulului din vorbă, H." — avertiseză la precauţiunc în cestiu­
s’au putut încă desbăra cu totul de tat, ca Lukacs, care a conlucrat care arată nisce vederi fârte sănătâse, in­ nea acesta, şi accentuâză politica observa-
tradiţionala naivitate în apreţiările alătur! cu Banffy atâta timp se se dică desamăgirea şi înşelăciunea, la care a ţiunei liniştite, vestind tot-odatâ, că n’a so­
politice, şî-au fost bătut mult capul pronunţe altfel. fost espusă biserica română unită din par­ sit încă momentul amestecului şi ar fi o
cu întrebarea decă „noua eră" a gu­ Acum pot se fiă în clar toţî tea romano catolicilor şi-şi esprimă marea hăbăuciă a eschide înainte din politica vii­
vernului Szell nu va fi mai conci­ cei ce erau înclinaţî a fi amăgiţi de sa îngrijitâre faţă cu uneltirile, ce le ur­ torului sprijinul acelui grup austriac, care
liantă faţă cu naţionalităţile. laudele asupra „erei nouă" eşite din zesc prin congruă catolicii faţă de Rcmânii nu va esercita influenţă împiedecătâre seu
Aceşti omeni au tot aşteptat tabăra maghiară, că acâsta nu pe uniţi. Mântuirea o găsesce numai în pute­ turburătâre asupra desvoltărei Ungariei. Ei
pană acum, ca şeful cabinetului un­ naţionalităţ,! le privesce. O constată rile proprii ale credincioşilor, cari prin în­ îşi gândesc aşa, că un sprijin deosebit, es-
guresc se se pronunţe în cestiunea chiar colegul lui Szell, pe care a- ţelegere şi lucrare comună între preoţi şi cepţional, n’a meritat nici grupul germau,
naţionalităţilor, firesce în speranţă, cesta şi l’a luat ca colaborator dintre mireni pot iniţia mari lucruri în favorul nici grupul slav în cestiunea pactului şi a
că va întinde corde mai conciliante. membrii fostului cabinet Banffy. clerului şi al bisericei. ovotei, precum nici acţiunea lor desfăşurată
Dâr totă aşteptarea li a fost pănă Komjathy a pus vîrf la tote de­ în afacerile armatei şi în politica maghiară
acuma zadarnică. Ministrul-preşedinte clarând, că ia la cunoscinţă răspun­ de naţionalităţi. De aici se pâte vedâ, că
Szell a sciut se încunjure orî-ce de- sul ministrului, der rămâne tot cu Preocupările politicianilor maghiari. răsturnările din Austria preocupă în mă­
claraţiune cu privire la viitorele ra­ neîncredere, deore-ce nu aprobă nici Liniştea, ce domnesce la aparenţă în­ sură mare pe politicianii maghiari şi, după
porturi ale guvernului faţă cu naţio­ politica de naţionalitate a fostului tre partidele maghiare şi în parlament în- cum audim, acestei preocupări i-se va şi
nalităţile nemaghiare, ascuncţendu-se guvern, care încă n’a fost destul de su şl, a început în timpul din urmă să fiă da espresiune în cameră printr’o inter­
sub cutele stegului ideii statiilui na­ energic faţă cu naţionalităţile. turburată ici colo prin neîncrederea, cu pelaţia.
ţional maghiar şi lansând devisa: Tablou! care se tractâză singuraticele grupuri şi Al treilea grup — cjice mai departe
„lege, drept şi dreptate".
