Page 27 - 1899-04
P. 27
Nr. 77.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
lelicată, deorece guvernul se pote ooupa demonstrat, mai ales din partea biologilor, marea luptă el nu şi-a pus norocul pe o însărcinat în mod oficial cu forma
îumai cu aruncurile cari sunt de natură că organismul corporal al omului este mai singură sorte. Perfecţiunea lui corporală
rea cabinetului.
le stat. E constatat însă, că sunt şi altfel complecs, fiind-că constă din funcţiuni şi constă relativ mai mult în cea mai mare
BucurescT, 17 Aprilie. Duminecă
le dări, ca d. e. cele bisericesc!, cari fac organe numărose, mai diferenţa te şi mai posibilitate de acomodare la cele mai fe sera după înmormântare a fost mare
0/
.ue-orl 40—7O . De acestea guvernul nu mult coordinate şi subordinate între sine, lurite condiţiunî de viaţă (Vedî: I. Lippert întrunire a partidului conservator, la
0
ie pote atinge, ele sunt cestiunl, cari pri de unde resultă o mai mare solidaritate o. c. p. 8 ş. m. d.) care au asistat şi delegaţii partidu
1
pesc biserica şi nu se p6te amesteca în între densele. ) (Va urma)
lui din tote judeţele. Acestă adunare
ele. Pănă când aşa-dăr aceste cestiunl nu Organele sale de nutrire, destinate generală a consfinţit în unanimitate
por fi regulate, reforma dărei nu va avă atât pentru nutrement vegetal, cât şi ani alegerea d-lui G. Gr. Cantacuzino în
aici un efect. malic, statură drăptă, cu mâni şi piciore Nou abonament calitate de preşedinte al comitetului
Privitor la darea pe bursă repetă de diferenţate etc. pun pe om în posiţiă ca esecutiv şi şef al partidului conser
la,
clararea, că va presenta camerei un proiect se se potă acomoda cu mai mare înlesnire, vator.
de lege. Mult timp în Ungaria a fost im decât alte vieţuitore, la cele mai diverse Gazeta Transilvaniei. BucurescT, 17 Aprilie n. Orga
posibil a arunca dări pe afacerile de bursă. condiţiunî de viaţă. nul clubului constituţional (junimist)
Acjl însă acesta se va pută face, dâr e Acăstă împrejurare a adus cu sine, Cu 1 Aprilie st. v. 1899 „Constituţionalulluând notiţă des
nevoie de puţin timp. Bursa în Ungaria că organele omului peste tot n’au primit s’a (lescliis nou abonament, la care pre alegerea d-lui G. Gr. Cantacu
încă nici ac]l nu e deplin reparată în urma o desvoltare unilaterală, şi de aceea nici invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii zino ca şef al partidului conserva
loviturei, ce o-a suferit în anii răi din n’au ajuns pănă la ultimul grad de per foiei nostre. tor, cb că membrii clubului constitu
ce
urmă. Cu tote acestea a sosit timpul, ca fecţiune, dela care mai departe să nu se ţional nu recunosc acestă şefia.
Preţul abonamentului:
să ia măsuri în privinţa acâsta şi declară, mai potă perfecţiona. Ele, fiind suscep Genua, 17 Aprilie. Escadra ita
că in timp de 2 — 3 săptămâni se va afla tibile de o acomodare multilaterală, au Pentru Austro-Ungaria: liană va reîntorce cât mai curând
deja pe biroul camerei proiectul dărei pe primit o asemenea desvoltare, şi tocmai pe'un an...................................... 12 fl. visita escadrei francese făcută la
pe şâse lunl.................................. 6 „
bursă. prin acăsta s’a împedecat perfecţionarea Cagliari.
pe trei luni................................... 3 „
ul teri oră în o anumită direcţiune şi s’a
pe o lună.......................................1 „ Londra, 17 Aprilie. „Torpilorul
11
Export de lapte la Constantino- lăsat loc unei mai mari diferenţărl pe viitor, Pentru România şi străinătate: „ Faine a plecat cu 100 soldaţi din.
