Page 26 - 1899-04

Pagina 2. CxAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 77.—1899.

La plecarea dela casa mortuară, si­ trul decedat. După aceea cosciugul fu varia, regele Saxoniei şi marele duce de studenţilor de a-se modifica statutele şi
criul a fost ridicat pe umeri de cătră d-nii ridicat de membri ai partidului conserva­ Baden. legile în vigore.
oolooel Rosnovanu, Zarifopol, E. Laptev, tor şi pus pe carul funebru. La orele 2*/
Al. I. Ghioa, Gr. Raicoviceanu, Dr. Tuduri, 2 Inveţaţi austriac! în Arabia. Din 0 prelegere interesantâ asupra
Gr. Arghiropol şi alţii. Iu drumul pănă la s’a format cortegiul în ordinea următore: Viena se anunţă, că Zilele trecute s’au re­ electl’Oteclinicei se va ţinâ Zilele aceste
biserică au mai condus sicriul d-nii gene­ 1 escadrou de genda^ml călări; primul
întors acolo învăţaţii trimişi de Academia (probabil Vineri în 21 1. c.) de cătră d-1
ral Mânu, Al. Catargiu, căpitan Catargiu, cor; delegaţiunile din judeţe purtând fiă-
locotenent Ventura, Algiu, Bărbătescu etc. care corona sa în frunte, cu totul '60 de de sciinţe austriacă în Arabia de Sud, unde inginer H. Goebel din Breslau. Asupra
Ajuns la biserică, unde aştepta în delegaţiunî; al doilea cor; decoraţiile ilus­ au petrecut mai mult de 5 luni. Conducă­ acestei prelpgerl atragem atenţiunea tu­
curte şi pe calea Victoriei un public nu­ trului decedat purtate de doisprezece ofi- torul expediţiei scientifice a fost Dr. H. turor acelora, cari se interesâză de marile
meros, sicriul a fost aşecjat pe catafalcul Miiller. Ei au adus din Arabia mai multe progrese pe acest teren. D-1 Goebel călă-
de paradă. cerl ai garnisânei; 2 cară cu corone, între lâZl pline cu colecţiunî de obiecte arabice. toresce acum prin oraşele Transilvaniei,
coronele purtate pe braţe era şi una a Ro­
Prohodul la biserică a fost condus In tot timpul expediţiei nu li-s’a întâmplat
de oierul parochiei locale, fără de nici o mânilor ardeleni, a tinerimei universitare decât singura neplăcere de a fi fost arestaţi spre a ţinâ asemeni prelegeri, făcând tot o-
pompă funerară. etc.: clerul, 17 preoţi îmbrăcaţi în odăjdii dată demonstrări cu aparatele electrice şi
0
10 Z‘1 de sultanul din Azan, oare însă astfel propagând în cercurile cele mai es-
După aşerjarea cosciugului pe catafalc scumpe, âr în urmă archiereul Nifon; a
a început depunerea coronelor în biserică. urmat apoi carul funebru tras de opt cai. oonvingându-se pe urmă de nevinovăţia tinse ounoscinţa despre importanţa aoestei
Publicul a fost admis în biserică Sâmbătă După carul funebru mergea pe jos şi des­ lor, i-a liberat. Problema principală a ex­ sciinţe din cele mai moderne. D-1 Goebel
u
totă (ji a până sera. pediţiei a fost scrutarea insulei Sahatra, al a ţinut pănă acum astfel de prelegeri în
coperit A. S. R. Princ’pele Ferdinand. La
cărei interitor n’a fost cunoscut aşa Zicând Orăştiă şi în R^ghinul-săsesc, care după
Deco rar ea b isterice i. o mică distanţă urmau d-1 gen. Vlădescu
pănă acum. cum se comunică de acolo, au făcut cea
şi ofiţerii superiori din tote armele; mem­
Biserica a fost admirabil decorată de mai bună impresiune prin predarea clară
cătră distinsul arehitect d-1 Ciocârlan. brii familiei, membrii marcanţi ai partidu­ Viu falsificat cu sânge. Un birtaş
şi intuitivă. Se recomandă aşa-dâr de a
Pe bolta Pantocratului, de jur împre­ lui conservator; d-nii D. Sturdza, Fere- din Oradea-mare vindea vin roşu ou un
visita acâstă interesantă prelegere.