nuanţe de partid, cari îşi află une-orl foia amintită — este neliniştit diu causa
Astfel cei-ce nu se aprofundeză espresiune şi în pressă. In primul nos­ politicei interne. Grupului-Tisza i-a că ciut
mult în faptele trecutului au stat Dotarea clerului. tru de ieri am arătat, cum unul din or­ rău la inimă, că îu provinciă „partida na­
încă la îndoială cu privire la inten- Sub acest titlu publică organul bise­ ganele elicei tiszaiste şi altul care repre- ţională" nu s’a contopit deplin îu partida
ţiunile finale ale noului cârmaciu ricesc din Blaşiă „Unirea" un articul, pe sentă fracţiunea-Edtvos a partidei estreme, guvernului şi şi-a susţinut pănă acum po-
din fruntea guvernului. Intr’aceea care c^ice, că-1 primesce dinafară dela un se fac ecoul nemulţămirilor şi nedumeri­ siţia ca oposiţiune administrativă, er în
vecţurăm şi pe estremii maghiari în­ membru fruntaş al clerului român unit. rilor, cu cari se portă faţă de proiectul mai multe locuri se pretinde depărtarea
tru cât-va neliniştiţi pentru atitudi­ Vorbind despre dotarea clerului, au­ judicaturei Curiei în afaceri electorale, fişpanilcr. In acest grup se amintesc nu­
nea noului guvern în cestiunea, ce torul face câte-va constatări interesante, adoptat cu modificările făcute de însu-şî mele a 6 fişpanî, a căror depărtare s’a ho-
le zace aşa de mult la inimă, a apă­ înainte de tote arată, că mai în tote pa- d-1 Coloman Szell pe timpul vestitului com­ tărît deja în ministeriul de interne. Din
rării şi a asigurării supremaţiei rochiile, „inteligenţa română, care constitue promis. potrivă, foştii disidenţi şi cei din partida
de rassă. posesoratul de frunte, sâu nu concurge nici Pentru astădl voim a arăta asupra naţională află, că opera pacificaţiunei merge

Unul dintre aceşti vecinie ne- cu un grăunţ spre susţinerea preotului seu, constatărilor, ce le face alt cfi fruntaş prea încet şi ea îngreuneză mai ales atitu­
ar
mulţămiţî cu energia ce o desfăşură sâu dă numai atât, cât presteză ţăranul de maghiar din Pesta, care de când cu fusiu- dinea acelora, a căror personalitate în pro-
guvernele unguresc! faţă cu aşa cjişii rând; apoi şi în şirul poporului de rând nea pare a fi bine introdus în tainele vinciă este uu adevărat punct de atac şi
„duşman! ai statului", este şi depu­ economul, care dispune de-o moşiă de 70 „nouei ere". Acest cjiar este „Budapesti s’a contopit cu desăvârşire în sistemul for­
tatul Komjathy Bela, care s’a încer­ jugăre şi 8 boi, dă preotului său o merţă Birlap . ţei. Aceştia doresc urgitarea transformaţiu-
u
cat odată printr’o vorbire ostilă ţi­ de bucate, asemenea dilerului, care îşi ago- In numărul său dela 16 Aprilie n. nei şi privesc cu îngrijire mişcarea ce a
nută în dietă faţă cu pretinsele unel­ nisesce pânea lucrând în parte". Ce dispro- spune, oă timpul de pace şi plăcerile săp pornit’o clica tiszaistă...
1
tii ! ale naţionalităţilor, se provoce porţiune ironică şi batjoouritore de secuiul tămâuilor de miere sunt pe sfîrşite şi de- Pănă aici foia maghiară. Din tonul,
o declaraţiune a ministrului preşe­ luminilor! esclamă autorul. elaraţiunile urbane, cu cari se tractâză re­ în care ea îşi redă esperieuţele reese, că nu
dinte Szell în privinţa acesta. Primul O mare pedecă la îmbunătăţirea stă- ciproc deputaţii, încă sunt pe sfîrşite. sunt tote în regulă nici în casa d-lui Szell.
ministru înse l’a ignorat simplu şi rei materiale a clerului român’gr. cat., în­ Omenii umblă în sus şi în jos pe ooridâre, Sunt o mulţime de lucruri, cari aştâptă
aşa estremul şovinist nu şi-a putut tocmai ca şi a clerului gr. or. o află au ca şi când o mare furtună ar fi în pregă­ grabnică resolvare, der sunt mai ales de
ajunge scopul. torul în n frica panică de chemera neunirii tire şi ale cărei vânturi le simt deja de acelea, cari prin gravitatea lor turbură vi­
Şi l’a ajuns înse Dumineca tre­ său unirii , oăcl îndată ce vre-un preot se pe acum. surile şi liniştea nopţilor guvernului, er
u
cută, deşi nu faţă cu ministrul-pre­ silea să urce venitele parochi&lî, poporul Neliniştea acâsta politioă — dice — acestea stau în strînsă legătură cu cele ce
şedinte, der faţă cu colegul acestuia ameninţa cu trecerea la cealaltă confe­ isbucnesce icl_ colo în câte-o observare se petrec îu cealaltă jumătate a monar-
dela finanţe Lukacs. In şedinţa co- siune. Pentru a dovedi acâsta, autorul se nervâsă; un grup se neliniştesce pentru-că chiei dualiste. Decât tote însă mai mare şi
misiunei financiare desbătându-se provocă la faptul, că în părţile, unde Ro­ în urma soirilor, ce le are din Viena, con­ mai ponderâsă este tema de federalism, cu
proiectul de budget pentru 1899 a mânii uniţi loeuesc în masse compacte, ca tele Thnu şi Dr. Kaizl s’au turburat în care Maghiarii nu pot să se împace nici
luat cuventul Komjathy şi a criticat d. e. în unele părţi ale Sălagiului şi ale contra contelui Ştefan Tisza din causa unui decât.