pol. D-l viceşpau Dr. Frideric Jelcel a unui şir mai lung de desvoltare. llltă ce regimentul Congo spre noul teritoriu
scrie în privinţa acăsta Iulius Lippert: pe un an........................... franci, 40
convocat pe cjiua de 14 1. c. la o conft - pe sâse luni......................... „ 20 şi a dat peste 1000 soldaţi chinesî
„O acomodare esclusivă unor anumite
renţă comitetul esecutiv trimis la Sighi- pe trei luni........................... „ 10 uni formaţi, cari ocupau posiţiă fa
condiţiunî de viaţă p6te să creeze pentru
şora, din care face şi densul parte; i-a îm pe o lună............................... „ 3 50 vorabilă pe înălţimea de lângă Tai-
părtăşit, că pe basa informaţiuniior pri acestea cele mai perfecte forme de organe, Abonarea «e pote face mai n^or poofu. Chinesii începură a puşca cu
44
mite de doi membri ai acestui comitet, der tot-deodată pote să eschidă posibili prin mandate -poştale, tunurile şi puscile „Fame au răs
s’au statorit trei centre de export: Sibiiu, tatea unei modificări în perfecţiunea nu puns şi au pus pe gonă pe Chinesî.
mitelor organe, aşa că, decă alte condi A clministraţiunea.
Sighişora şi Braşov, cari pot să-şi începă Bruxelia, 17 Aprilie. Muncitorii
ţiunî de viaţă ar pretinde o modificare, o
activitatea îndată ce vor pută aduna cjib din tote minele s’au pus în greva.
nio 15.000 litri de lapte. In caşul acesta nouă acomodare, acesta ar fi cu neputinţă Cu totul 20,000 de omeni au pără
Braşovul va fi centrul principal şi întrâgâ pentru numitele organe, ajunse deja la ul Ij i t e a* a t na r a. sit lucrul. Miliţia a tost trimisă la
cantitatea de lapte s’ar aduna aici şi tot de timul grad de perfecţiune. u mine, ca se suprime orî-ce turbu-
O copită nu se va mai preface în
aici s’ar transporta mai departe. Sub titlul: Aniversarea unirii te- rare cu urmări grave.
palmă prin nici o încercare de acomodare;
Cheltuelile cu aranjarea centrului rilor surori a apărut la Bacău o intere
de asemenea o palmă nu se va mai pre santă dare de sămă asupra serbării unirii
principal ar fi să le suporte oraşul. In cur
face copită, nici oliiar dăcă nouă condi principatelor dela 24 Ianuarie c. diu partea m 1W as, S 83.
sul discusiunilor conferenţei, s’a accentuat
ţiunî de viaţă ar pretinde mai mult un cetăţenilor de-acolo. Autorul broşurei, d-l
mai departe neoesitatea de a se înfiinţa Un oraş antic. Societatea archeo-
asemenea scut al organului, decât elasti inginer silvic Daniel D. Klein, a ţinut cu
asociaţiunl de prăsirea vitelor cornute, logică rusăsoS, în urma unor săpături, 00
citatea sa. Dăcă în astfel de condiţiunî ocasinnea serbării o lungă si fbrte intere
cari tot odată să fiă şi asociaţiunl de pro de mult timp le face în peninsula Crimea,
nouă de viaţă esistenţa animalului res santă conferenţă asupra vieţii şi aotivităţii
ducerea şi exportul laptelui. S’a luat cu a dat de urma unor anticităţl forte iutere-
pectiv ar depinde esclusiv de o asemenea politice a lui Constantin Negri. Acestă
bucuriă la cunosoinţă, că pe calea acăsta sante. Anume în Chersones, la distanţă de
acomodare imposibilă, acea formă de ani conferenţă formăză partea principală a
comitatul Braşovului încă arajunge să-şi câte-va mile de SeRstopol, s’a aflat un
mal ar înceta de a mai fi. Un organ însă, broşurei, cuprincjend vre-o 36 pag. format
câştige un număr însămnat de vaci Pinz- oraş eu totul antic. Drumurile, casele şi.
care nu s’ar fi desvoltat pentru anumite mare 4° avend şi portretul fericitului
gan pentru al căror transport în părţile aces tote obiectele, ce s’au conservat în stare
condiţiunî de viaţă nici pănă la forma Negri.