jur sunt draperii negre brodate cu frumje cliide, gen. Berendeiu, gen. Murgescu şi preţ de minune eftin. Poliţiei părându-i
de ştejar şi ghinde aurite şi reţinute cu d-1 I. Kalinderu etc. suspect lucrul, a făcut o perchisiţiă şi a 0 harta uriaşă. La esposiţia din
funde tricolore cernite cu crep. Tot tavanul
După defilarea lumei, care a urmat constatat, că în loo de vin roşu italian, bir- Paris dela 1900 se va vedâ şi o hartă
Pantocratului este limitat cu un imens văl
negru şi prius la mijlocul marelui polican- cosciugul, mergea trăsura Regelui şi alte taşul vindea vin fasificat cu sânge de vită. înaltă de 137 urme şi lungă de 225 urme,
dru cu o bandă tricoloră îmbrăcată în crep. trei trăsuri regale, apoi trăsurile familiei S’au şi găsit la el 8 litre de sânge, pe care va înfăţişa reţeaua căilor ferate din
Sinurile pe cari sunt zugrăvite iconele sunt etc. Urma apoi armata, sub comanda d-lui cari însă poliţia le-a confiscat, âr din vinul Statele-Unite americane. Fiă-oare cale fe­
acoperite cu crep subţire negru, lăsând să general Macarovicî şi adecă : muşi ea regi­ falsificat s’au luat probe pentru a fi supuse rată va fi indicată prin iluminare electrică,
!
se va<jă prin ele figuri e sfinţilor. Părţile mentului de geniu, 2 bataliâne de vână­
de sus ale sinurilor sunt îmbrăcate cu dra­ analisei chemice. şi din când în când lumini călătâre vor
perii negre prinse cu panglici tricolore şi tori, 1 regiment de infanteria, 1 de artile­ indica mersul trenurilor accelerate.
limitate cu frunZe de ştejar. ria şi 1 de roşiori. Imposantul cortegiu era Zăpadă în Meran. Din Meran se te- Căletoriă în jurul lumei „per
0
Intre Naos şi Oatacumen, de arcul închis de geudarmii călări, după care urma legrafâză, că de câte-va Zii acolo ninge M
bolţei de mijloc, este aşedată o imensă co­ un şir fârte lung de trăsuri. straşnic. Zăpada a acoperit munţii din îm­ pedes apostolorum . Doi studenţi en-
ronă în catifea purpură decorată cu pal­ Cortegiul a percurs încet calea Vic­ prejurime şi s’a scoborît şi la oâmpiă, ni­ glesl, Samuil Abel, de 22 ani, din Hinkely
mieri şi ştejar aurit. Dela acâstă coronă micind arborii roditori. (Leicerstershire) şi Henry William Insult,
plâcă patru draperii şi două reţele mari, toriei, strada Lipscani, strada Şelar, calea de 24 ani, au întreprins o oălătoriă în jurul
u
una în partea amvonului şi alta în partea Rahovei, strada „11 Iunie şi şosâua Filaret Pierderile teritoriale ale Spanioli­
lumei de trei ani prin Francia, Austria,
dreptă a bisericei. Sub acâstă boltă se gă­ pănă la cimiterul Şerban Vodă (Bellu). lor. După statisticele oficiale publicate Zi"
sesc decoraţiunile defunctului aşedate pe Cordonele carului funebru au fost ţi­ Turcia, Afghanistan, India, China şi de
perne de catifea, âr pe stâlp e fixată o lele acestea în Madrid, âtă care este su­ aici acasă prin Statele-Unite. Ei au plecat
tablă pe care sta'u scrise cuvintele: Lui nute de d-nii G. Gr. Cantacuzino, gen. prafaţa şi populaţia teritoriilor părăsite de din Leicestershire în presenţa unui numă-
Lascar Catargiu. Omnia pro patria, n'hil pro Mânu, Titu Maiorescu, Marghiloman, Theo­ Spania în urma răsboiului ei cu Statele- ros public. Amândoi au pornit fără deniei
nobis. Un cartuş cu monograma defunctu­ dor Văcărescu etc. şi doi ţărani dela Go- Unite: Cuba cu 118,833 chilometri pătraţi un ban în buzunar. Mijlocele de esistenţă
lui este aşedat deasupra acestei inscrip- lăşei (moşia răposatului). şi cu 1,163,690 locuitori; Porto-Rico cu
ţiunl. în timpul călătoriei lor în jurul lumei ei
In tot timpul cât a durat trecerea 9,315 chilometri pătraţi şi ou 798,570 lo­ voiesc să le câştige prin lucrări literare şi
Sub acâstă mare coronă-baldachin se
află ridicat, catafalcul pe 4 trepte îmbră­ cortegiului pe dinaintea palatului M. S. cuitori ; Filippinele cu 296,182 chilometri fotografice.
cate în catifea roşie. Aci s’a aşedat si­ Regina şi A. S. R. principesa Maria îm­ pătraţi şi cu 7,832,719 locuitori. Cu alte
criul cu ultimele rămăşiţe ale lui Lascar brăcate în doliu au stat în piciore la te­ cuvinte, un total de 424,330 chilometri pă­
Catargiu. restra deschisă dela biblioteca palatului. traţi şi de 10,262,970 locuitori perduţl pen­ Bare de păment şi pe bursă.