atitudinea guvernului în ceea-ce pri- Sătmarului, venitele preoţesc! sunt mai mari, discurs al său, în care a avut neprevede- De ce atâta frică, când ei vestesc urbi
vesce validitarea sa în politica es- pe când în părţile, unde locuesc ameste­ rea să vorbescă de federalism. Cei ce se et orbi, că sunt tari ca stânca în contra
terioră a monarehiei. N’a lăsat se caţi cu gr. or., venitele preoţilor, în loc neliniştesc sunt de părere, că Ungaria nu orl-cărui pericul estern — cel puţin pe
trecă înse ocasiunea de a-se plânge de-a se mări, se împuţineză. „Acâstă chi- pâte sprijini o astfel de transformare, chiar hărtiă şi în frase se arată tari?
asupra unor apariţiunî în griji ţâre meră, care despârţesce pe fraţii de un contele Tisza a ţintit cn discursul său de-a
după care guvernul actual n’ar pro- sânge, cei chemaţi trebue s’o delăture . îngreuna situaţiunea lui Qoloman Szell faţă
u
cede cu destulă energiă şi voinţă Altă pedecă mare întru îmbunătăţirea ou guvernul austriac. Din causa acesta cred înmormântarea lui Lascar Catargiu.
pentru apărarea intereselor de su­ stârei materiale a clerului nostru o găsesce ei a fi necesar, ca faţă cu contele Tisza
premaţia şi întărirea rassei maghiare, autorul îu „eschiderea poporului şi a repre- ministrul preşedinte să dea espresiune pă- Transportarea rămăşiţelor
în deosebi a dat espresiune nedu­ sentanţilor lui, a inteligenţei mirene din cadrul rerei contrare a majorităţii. Un membru pămentescî
meririi sale cu privire la politica de afacerilor administrative ale bise>-icii şi în guvernamental din camera magnaţilor a Conform programului înmormântării,
u
naţionalitate a guvernului. împrejurarea, că nu se pune în praxi viăţa declarat înaintea colaboratorului fâiei amin­ transportarea rămăşiţelor pămentescî ale ilus­
n trului bărbat de stat Lascar Catargiu dela
Ministrul de finanţe Lukacs i-a sinodală şi încă mixtă, stătătore din cler şi tite, că: „Ungaria trebue să urmărâscă cu
casa regretatului (str. Biserica Amsei) la
u
răspuns cu privire la politica este- mireni în biserica nostră gr. cat. română . mare atenţiune formaţiunea raporturilor biserica Sf. Nicolae (Tabacu) din calea Vic­
rioră cjicend, ca ministrul-preşedinte „Disciplina străbună şi ss. canbne ale austriaco, cari sunt îndreptate deja în con­ toriei s’a făcut Vineri la orele 4 p. m.
se va pronunţa însuşi în cestiune, bisericii nâstro ne prescriu şi impun ţ ne­ tra dualismului. In monarchiă este necu­ Pe lângă membrii familiei, erau de
er în ce privesce a doua întrebare rea sinâdelor. Cu esemplu demn de imitat noscută conducerea slavă, însă acâstă con­ faţă toţî fruntaşii partidului conservator,
a lui Komjathy, ministrul a decla­ şi încoronat cu succese ne premerg alte ducere cuprinde în sine mari pericule pen­ mai mulţi ofiţeri generali şi superiori, pre­
cum şi un mare număr de cetăţeni.
rat scurt şi cuprincţetor, ca „punctul .biserici şi corporaţ’uul lumene erindigenţele tru Maghiari. Noi (Maghiarii) trebue să do­
Din partea Curţii regale asistau d-na
de vedere şi părerea guvernului de faţă bisericei şi clerului nostru pretind atjl con­ rim hegemonia Germanilor, deore-ce ea
Olga Mavrogeni mare dâmnă de onâre, şi
în cestiunea naţionalităţilor nu se abat vingerea nostră în sinâde". împrejurarea, este susţiitârea dualismului, care dâeă în
d-1 colonel Mânu, adjutant regal.
dela acelea ale guvernului trecut, şi decă că clerul catolic de rit latin nu se adună urma orî-oăror greşeli politice ar ajunge în
înainte de ridicarea sicriului s’a cele­
Komjathy ar crede, că guvernul tre­ în sinode, nu pote servi de esemplu, căci pericul, pentru aderenţii dualismului n’ar brat un Tris-Aghion, la care n’au asistat de­
cut şi-a făcut în acesta privinţă esistenţa aceluia e asigurată prin aşeclă- rămâne alt-ceva, decât a căuta soluţiunea cât membrii familiei.