tea s’ar face tote înlesnirile posibile. forte bună, dau dovedi despre o viâţă so-
isprăvită a copitei, nici pănă la a pălmii,
Oouferenţa a decis. 1). Să se ţină — In tipografia „Aurora A. Todoran oială forte viuă. S’au găsit numărose sta
44
ci cu privire la ambele s’ar afla pe o trăptă
adunări în fiă-care comună, în cari să se din Gherla a apărut o mică broşură poli tua de marmoră, opere de bronz şi de te
mai inferioră de desvoltare, ar pute să
arate poporului însemnătatea planului de tică pseudonimă, întitulată. „Ce pretind na racotă. Conchicjend din insrripţiunile unor
cedeze atât în o parte, cât şi în alta, in-
export a laptelui. Iu Braşov afacerile le ţionalităţile dela Goloman Szell ca ministru- bani, ce s’au găsit tot acolo, aceste anti-
fluinţei condiţiunilor de viaţă schimbate.
vor conduce directorul Hintz şi preotul president al statului ungar de Cassius. Con citâţl dateză din opooa creştină bisantină.
Omul, care amăsurat organelor sale
ev. Hubbes; 2). In fiă-care comună trebue ţine numai 24 pagi ne şi costă 50 or. De-altmintrelea cam cu 550 de ani înainte
de nutrire a putut după împrejurări se se
să se trimită comitete esecutive, cari să de Ohristos s’a întemeiat la acel loc o co
nutrescă atât ou came, cât şi plante, n’a
r
conscrie contingentul de lapte şi numărul — Dl loan Iosif Sceopul, redaot. la „Vul lonia greoescă, care mai târcjiu a ajuns sub
fost necesitat a se acomoda esclusiv numai 14
vaeilor câte ar dori să-şl câştige respecti turul din Oradea mare, a publicat în vo stăpânirea Romanilor, După căderea dorni-
la anumite condiţiunî de viaţă, care aco
vul proprietar şi 3). Corn tetul esecutiv a lum separat, ediţiune proprie, trei scrieri naţiunei împăraţilor, oolonia a fost cucerită,
modare apoi să-i creeze forme de organe 44
fost îndrumat să ceră dela ministrul de agri ale sale sub titlul „Pribeag . Opul se es- mai întâia de Tătari, ăr după aceea de
de o ast-fel de perfecţiune, încât se nu ce
cultură o provisiune mai inare cu scop de tinde pe 84 pag. 8°. Tiparul e frumos, hâr Ruşi. De present se află în acel loc o mare
deze altor condiţiunî de viaţă, să nu mai
a-se procura vaci Pinzgan. tia bună, dâr costă 75 cr. esemplarul plus mănăstire de călugări, care administrezi
permită o altă modificare, seu desvoltare
După tote acestea o deputaţiune s’a 3 cr. porto. In raport cu mărimea, aoest museul compus din antichităţi. In 1888,
mai departe.
dus la d-l fişpan de Maurer pentru a-i cere preţ e prea esagerat. Se pote procura şi când Ruşii au serbat jubileul de 800 de
44
sprijinul în acăstă afacere. Fişpanul a pro Pentru om a rămas deschisă cale pro dela Tipografia „A. Mnreşianu din Broşov. ani dela încreştinarea lor, s’a clădit o
mis, că va face tot ce-i va sta în putinţă. gresului din causă, că el în lupta pentru pomposă biserică de-asupra oraşului înmor
esistenţă n’a primit o armă specială de cea — Avis! D-l Nicolae Stef, învăţ. în mântat şi încă pe spesele Ţarului Ale
mai înaltă perfecţiune, aşa după cum au Arad, avisâză pe învăţători şi corurile vo xandru.
idei fundamentale în economia primit alte făpturi. El nu are ochiul cel cale, că la rugarea şi insistinţi mai mul Bogăţia de cuvinte a limbilor.