Amvonul de predică este îmbrăcat în Intre Regina şi principesa sta pe un scaun tru Spania, cari cifre represintă aprope
orep, Jăs*nd să se vadă formele lui. In Ca- mica principesă Elisabeta. Lumea saluta suprafaţa peninsulei, care este de 492,230 Ministrul unguresc de finanţe Ladislau
tacumen sunt aşedate în sus de trofee dra­ LiiTcăcs a ţinut în şedinţa dela 15 1. o. a
pele tricolore cernite în negru. Pe deasupra cu respect. chim. pătraţi cu o populaţia de 17,500,000. camerei o vorbire, în care s’a ocupat cu
tereştrilor este lăsat un crep subţire negru. La mormânt au vorbit diaconul Dra- darea de pământ şi pe bursă.
Corul este de asemenea îmbrăoat în negru, gomirescu dela biserica Albă din partea Biserici jefuite. In Decernvre anul Se discuta adecă asupra primului grup
şi din distanţă în distanţă sunt aşecjate clerului român; d-1 Demetrascu-Brăila pre­ trecut, nisce hoţi au cutrierat pe rând un
funde de pangliol tricolore. număr mare de biserici din comitatul Barş, al petiţiilor înaintate camerei, între cari se
şedintele comitetului naţional studenţesc şi, află şi acel mare număr de petiţii, cari se
Esteriorul bisericei este de asemenea în fine, NuşI Tulliu din partea junimei pe cari le au jăfuit nu numai de bani, ci
splendid decorat. Un drapel imens tricolor şi de potire şi alte obiecte preţiose, ce refer la reducerea dărei pe pământ şi la
macedo-române.
cernit cu crep pornesce din frontispiciul le-au aflat în biserică, Gendarmii, după cer­ introducerea dărei pe bursă.
bisericei şi se lasă în partea stângă pănă La 6 ore sâra două salve de tunuri Vorbind despre aceste dări, ministrul
la pământ. In drâpta şi în stânga întrărei au anunţat încheierea aoestei triste şi im- cetări îndelungate, au aflat, că hoţii au Zise, că în proporţia darea după păment
păreţii cerniţi, sunt aşedate câte un cartuş posante solemnităţi. fost trei ţărani din comitat; obiectele fu­ nu este aşa de mare faţă cu celelalte dări,
pe care suDt scrise cuvintele : Totul pentru rate însă nu le au putut afla. Hoţii au măr­
ţâră, nimic pentru noi. turisit în fine, că obiectele preţiose le au încât singur aoâsta să motiveze reducerea
ei. Răul nu zace în cheia de dare, oi în
înmormântarea. SOIRILE D Î L E L vândut anticarului Schlesinger Armin din aceea, că basele pe cari se aruncă darea
ţ Budapesta. Făcându-se perchisiţiă la domi­
Actul solemn al înmormântării mare­ — 6 (18) Aprilie. sunt cercetate neeorect şi în urma aoâsta
ciliul acestuia, nu s’au putut afla obiectele
lui cetăţen român şi ilustru bărbat de stat 14 cheia procentelor nu esistă decât în prin­
furate, dâr „patriotul a trebuit în cele
Un premiu al Academiei române.
a fost impunător. Dela amiadl circulaţiunea cipiu, în realitate însă darea e împărţită
Marele premiu Alexandru Ioan Cuza de din urmă să recunoscă, că el, ce-i drept,
pe strada Victoriei spre biserica Sf. Nico- aşa, că pe când un propietar de pământ
10,000 franci, cu dobândile dela 1891, va a luat în primire obiectele, însă acum nu
lae (Tab&cu), a fost întreruptă. O mulţime plătesce 1 — 2°/ după venitul său curat ca-
0
fi dat în 1900 de cătră Academia Română le mai are, deâre-ce de mult le-a topit şi
enormă se îndâsuia de-alungul acestei căi tastral, pe atunci alţii plătesc 30, 40 sâu
celei mai bune lucrări scrise în românesce le-a vândut. El a fost arestat şi cercetările
şi în stradele laterale, aşteptând cu nerăb- asupra istoriei Românilor dela Aurelian continuă. 50°/ . Răul aşa-deră se află în împărţirea
0
oare trecerea cortegiului. Pe case fâlfăiau nedrâptă a dărilor de pământ şi aci tre-
pănă la fundarea Principatelor.
bue să se vină în ajutor. O’o simplă eheiă
stindarde de doliu. Intrarea în biserică, Turburările studenţilor din Rusia.