politică. ager al vulturului, nici dintele sdrumieator tor colegi şi pretiDî, de nou a lucrat „Li- Profesorul dela universitatea din Oxford
u
al rozătorului, nu are colţul răpitorului, turgia Sântului loan Crisostom pentru
De loan Socaciu. cor mixt pe 4 vocî şi deja e tipărită edi Dr. Murray a compus o interesantă statistici
nici gura pachidermului. Organele sale de
(Urmare.) ţia II. Liturgia conţine: tote răspunsurile cu privire la bogăţia de cuvinte a limbilor
nutrire nu au puterea, de mistuire, ce-o
44
44
P a r t e a a d o u a ' . are stomacul unui reptil, nici aparatul ru liturgice, „Mărire , „Binecuventăză , „Şi vii de astăcjî. După socotela lui, limba en-
41
44
(0 teorie nouă.) megătorului, cu care să potă folosi şi cel acum , „Unule născut , „Pentril rugăciu gle8ă oonstă din 260,000 de ouvinte. Acăsta
44
44
44
A) Basa şi laturile fundamentale ale vieţei mai mic conţinut de nutrement. Patru- nile (2 forme), „Veniţî , „Mântueste-ne , e cea mai bogată dintre t6te limbile lumei.
După ea urmăză limba germană, care are
44
44
omenesc1; constantul şi variabilul, seu manul are înainte faţă cu omul 10 degete „Câţi în Ohristos , „Cristos a înviat , „în
44
absolutul şi relativul. vierea Ta Ohristdse , mai multe pricesne 80,000 de cuvinte ; limba italiană are 45,000,
de elesticitate desteră, pe când o parte a cea francesă 30,000, limba spaniolă 20,000.
Basa fundamentală a vieţii omenescl organelor nostre mobile a rămas un lucru frumose şi cântări naţionale; şi e întocmită Dintre limbile orientale, cea mai bogată e
o formeză natura deosebită a omului şi na mijlociu între mână şi picior. astfel, ca să se potă cânta şi mai pe 2 voci : limba arabă, care are aprope tot atâtea
v
-
tura esternă, ca mediul, în care trăesce Omul nu este destinat ca să devină sopran şi al .; său pe trei voc de copii ouvinte ca şi oea englesă. Limba chi-
omul. învingător prin grâmâdirea de putere în (ori fete) avend a 3 -a voce să cânte notele nesă are 49,000 cuvinte, limba indienă ve-
I. masă gigantică, nici nu-1 scutesce pe el basului, cari nu sunt scrise tare jos; ori ohiă 67.000, limba turcăseă 22,530. In limba
figura de pigmeu şi neînsemnătatea; el nu pe trei voci: sopran alt eu tenor ori bas.
a) Natura deosebită a omului se com Preţul 4 fl. (pen ru abonc-nţl 3 fi.); esemplare seminţiei Oafierilor din Africa meridională
s’a împărtăşit cu vre-una din armele spe
pune din acele proprietăţi esenţiale ome legate frumos cu 50 or. mai mult. Se pbte nu se află, decât 8000 de cuvinte, âr în.
ciale de cea mai înaltă perfecţiune, pe carî
nescl, pe cari tot omul le posede, dăr comanda dela autorul în Arad (Fejsze limba indigenilor din Australia numai 20C0.
le vedem în lupta pentru esistenţă; în
afară de om nu le mai posed alte fiinţe, utcza 32).
cel puţin nu în aşa mare grad ca omul. 3 WWAV VWWWVtf 1
'). Le-i âtudes biologiques îcontrent que la
S’a demonstrat de mult, şi este un
perfection croissante de l’organisme animal con ULTIME SUIRI.
adevăr evident şi recunoscut, că omul se siste surtout dans la specialite, des plus en plus Dr. Sterie N. Ciurcu.
deosebesce de animale prin trei proprietăţi pronancee, des diverses fonctions accomplies par BucurescT, 17 Aprilie. Dimitrie IX Pel kangasse Nr. — 10, Viena.
cardinale: prin fiinţa sa corporală, prin fa des organes de plus en plus distincţs et neanmoins Giani, preşedintele camerei, a fost Oousultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
solidaires : Vecii A. Comte .La sociologie. Resume
cultatea de a abstrage şi generalisa şi prin primit aŢî la 2 ore în audienţă de
par Emile Rigolage. Paris 1897. r. 100; vec]I şi V. specialişti dela facultatea de medicină,
graiul său viu şi articulat. M. S. Regele. Pănă astăc|î la 6 ore
Conta. Teoria Unduia ţiunii. Colecţiunea Şara- din Viena.
1. Cu privire la fiinţa corporală s’a ga. p. 71. sera nici un bărbat politic n’a fost