unde era aşedat cosciugul, încă dela 11 Dar pentru biserică. Din Câmpeni Oficialul rusesc publică amănunte asupra de reducţiune însă nimic nu se pâte ajuta,
6re a. m. n’a fost permisă decât numai ni-se scrie, că d-1 Petru cav. de loanette, căuşelor şi deoursul mişcării studenţescl căci pe calea acesta aceia, cari au fost în
membrilor familiei, înalţii lor demnitari ai fost protopretor în Câmpeni, a dăruit 20 Zicând, că mişcarea se estinde asupra situaţiă inechitabilă şi nefavorabilă, ar
statului, representanţilor corpului diploma­ fi. în scopul de-a se procura două cande­ părţii celei mai mari din şcolele superiore. ajunge în situaţiă şi mai nefavorabilă fără
00
tic, notabilităţilor parlamentare şi diu tote labre pentru bicerică. Pentru acest dar, d-1 Pretutindeni — Zi Oficialul — îşi stau nici o basă de drept.
branşele. cooperator parochial N. Ungurean şi d-1 faţă două partide: una moderată, care do- Acest rău nu se pote lecui altfel —
M. S. Regele a fost representat al curator G. M. Coreheş din Câmpeni es- resce restabilirea liniştei, alta radicală, care Zise ministrul — decât prin reambulaţiune,
înmormântare prin d-nii general Vlădescu primă pe acâstă cale mulţâmită dăruito- continuă turburările şi pretinde deosebite adecă prin cercetarea conscienţiosă şi co­
şi colonel Vlădescu. M. 8. Regina a fost rului. privilegii. Mişcarea din Petersburg este rectă a întregei dări de pământ, âr pe basa
representatâ prin d-na Mavrogheni, mare condusă de-un aşa numit comitet aranja­ acestei reambulaţiunî cheia dărei de pă­
damă de onore, âr A 8. R. principesa Despărţementul îndoi al Reuniunei tor, care publică apeluri şi proclamaţiunl. mânt să se statorâscă din nou, aşa ca ea
Maria prin d-na Greceanu. La ora l a sosit învăţătorilor români din archidiecesa de Capii mişcărei au fost arestaţi şi s’au con­ să îngreuneze după dreptate pe fiă-oai’e, âr
Alba-Iulia şi Făgăraş îşi va ţinâ adunarea
Principele Perdinand însoţit de d-1 colonel fiscat o mulţime de imprimate interZise. nu cum se întâmplă aZl.
generală în 5 Maiii st. n. în scâla română
Presan. Conducătorii stau în legătură unii cu alţii Ce privesce aruncurile, ministrul re­
din îndoi. Biroul, prin preşedintele său d-1
îndată după aoâsta s’a început servi­ şi terorisâză partida, care doresce linişte. cunosc?, că în acestea nu este nici un sis­
V. Munteanu şi d-1 Nonic Rus, ca notar,
ciul funebru de cătră P. S. Sa archiereul Acei studenţi, cari n’au luat parte în miş­ tem. Nu mărimea dărilor de stat, ci arun­
convâcă la acâstă adunare pe învăţători,
Nifon ou asistenţă. La orele 2 servioiul re­ care, cer primirea lor în scâle, iertarea co­ curile după aceste dări sunt în multe părţi
cum şi pe preoţi şi pe toţi sprijinitorii
ligios terminându-se, au ţinut discursuri legilor lor şi în parte reorgauisarea disci­ ne mai suportabile. Reforma dărei de pă­
oausei nâstre şcolare.
d-nii G. Gr. Cantacuzino, general Mânu, plinei universitare. Comitetul executiv din mânt nu va ajuta însă şi aici. De gâba
Milescu, Theodor Roseiti şi în urmă d-1 Manevrele germane. La manevrele Petersburg a dat o proclamaţia, în care schimbăm cheia dărei de pământ, dâcă
Tache Ionescu. germane, ce se vor ţinâ în tomna acestui accentuâză neoesitatea luptei pentru re­ starea aruucurilor rămâne aceeaşi, ar fi
După terminarea discursurilor rostite an în împrejurimile Cannstadt-ului vor lua formele politice. In fine Oficialul spune, că dâr lucru zadarnic de-a arunca tâtă greu­
cu viuă emoţiune şi elocenţă, archiereul parte — afară de împăratul Wilhelm şi re­ în mişcare a luat parte minoritatea studen­ tatea pe darea de pământ şi a pretinde
Nifon spune o rugăciune şi apoi toţi cei gele din Wurthemberg — şi monarchul nos­ ţilor, totuşi au fost eschişl mulţi studenţi. singur reducerea ei. Este adevărat, că ces-
de faţă îşi luară ultimul adio dela ilus­ tru Francisc Iosif, prinţul regent • de Ba- Autorităţile supreme au împlinit dorinţa tiunea reformei aruncurilcr e fârte grea şi